19,515 matches
-
în rest, ce desfrîu, ce orgie: "Să dăm de-o parte roze buci / De mici maimuțe africane"; "Buldogi cu bot împărătesc / Adulmecau fecioare grase" (îmi vine și mie să mă pun în patru labe și să adulmec fundul rotund și regal al tuturor fecioarelor); "Băteau în poartă cavalerii / Să taie țîțe somnoroase" (ce sadism, ce deliciu!); și altele, multe, n-are rost să-ți rescriu poemul. Dar cine e acel pui care te-a încălecat?? Mistrețul și pacea eternă - o sărbătoare
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
cum a debutat într-adevăr), trebuia să fie din 15 martie, cum scrie în amintirile sale - martie putea fi un simbol memorabil al ieșirii în lume, nu luna păcălelilor. Primul concediu de creație nu se cuvenea să fie în Castelul regal, ci într-o zonă care să nu confiște semnificațiile evenimentului - Tușnad. Și nu în 1949, 1950 sau 1951, ci în 1952. Imaginarul va confisca mereu amintirile lui Marin Preda, dacă e să ne luăm doar după confesiunile lui Sergiu Filerot
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
el, a avut loc o dezbatere despre Lenin, când a vorbit și Lucrețiu Pătrășcanu. Sala se umpluse până la refuz de comuniști și de simpatizanții lor, ceea ce a alertat poliția. Petru Comarnescu e acuzat că a înlesnit propaganda comunistă în fața Palatului regal și într-o clădire (Biblioteca Fundației, actuala B.C.S.), înălțată de Carol I. Se produc dezordini și chiar busculade la conferințele despre Chaplin, care era "jidan" sau despre André Gide, pe atunci filo-comunist. Petru Comarnescu e atacat și de legionari și
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
mai însuflețiți colaboratori. Este pur și simplu derutat citind articolul lui Kamenev "contra artei burgheze", unde chiar și Picasso, deși luptător comunist, se vede pus la index. După abdicarea Regelui la 30 decembrie 1947, nu mai apare nici Revista Fundațiilor Regale. Fostul redactor notează aproape disperat: "Trăim vremuri atât de grele și de ascuțită luptă ideologică, încât cred că vremea considerațiilor estetice și de judecăți senine a dispărut." Cumplita ofensivă a dogmatismului rmărește "înlăturarea categorică a rămășițelor de estetică burgheză. Presa
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
ses moutons! Dar iată că, în plin univers infantil, irupe istoria contemporană: una din imagini este intitulată Votarea Constituții șsicț M. S. Regele Carol II. Ne găsim la 27 februarie 1939, prima aniversare a noului act fundamental, care instituise dictatura regală. "De mic copil - spune G. B. Shaw - am fost silit să-mi întrerup educația ca să merg la școală". Cazimir, refuzînd să meargă la școală, a preferat să-și prelungească educația. La 1 septembrie 1939, nemții invadează Polonia. Părinții ezită, sub
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
parte ceea ce se leagă de amănuntele și controversele specialiștilor. Ultima carte a prolificului savant român - încă neîncăput de Academia noastră, deși este membru de onoare al Academiei franceze de Stiințe, Litere și Arte din Lyon și membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona, autor până în prezent a 16 cărți de referință în domeniu (analize monografice, istorii, sinteze, biografii, eseuri), fără a pune la socoteală variantele unora dintre acestea traduse (și, cu această ocazie, revizuite, adăugite și aduse la zi
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
la vremea aceea - specialist ORL din oraș.1) Recunoștința lui Ion Manolescu s-a exprimat prin invitarea la spectacol a doctorului și a familiei sale. Iată-ne deci - tata, mama și eu - instalați în primul rînd de fotolii al teatrului-cinema “Regal”. Sala, în ciuda titulaturii, nu era adecvată reprezentațiilor teatrale: nu dispunea nici de culise, nici de cabine, nici de spații pentru decoruri, iar distanța dintre rampă și întîiul șir de spectatori era atît de mică încît iluzia scenică se putea lesne
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
Țara fetelor. Perimetrul noilor revelații nu se lasă cucerit fără perseverența mai multor ani. Totuși, jaloanele de recunoaștere erau înfipte cu nădejde, din momentul când Antologia poeților tineri (rezultată pe urma colaborării dintre Zaharia Stancu și Ion Pillat, Ed. Fundației Regale, 1934) se deschidea cu florilegiul datorat Mariei Banuș.
