733 matches
-
fără rețineri încât ne copleșește. Schwab a reușit din multe puncte de vedere o performanță care l-a singularizat, dar în același timp l-a și însingurat: a reinventat limba prin care și-a scris literatura. Există scriitori care folosesc regionalisme, dialecte pentru a-și sublinia apartenența la un spațiu cultural și de civilizație. Schwab nu face parte dintre ei. El reinventează limba pentru a o face compatibilă cu substanța pieselor sale, cu trăsăturile, mentalitatea și gândirea personajelor. Cu alte cuvinte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
imagini sintetice și reale a condițiilor trecute și prezente, dar și asupra domeniilor în care se impune intervenția antropică de perspectivă. Principii care au stat la baza studiului au fost: principiul repartiției spațiale, principiul cauzalității, principiul structuralității și cel al regionalismului. Ca metode de cercetare s-au folosit: metoda analizei geografice, metoda sintezei, metoda studiului cronologic, metoda grafică, metoda inductivă, metoda deductivă și metoda comparației. Importanța lucrării rezidă din îmbinarea unor domenii de studiu cum ar fi: studiul geomorfologic, social-economic, ecologic
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea de heleștee și activități de pescuit desfășuratepe cursul râului : - râul Șacovăț - hidronim ce are la origine regionalismul sacoviște, sacoviță și sicaiță = instrumente de pescuit (considerăm că transformarea s-ului inițial în ș s-a făcut prin transmutare astfel: Sacoviște→ Șacoviște→Șacovăț).
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în fabule, căci majoritatea ilustrează proverbe, pilde populare și istorioare cu conținut moralizator de largă circulație. C. avea conștiința contribuției unui scriitor la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională” și „Informațiunile bucureștene” ale lui V.A. Urechia, precum și basme, legende, povești, snoave, apărute postum, în 1975. Cele mai multe dintre povești sunt variante ale unor motive cunoscute, dar înlănțuirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
Regional Studies 11(4): 291-301. Gallagher, Tom. 2001. "Nationalism and Political Culture in the 1990s", în Duncan Light și David Phinnemore, coord., Post-Communist Romania: Coming to Terms with Transition. Basingstoke: Palgrave, 104-126. Gheorghiță, Bogdan și Dragoș Dragoman. 2010. "Descentralizare și regionalism în România. Modele de reformă a administrației regionale în discursul public", în Dragoș Dragoman și Dan-Alexandru Popescu, coord., Gestiunea politicilor publice teritoriale și integrare europeană. Politici culturale, sociale și de sănătate în Franța și în România. Sibiu: Editura Universității "Lucian
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a-l împiedica. Plecăm de la ideea că regiunea este un instrument al puterii, „organismul teritorial de drept public stabilit la nivel imediat sub cel al statului și înzestrat cu auto-guvernare politică”<ref id=”1”>Adunarea Regiunilor Europene (AER), Declaration on Regionalism in Europe, p. 4, online la: http://www.aer.eu/fileadmin/user upload/Press Comm/Publications/DeclarationRegionalism/ DR GB.pdf. </ref>. Din acest punct de vedere, reținem că regiunea este „expresia unei identități politice distincte (...) reflectând voința democractică a fiecărei regiuni de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această revistă articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvânt, articole cari îmbrățișează trecutul și viața culturală a ținutului nostru. Nu vrem să facem regionalism exclusivist, căci vor fi binevenite și articole din alte părți, dar un fel de patriotism local vom avea.” Materialele publicate în ambele serii ale revistei sunt cu precădere istorice, culturale, sociale și lingvistice, inspirate din viața școlilor năsăudene și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
-a este analiza lexicală. Scopul efectuării acestei constă în consolidarea cunoștințelor despre: componenta vocabularului, structura morfologică a cuvintelor, mijloacele de îmbogățire a vocabularului, clasificarea cuvintelor din punct de vedere a vechimii lor în limbă (arhaisme, neologisme). A ariei de circulație (regionalisme, cuvinte tehnice), a diferențierii lor semantice (sinonime, antonime, omonime), în legătură cu familia de cuvinte etc. Analiza se face pe cuvinte izolate sau pe cuvinte încadrate în enunțuri și desprinse din acestea. Analiza lexicală se practică din ciclul primar. Începând cu clasa
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
desprinse din acestea. Analiza lexicală se practică din ciclul primar. Începând cu clasa a V-a sfera de cunoștințe se îmbogățește, astfel încât se poate vorbi despre structura morfologică, de sinonime și antonime la clasele ulterioare, adăugându-se noi noțiuni despre regionalisme, derivare, compunere, conversiune etc. Prin analiza lexicului, elevilor li se dezvăluie bogăția lexicală a limbii noastre,sistemul intern de îmbogățire a lui, valoarea diverselor elemente lexicale, legătura care există între forma cuvintelor și funcția lor sintactică sau valoarea stilistică. Analiza
