230 matches
-
termocentralei. Bineînțeles, soluțiile de resupraîncălzire intermediară și preîncălzire regenerativă se pot combina, efectul lor cumulat aspra randamentului termic al ciclulul fiind considerabil. Randamentul termic practic al unei termocentrale moderne pe cărbune este de cca. 42 %, în timp ce fără resupraîncălzire și preîcălzire regenerativă el n-ar depăși 30 %.
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
despărțitor pe fețe diferite, căldura trecând prin perete, schimbătorul este de tip "recuperativ", iar dacă mediile sunt în contact succesiv cu aceeași față a peretelui, căldura acumulându-se în perete și fiind cedată celuilalt mediu ulterior, schimbătorul este de tip "regenerativ". Transferul de căldură are loc întotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la mediul mai cald la cel mai rece. Schimbătoarele de căldură se folosesc în procese de încălzire, topire, sublimare, fierbere, vaporizare, condensare, răcire și solidificare. Ele își găsesc
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
găsindu-se în bibliografie, formula 38 este conductivitatea termică a materialului nervurii, formula 39 este grosimea nervurii. În general, pentru nervuri corect proiectate, cu grosime corespunzătoare, randamentul nervurii depășește 85%, deci nervurarea mărește efectiv suprafața de schimb de căldură. Schimbătoarele de tip regenerativ, cunoscute și sub numele de "recuperatoare intermitente", sunt caracterizate prin faptul că transferul termic de la fluidul cald spre fluidul rece se face prin intermediul unei "umpluturi", care este încălzită periodic de fluidul cald, iar apoi cedează căldura primită fluidului rece. Uzual
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
este încălzită periodic de fluidul cald, iar apoi cedează căldura primită fluidului rece. Uzual umplutura este din materiale ceramice sau din materiale metalice, de obicei oțel. Curgerea fluidelor este organizată de obicei în contracurent. Cele mai cunoscute schimbătoare de căldură regenerative sunt cele de tip Cowper și preîncălzitoarele rotative ale generatoarelor de abur energetice și ale unor turbine cu gaze. Regeneratoarele Cowper se folosesc în metalurgie, la preîncălzirea aerului introdus în furnale. În furnal trebuie realizată o temperatură foarte înaltă, necesară
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
suficient, iar cea a turnului care încălzește a scăzut, se comută funcționarea turnurilor, cel care a fost încălzit de gaze devine încălzitor de aer, iar cel care a încălzit aerul va fi încălzit de gazele de furnal. Preîncălzitoarele de aer regenerative sunt folosite în cazul generatoarelor de abur foarte mari și la instalațiile de turbine cu gaze staționare. Acestea lucrează la temperaturi mult mai mici decât cele necesare la furnale. Suprafața de schimb de căldură este formată dintr-un cilindru, rotativ
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
își poate folosi forțele timp de foarte multe ore, chiar și după ce i-au fost administrate niște tranchilizante puternice. Agilitatea și reflexele lui Wolverine sunt mărite până la niveluri dincolo de limitele fizice ale celui mai bun atlet uman. Datorită calităților constant regenerative ale factorului de vindecare, el își poate forța mușchii până dincolo de limitele corpului uman. Acest lucru, alături de forțarea constantă a mușchilor săi cu ajutorul a patruzeci și cinci de kg de adamantium, îi conferă putere supraumană. Deoarece prezența adamantiumului neagă limitele
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
(în , cunoscut ca Sir William Siemens; n. 4 aprilie 1823 - d. 19 noiembrie 1883) a fost un inginer britanic de origine germană, cunoscut pentru dezvoltarea cuptorului regenerativ și a pirometrului electric. Siemens s-a născut în satul Lenthe, astăzi parte din orașul Gehrden, pe atunci în Regatul Hanovrei, unde tatăl său, Christian Ferdinand Siemens (31 iulie 1787-16 ianuarie 1840), arendaș, lucra o moșie ce aparținea Coroanei. Mama
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
al Societății Inginerilor Telegrafiști, care a devenit apoi Institution of Electrical Engineers, precursoarea viitorului Institution of Engineering and Technology În iunie 1862 a fost ales Fellow of the Royal Society iar în 1871 a ținut prelegerea Bakeriană a acesteia. Cuptorul regenerativ este cea mai reușită invenție a lui Charles William Siemens, pe baza unui proces denumit procesul Siemens-Martin. Pirometrul electric, probabil cea mai elegantă și mai originală dintre invențiile lui William Siemens, este puntea de legătură între cercetările sale în domeniul
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
ciclu lunar de achiziții. Platforma online de administrare a afacerii francizate, permite prin procedura de marketing MR: - afilierea și atragerea continua de noi clienți; - promovarea rapidă a produselor și serviciilor de referință; - fidelizează și răsplătește financiar clienții prin venituri pasive regenerative lunar generate prim sistemul de MR (fără a fi condiționat în vreun fel actul de consum) Avantajele aplicării procedurii de marketing, de către persoanele juridice: - Creștera bazei de date; - promovare fără costuri suplimentare; - optimizări SEO în motoare de căutare; generare de
Marketing de referință () [Corola-website/Science/322612_a_323941]
-
vehiculului. În funcție de performanțele în regim de vehicule pur electrice există mai multe tipuri de vehicule electrice hibride. Cele mai comune sunt autoturismele hibride, dar există și furgonete sau autobuze electrice hibride. Vehiculele electrice hibride moderne folosesc tehnologii noi, ca frânarea regenerativă, care, în loc să disipeze energia cinetică a vehiculului în mediul ambiant sub formă de căldură — cum fac sistemele de frânare convenționale — o recupereză sub formă de energie electrică, care este stocată în acumulatori. Unele vehicule electrice hibride își folosesc motorul cu
Vehicul electric hibrid () [Corola-website/Science/335071_a_336400]
-
Frânarea regenerativă este un procedeu de frânare al unui vehicul prin conversia energiei sale cinetice într-o altă formă, energie care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile trenului