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
din tot Jurnalul. Imaginea singurătății și a durerii Din păcate, un rol pasiv sau unul activ în piesa antisemitismului și-au ales aproape toți cunoscuții lui Sebastian. Nimeni nu l-a apărat de înlănțuirea răului: „pierderea” slujbei de la Revista Fundațiilor Regale, interzicerea dreptului de avocatură, lipsa banilor, legea chiriilor pentru evrei, confiscarea radioului, munca obligatorie, imposibilitatea plecării, interzicerea cărților scriitorilor evrei și, peste toate acestea, o mulțime de zvonuri sinistre, de amenințări nevăzute, de sentimente confuze, neliniști chinuitoare. Pe 10 noiembrie
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
George Ar În micromonografia N. Steinhardt pe care am publicat-o în anul 2000 în colecția “Canon” a Editurii Aula, la capitolul de repere bio-bibliografice, referindu-mă la cele două excluderi ale lui N. Steinhardt de la Revista Fundațiilor Regale (din 1939 și din 1947), afirmam la un moment dat: “În 1947 este din nou eliminat de la R.F.R. (se pare în urma unui denunț al lui G. Călinescu)” (op. cit., p. 58). Într-o recenzie la micromonografia mea, apărută în nr. 648
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
hărăzit a deveni laolaltă ținta unei cereri ultimative a lui G. Călinescu (publicată în ziarul Națiunea*): prins în focul polemicelor vremii și îmboldit de temperamentul său iute, a poftit să nu ni se mai îngăduie a fi colaboratorii Revistei Fundațiilor Regale (subl. mea). S-a mers mai departe: însăși revista și-a încetat apariția la sfîrșitul anului 1947. Rosetti, Camil Petrescu, Corin Grossu, care-și păstraseră locurile pînă în ultimul moment, și le-au pierdut atunci și ei, de bună seamă
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
îl au în pat, să aleagă ele și pentru el. Spre binele lui, bineînțeles. Spre binele lui, așa cum îl văd ele. ăsta e răspunsul.” Se lăsă tăcere. Regele rămase câteva clipe nemișcat. “Așa cum îl văd ele? Chiar și în patul regal?”, ridică el din sprâncene cu o privire amenințătoare. “În toate paturile, Majestate...” “Cum îți permiți, obrăznicătură! țipă regina, roșie de furie. Ți-am salvat viața, asta ți-e recunoștința?” “Doamnă, mi-ați salvat viața ca să mă închideți în Turn, să
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
toate", că a fost "copleșit cu multe de toate". Este evident, pentru cine îi cunoaște activitatea, că se judeca prea aspru, fiindcă, în fapt, ceea ce a scris, atât cărțile (Cartea țăranului român, 1901, în colaborare cu C. Brudariu; Descrierea moșiei regale Broșteni-jud.Suceava, 1906, în colaborare cu A. Popovici), publicistica sa despre Ion Creangă, Mihai Eminescu, Constache Conachi, Ion Codru Drăgușanu, Veniamin Costachi și Iordache Golescu, cât și edițiile pe care le-a întocmit i-au adus un bun renume de
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Popovici), publicistica sa despre Ion Creangă, Mihai Eminescu, Constache Conachi, Ion Codru Drăgușanu, Veniamin Costachi și Iordache Golescu, cât și edițiile pe care le-a întocmit i-au adus un bun renume de istoric literar și de editor. Descrierea moșiei regale Broșteni i-a fost lăudată de Titu Maiorescu și de Nicolae Iorga, acesta scriind, între altele că "dacă o vei lua în mână nu se poate să n-o citești până la sfârșit. Sunt acolo știri istorice, note despre gospodăria cea
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
cea nouă, elemente de limbă, de cultură, cu totul necunoscute. Limba e a scrisului lui Ion Creangă." Și-a câștigat un merit, unanim recunoscut, de mare editor al operei lui Ion Creangă, ediția sa, apărută în 1939 la Editura Fundațiilor Regale, fiind una de referință, adică o ediție critică, cu note, variante și glosar, alcătuită de unul care mai recuperase ceva din manuscrisele lui Creangă și cunoștea foarte bine limba acestuia. A mai dat, pe lângă această ediție, altele, vreo douăzeci, multe
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Kirileanu a rămas celebru și printr-o altă operă a sa, aceea de generos sprijinitor al unui mare număr de nume importante, din cele mai diferite domenii: literatură, etnografie, istorie, lingvistică, artă. În anii când a fost bibliotecar al Casei Regale, dar și mult după aceea, i s-au adresat mulți pentru ajutor, pentru informații științifice. Cel care n-a rămas nepăsător la cele mai diverse solicitări a contribuit la apariția unor reviste, a unor cărți. Datorită lui, revista Șezătoarea de la
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
să vină în ajutorul lui Mihai Costăchescu, cel care a tipărit numeroase documente din vremea lui Ștefan cel Mare, a lui Bogdan-Voevod și a lui Ștefăniță Vodă. A avut o slăbiciune pentru etnografii din Basarabia sprijinind apariția, la Editura Fundațiilor Regale, a două cărți ale lui Gheorghe V. Madan. Acestuia, fire cam boemă, trimițându-i și bani din propriul său buzunar, când se afla la strâmtoare la Chișinău. A ajutat-o, de asemenea, pe Tatiana Gălușcă să facă cercetări etnografice. Semnificativ