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
valoarea diverselor elemente lexicale, legătura care există între forma cuvintelor și funcția lor sintactică sau valoarea stilistică. Analiza lexicală poate fi făcută apelând la diverse procedee: 1. analiza cuvintelor derivate sau compuse dintr un text dat; 2. analiza arhaismelor, neologismelor, regionalismelor dintr-un context și indicarea rolului lor în enunțul respectiv; 3. depistarea antonimelor sau omonimelor sau înlocuirea anumitor cuvinte întrun text cu sinonimele lor; 4. explicarea cuvintelor și expresiilor necunoscute, dezvăluirea sensului figurat al unor cuvinte, analiza figurilor de stil
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
Această zonă nu poate fi decât o regiune cu una sau două culturi, de unde o dependență completă față de lumea exterioară, îndeosebi față de cea din sud. Totuși, această uniformizare fizică poate fi un factor pozitiv în ce privește organizarea însăși a economiei: niciun regionalism, niciun particularism, o tabula rasa pe care se poate instala ușor o suprastructură monolitică. Totul pare a fi posibil pentru planificator. Densitatea populației 230 000 km2, 195 000 locuitori, adică 0,85 locuitori pe km2. În afară de zonele mlăștinoase din nord
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nebănuit, "o iuțire și o abreviere lapidară, un ritm" (Cugetul românesc, I, 1922). În alți termeni, iuțirea, concizia, ritmul implică o sinteză intensivă suplă, adecvată finalității, un mod particular de înaintare spre un punct de fugă. Nu din frecvența arhaismelor, regionalismelor și neologismelor, a nuanțelor biblice, ori a elementelor de alt gen enumerate statistic rezultă originalitatea lui Arghezi, ci din ritmul subiectiv, individual irepetabil, din alternanța ori din paralelismul centrilor de interes pe direcții sensibilizatoare Despre rafinatul Oscar Wilde se știe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
apariția, așa cum se afirma în articolul-program, prin aceea că va publica „tot ce interesează Oltenia”, deoarece „suntem o părticică dintr-un tot, o regiune dintr-o țară, toate progresele științei, toate mișcările și manifestările sociale atrăgându-ne și pe noi: regionalism nu înseamnă exclusivism”. Ca urmare, „grila” rubricilor, îmbogățita în 1926, de când la conducere rămâne C. D. Fortunescu, presupune abordarea unei tematici extrem de largi: „Studii și cercetări”, „Oltenia istorică”, „Oltenia arheologică”, „Oltenia folcloristica”, „Oltenia naturalista”, „Oltenia culturală”, „Oltenia literară”, „Note și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
în 1933, cu volumul de poezii Din țara cu bobi de aur. Colaborează la periodicele „Societatea de mâine”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Flamura roșie”, „Drapelul roșu”, „Vatra” ș.a. Scriitor care se integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri ce acoperă o arie simbolică largă (noaptea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
studiilor. În ultima carte a lui F., romanul Răsucirea, apărut postum (1980), este evocată tot viața satului bănățean. Formula aleasă e de roman obiectiv, cu o structură apropiată de cea proprie romanelor lui Liviu Rebreanu, dar utilizarea în exces a regionalismelor dăunează lizibilității, cartea având doar valoare documentară. SCRIERI: Din țara cu bobi de aur, Lugoj, 1933; Drumuri cu lună, Timișoara, 1936; Carte din pustă, Timișoara, 1942; Eu și ai mei, București, 1973; Cei care au plecat, București, 1975; Răsucirea, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
www.hhrf.org/magyarkisebbseg/0002/m000215.html" http://www.hhrf.org/magyarkisebbseg/0002/m000215.html [februarie 2007.] Larionescu, M., Mărgineanu, I., Neagu, G. (2006). Constituirea clasei mijlocii în România, București: Editura Economică. Livezeanu, Irina. (2000). Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building, and Ethnic Struggle, 1918-1930, Ithaca Cornell University Press, în limba română apărută la Editura Humanitas, 1998. Magyari T. (2005). Csak kapus kell? A Bolyai Egyetemmel kapcsolatos diskurzus története (Este nevoie doar de un portar? Istoria discursului legat de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cinstea cuvenită părinților și femeilor înțelepte, despre fățărnicie și goana după agoniseală, despre viața echilibrată ce trebuie dusă la senectute. O prefață a cărții conține reverențele datorate principelui Apáfi, iar a doua, „cătră cetitori”, va deveni cunoscută pentru atenția acordată regionalismelor. Explicate prin procedeul glosării, ele îmbogățesc sinonimia limbii, săracă în epocă. Expresivitatea „propovedaniilor” e dată de seria epitetelor plasticizatoare și de comparațiile largi, metaforizante. Cărare pre scurt spre fapte bune îndreptătoare (1685), manual de morală practică după model catihetic, destinat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