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile trenului de rulare cuplate la ele, producând curent electric. La , inclusiv la tramvaie, electricitatea
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
sistemele electrice, energia recuperată poate fi stocată și ca energie cinetică în . Vehiculele hibride care dispun de sisteme de acționare hidraulice sau pneumatice pot stoca energia recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru a obține efectul de frânare dorit este nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru a obține efectul de frânare dorit este nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și 1998 inginerii Abraham Farag și Loren Majersik au înregistrat două patente în acest sens. Coordonarea sistemelor de frânare a fost mult timp o problemă. La început
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
de același sistem, care era comutat. Erorile de comutare au determinat accidente prin accelerare când de fapt se dorea frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare a ei în acumulatori sau supercondensatori și etapa de utilizare a energiei prin transformare din nou în energie cinetică. În
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
a vehicului: unde: Dacă formula 5 este randamentul generatorului, formula 6 cel al acumulatorului și formula 7 cel al motorului electric, atunci lucrul mecanic recuperat va fi: iar randamentul global al procesului este: Ca ordin de mărime, acest randament este de 60-70 %. Frânarea regenerativă a fost mult folosită pe calea ferată. În anii 1930 a fost folosită de pe linia Baku-Tbilisi-Batumi, în special în abruptul și periculosul pas Surami. În Scandinavia, pe linia Kiruna-Narvik se transportă minereu de fier de la minele din Kiruna, din nordul
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
abruptul și periculosul pas Surami. În Scandinavia, pe linia Kiruna-Narvik se transportă minereu de fier de la minele din Kiruna, din nordul Suediei, în jos spre portul Narvik din Norvegia. În timpul coborârii vagoanelor încărcate se produce multă energie electrică prin frânare regenerativă. Pe teritoriul Norvegiei, de la granița de la Riksgränsen până la Narvik trenurile folosesc doar o cincime din energia generată astfel, restul fiind suficient pentru aducerea trenului gol înapoi la Riksgränsen. Excesul este introdus în rețeaua de alimentare, calea ferată fiind un furnizor
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
doar o cincime din energia generată astfel, restul fiind suficient pentru aducerea trenului gol înapoi la Riksgränsen. Excesul este introdus în rețeaua de alimentare, calea ferată fiind un furnizor net de electricitate. La tramvaie, în Anglia sistemul Raworth de „control regenerativ” a fost introdus la începutul anilor 1900 deoarece era avantajos. Sistemul s-a aplicat la Devonport (1903), Rawtenstall, Birmingham, Crystal Palace-Croydon (1906) și altele. În urma unui accident serios la Rawtenstall, în 1911 sistemul a fost interzis, dar a fost reintrodus
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
avantajos. Sistemul s-a aplicat la Devonport (1903), Rawtenstall, Birmingham, Crystal Palace-Croydon (1906) și altele. În urma unui accident serios la Rawtenstall, în 1911 sistemul a fost interzis, dar a fost reintrodus 20 de ani mai târziu. Principala problemă a frânării regenerative este dificultatea de a genera curent la parametrii rețelei de alimentare — tensiune în cazul alimentării cu curent continuu, respectiv tensiune, frecvență și fază la alimentarea cu curent alternativ. Dacă curentul electric produs de motoarele electrice lucrând în regim de frână
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
fi folosită la climatizarea vagoanelor sau disipată în mediul ambiant. O aplicație neobișnuită a fost la ale General Electric. Cele două locomotive foloseau căldura generată pentru preîncălzirea apei de alimentare a cazanului de abur. La automobile, primul exemplu de frânare regenerativă a fost la conversia unui cabriolet tras de cai într-un vehicul cu de către Louis Antoine Krieger (1868-1951). Automobilul Krieger era acționat de câte un motor electric pentru fiecare din roțile din față, având câte un set suplimentar de bobinaje
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
la conversia unui cabriolet tras de cai într-un vehicul cu de către Louis Antoine Krieger (1868-1951). Automobilul Krieger era acționat de câte un motor electric pentru fiecare din roțile din față, având câte un set suplimentar de bobinaje () pentru frânarea regenerativă. Alte exemple de automobile din epocă dotate cu sisteme de frânare regenerativă au fost Baker Electric Runabout și Owen Magnetic. Însă conducătorul trebuia să comute manual modul de lucru, iar sistemul electric era complex și scump. La fel ca și
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
Louis Antoine Krieger (1868-1951). Automobilul Krieger era acționat de câte un motor electric pentru fiecare din roțile din față, având câte un set suplimentar de bobinaje () pentru frânarea regenerativă. Alte exemple de automobile din epocă dotate cu sisteme de frânare regenerativă au fost Baker Electric Runabout și Owen Magnetic. Însă conducătorul trebuia să comute manual modul de lucru, iar sistemul electric era complex și scump. La fel ca și la automobilul lui Krieger, practic sistemul de frânare regenerativă putea fi folosit
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
sisteme de frânare regenerativă au fost Baker Electric Runabout și Owen Magnetic. Însă conducătorul trebuia să comute manual modul de lucru, iar sistemul electric era complex și scump. La fel ca și la automobilul lui Krieger, practic sistemul de frânare regenerativă putea fi folosit doar la coborârea pantelor. Progresele electronicii au permis automatizarea acestor procese începând cu modelul experimental AMC Amitron din 1967. Proiectat de Gulton Industries comutarea era automată la apăsarea pedalei de frână. Multe din vehiculele electrice și hibride
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]