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
pe umerii ei, o fac să fie un warrior sarmat petrecut în legendă ferecat în zale podul vin până la pod: ești mereu acolo, te sprijini ca nimeni de transcendent îmi aduci și azi autograful: esența dimineții de aur din colecția regală de manuscrise văzduhuri se schimbă 'ntre ele; zile și nopți s-au alchimiat noaptea ies prin dâra lactee vin la malul pământului greu sunt amestec de viscol și stea tămăduiesc iarna ta interioară viața ta e noaptea mea albă o
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
lui Lenin, "Franța celor patru ani șde războiț", Sun Yat Sen, Romain Rolland sau Independence Day), precum și o nuvelă (Întîmplări dintre amurg și noapte). Foarte asiduu colaborează, pe aceleași teme, din ianuarie 1945 pînă în martie 1947, la "Revista Fundațiilor Regale", ajutată desigur de vechii prieteni - Camil Petrescu, Dan Petrașincu - și de alții noi - Ovidiu Constantinescu. (Cîteva titluri: Poezia sovietică din anii războiului, Întoarcerea la lirism, Literatura sovietică de azi, Poezia sovietică, Concepția sovietică despre artă, Aspecte ale liricii sovietice de după
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
să nu fie considerată o trecere de partea cealaltă a baricadei, o adeziune la ideologia partidului liberal. Implicit, ea semnala totodată refuzul unei părți a presei de a-i da găzduire. (Reamintim că numărul din martie 1947 al "Revistei Fundațiilor Regale" este ultimul la care colaborează.) Pricinile refuzului, însă, încă o dată, trebuie căutate ceva mai înainte. Într-adevăr, în "Contemporanul", la 22 februarie 1947, Ovid S. Crohmălniceanu publica o amplă cronică literară la volumul Întîmplări dintre amurg și noapte al Soranei
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
trivialității burgheze. {i această delimitare nu o face niciodată d-na Sorana Gurian în romanul sau nuvelele sale și nici elevul dumisale, d. Villara..." 45 Atacurile dau roade, căci N. Moraru constata cu satisfacție la începutul anului 1948: "«Revista Fundațiilor Regale» a făcut pasul serios al îndreptării conținutului său prin eliminarea unor elemente ca {erban Cioculescu, Vladimir Streinu sau Sorana Gurian, apelînd la forțe proaspete..."46 (Cu tot acest "pas", revista nu mai apare în ianuarie 1948!) Să consemnăm totuși faptul
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
46 (Cu tot acest "pas", revista nu mai apare în ianuarie 1948!) Să consemnăm totuși faptul că toate numerele revistei din a doua jumătate a anului 1947 menționează, pe coperta a III-a, între cărțile "sub tipar" la Editura Fundațiilor Regale, volumul Burlacii de pe Volga șsic!țde Ilia Repin, în traducerea Soranei Gurian. (În "jurnalul său din România", scriitoarea pomenește, în schimb, o altă traducere - Ce-i de făcut? a lui Cernîșevski, precum și un volum din nuvelele lui Cehov !) Se cuvine
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
adoptînd o atitudine antiamericană în această privință. În rest "lumea mare" apare aproape numai pe ultimele pagini ale părții întîi și constă aproape numai din vecinătăți: incendiile din Australia, ciclonul de deasupra Tongăi și țara strămoșilor, Anglia. Mai ales familia regală e urmărită cu toată atenția; în definitiv Elisabeta a II-a este și "Queen af New Zeeland". Majoritatea articolelor se referă însă la probleme naționale și mai ales regionale. Consilierii municipali se sfătuiesc cum să fie mai bine curățate apele
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
inopinată E. Lovinescu mi-a comunicat că mă așteaptă un eveniment, la care avea să ia parte și regele Carol al II-lea. E. Lovinescu era preocupat de desfășurarea importantului act ceremonios săvîrșit în prezența regelui țării, ctitor al Fundațiilor Regale. Ceremonia se săvîrșea într-un loc numit "La Senat", aflat peste rîul Dîmbovița, care traversa capitala, acesta fiind încătușat între malurile acoperite de iarbă ale rîului. Mi-aduc aminte că am pătruns în clădirea care mi s-a părut modestă
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
cel care avea să administreze atît de neinspirat latifundiul moștenit la Cîrligi, gara Galbeni, moare subit în mai 1934, la doar cîteva luni după ce fusese numit în prima și ultima lui slujbă oficială, aceea de redactor-șef al Revistei Fundațiilor Regale. Absolvent al Facultății de Litere din Iași (1898), își desăvîrșește studiile postuniversitare în Germania, unde trece fără nici o dificultate, la Halle, doctoratul în filologie. În același scurt interval de timp se căsătorește cu Ștefania, fiica lui C. Dobrogeanu-Gherea, care studia
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]