arhitecturii moderne, mi?carea arhitecturii ra?ionale dob�nde?te o relativ? unitate transcultural?, cel pu?în �n plan teoretic. Or, din anii �50, �?i face apari?ia �n Catalonia, �n leg?tur? cu mi?carea na?ionalist? catalan?, un �regionalism critic� (K. Framton). O. Bohigas (1925) � asociat cu J. Martorell ?i D. Mackay � că ?i J.A. Coderch (imobil de apartamente, Barcelona, 1952) s�nt arhitec?îi cei mai reprezentativi ai acestei mi?c?ri. Aceast? mi?care nu ignor? modernismul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
I. Becescu sau Ion Gorun, dar și Poezii de Octavian Goga (Un nou poet, Octavian Goga, 122/1905), carte în care, deși sunt evidențiate Dăscălița, Oltul, Noi, criticul nu reușește să vadă mai mult decât tematica specifică și un anume regionalism, la care trimite cu obstinație. Pe un ton asemănător sunt comentate traducerea lui Nicolae Gane din Infernul de Dante, poezia lui Vasile Alecsandri ori versurile lui Gheorghe din Moldova. Poziții tranșante, adesea lipsite de nuanțare, ia Panu și când vorbește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
interguvernamentalism și supranaționalism François Roth, Inventarea Europei. De la Europa lui Jean Monet la Uniunea Europeană Ramona Coman, Ana Maria Dobre (coord.), Politici publice românești în perspectivă europeană Jean-Michael de Waele (ed.), Referendumurile de aderare la Uniunea Europeană În curând: Michael Keating, Noul regionalism în Europa Occidentală Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1/16 (70 ( 100) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 Tel. Difuzare: 0232/233731 • Fax: 0232/230197 editura ie
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Basarabiei” se afirma că P.b. avea să se bazeze pe scriitori „cu domiciliul la Capșa” și că redactorul venise la Chișinău mânat doar de ambiția de a-și asigura un titlu de glorie. Era un atac de pe poziția unui regionalism îngust. Realitățile basarabene, literare, culturale, istorice își găsesc o abordare prioritară în P.b. Sunt evocați Leon Donici (în articole semnate de Demostene Botez, George Dorul Dumitrescu ș.a.), Constantin Stere (însemnări de Tr. Georgescu, Sergiu Matei Nica). V. Țepordei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
deși exercită o influență unificatoare față de statul-națiune, având în vedere scopul suprem al unei comunități globale, ele sunt sortite, cel puțin pe termen scurt, să întărească forțele de divizare. Instituțiile de asistență economică și tehnică evită în mare măsură ambivalența regionalismului, pentru că asistența pe care majoritatea dintre ele o oferă este, cel puțin potențial, globală ca arie de acțiune. Totuși, ele nu au un conținut delimitat din punctul de vedere al domeniului, scopului și procedurilor. Astfel, influența lor asupra unificării lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și tehnicist (cu alimentare copioasă din terminologia științelor limbajului, în special a poeticii, semioticii și retoricii, discipline în vogă în epoca formării lui P., dar și din arsenalul filosofiei și al altor discipline umaniste), împănat imprevizibil și savuros cu arhaisme, regionalisme (moldovenești), vocabule și ziceri proprii registrului familiar ori caracteristice pentru exprimarea colocvială și necenzurată, frustă sau buruienos-colorată, uneori propriu-zis licențioasă. Multe dintre paginile lui P. sunt dotate cu un bogat corp de note, hipererudite și ludice deopotrivă, asemănătoare într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
maculării „lutului”, precum și căutarea unei consolări sunt trăirile ce dau substanță volumului Potire de mătrăgună. O influență argheziană se observă în lexic, în tehnica metaforei și chiar în tematică. Treptat, poetul izbutește să-și personalizeze limbajul, nutrit acum și de regionalisme bihorene, pe fondul unei asumări a dorurilor comunității. O evoluție se constată și în modalitatea lirică, poemul discursiv, cu repetiții și prolixități, făcând loc peisajului spiritualizat, oarecum expresionist. Dubla înfățișare, de poet subiectiv, introvertit, și de poet al colectivității, persistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
ucise în toamna putredă”. Ceea ce diferențiază acest volum e accentuarea situării tradiționaliste și implicit potențarea anumitor particularități de limbaj. Abundă cuvinte devenite fetișuri, ca „fruntarii”, „năier” (cu sensul „cântăreț din nai”), „zodier”, „tropar” ș.a., nu lipsesc vocabule stridente, inventate sau regionalisme. Tânărul poet cultivă metaforismul convențional, banalizat ori pe cel artificios, obținut prin materializarea forțată a unor abstracții sau prin utilizarea excesivă a cuvântului „alb”. Sunetul liric devine mai autentic și pare mai nou atunci când, precum în Adolescență, rezonanțe din Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]