12,047 matches
-
ceea ce s-a numit fordism; Dar tranziția între cele două regimuri de acumulare nu s-a produs într-o zi. Au fost necesare decenii pentru ca fordismul să se răs-pîndească în țările dezvoltate. A fost de asemenea necesară modificarea "modului de reglare", care reprezintă a doua noțiune cheie. Pentru a înțelege cum se organizează reglarea sistemelor economice, trebuie să ne referim în primul rînd la piață, loc al schimburilor, unde se determină prețul bunurilor și serviciilor, ca și cantitățile tranzacționate. Dar trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu s-a produs într-o zi. Au fost necesare decenii pentru ca fordismul să se răs-pîndească în țările dezvoltate. A fost de asemenea necesară modificarea "modului de reglare", care reprezintă a doua noțiune cheie. Pentru a înțelege cum se organizează reglarea sistemelor economice, trebuie să ne referim în primul rînd la piață, loc al schimburilor, unde se determină prețul bunurilor și serviciilor, ca și cantitățile tranzacționate. Dar trebuie să ținem seama de asemenea de existența organizațiilor; Formele instituționale" constituie a treia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
exterior pieței, dar care ocupă un rol fundamental, deoarece cauționează regulile funcționării economice și sociale. El reprezintă, de asemenea, organismul care apără interesele unei națiuni, entitate pe care teoria economică are tendința să o neglijeze. Articulînd toate aceste elemente, Școala Reglării distinge cinci variabile cheie ale reglării capitaliste, cinci forme instituționale, care au cunoscut adaptări sensibile, ilustrînd trecerea de la vechiul la noul tip de reglare capitalistă. Cele cinci sunt: raportul salarial, formele concurenței, gestiunea monetară, inserția în diviziunea internațională a muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rol fundamental, deoarece cauționează regulile funcționării economice și sociale. El reprezintă, de asemenea, organismul care apără interesele unei națiuni, entitate pe care teoria economică are tendința să o neglijeze. Articulînd toate aceste elemente, Școala Reglării distinge cinci variabile cheie ale reglării capitaliste, cinci forme instituționale, care au cunoscut adaptări sensibile, ilustrînd trecerea de la vechiul la noul tip de reglare capitalistă. Cele cinci sunt: raportul salarial, formele concurenței, gestiunea monetară, inserția în diviziunea internațională a muncii și compromisul statal (funcțiile Statului). Trecerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
națiuni, entitate pe care teoria economică are tendința să o neglijeze. Articulînd toate aceste elemente, Școala Reglării distinge cinci variabile cheie ale reglării capitaliste, cinci forme instituționale, care au cunoscut adaptări sensibile, ilustrînd trecerea de la vechiul la noul tip de reglare capitalistă. Cele cinci sunt: raportul salarial, formele concurenței, gestiunea monetară, inserția în diviziunea internațională a muncii și compromisul statal (funcțiile Statului). Trecerea de la reglarea tradițională, calificată drept concurențială, la forma sa modernă, zisă monopolistă, corespunde în fapt unei relaxări a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cinci forme instituționale, care au cunoscut adaptări sensibile, ilustrînd trecerea de la vechiul la noul tip de reglare capitalistă. Cele cinci sunt: raportul salarial, formele concurenței, gestiunea monetară, inserția în diviziunea internațională a muncii și compromisul statal (funcțiile Statului). Trecerea de la reglarea tradițională, calificată drept concurențială, la forma sa modernă, zisă monopolistă, corespunde în fapt unei relaxări a regulilor funcționării comerciale. Aceasta presupune o atomicitate a actorilor și o liberă determinare a prețurilor de către piețe, cu scopul de a selecționa cererile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
termenii procesului de producție, delocalizîndu-și activitățile ce se pretează la astfel de operațiuni. Iată de ce, deși există monopoluri și enclave ale concurenței, o competiție subzistă și chiar se ascute între actorii economici. Ne aflăm deci tot timpul în prezența unei reglări capitaliste și comerciale, dar în care Statul ocupă un loc important. Este de cercetat în continuare amploarea acestuia. 6.1.2.2. Statul ambiguu Pentru a defini un mod de reglare trebuie să precizăm care este regimul de acumulare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economici. Ne aflăm deci tot timpul în prezența unei reglări capitaliste și comerciale, dar în care Statul ocupă un loc important. Este de cercetat în continuare amploarea acestuia. 6.1.2.2. Statul ambiguu Pentru a defini un mod de reglare trebuie să precizăm care este regimul de acumulare și care sunt formele instituționale. Simplificînd puțin lucrurile, regăsim aici două variabile fundamentale ale analizei lui Marx, care distingea forțele de producție pe de o parte și relațiile de producție pe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la oprirea creșterii salariilor, impunînd întoarcerea la flexibilitate, sub toate formele sale. Norma socială de consum include din ce în ce mai multe servicii, caracterizate prin sporuri slabe de productivitate, ceea ce obligă la revenirea la o gestiune a mîinii de lucru moștenite de la vechea reglare concurențială. Avem aici o abordare deterministă în care progresul tehnic și aplicațiile sale concrete, cîștigurile de productivitate, ar constitui în ultimă instanță determinanții principali ai evoluției economice. Or, Școala Reglaționistă nu poate fi redusă la această perspectivă, chiar dacă există o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
efectele negative ale jocului spontan al actorilor pe piață. Singura problemă este de a ști pînă unde este posibil de mers în acest sens. Răspunsul la această chestiune variază în funcție de logica ce inspiră diversele tipuri de abordări în termeni de reglare. Într-adevăr, după cum filiația marxistă este mai mult sau mai puțin puternică, diferă și rolul atribuit Statului. Preluînd o clasificare propusă de Bruno Théret (în "Revue d'Economie appliquée", tom XLIII, nr.2, 1990), putem repera trei ansambluri reglaționiste: Pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
privatiza profiturile. Acțiunea publică este aici aservită nevoilor clasei capitaliste. Este perspectiva leninistă a "Statului valet al capitalului". În acord cu fundamentele primului curent, dar atribuind Statului o anumită autonomie în raport cu monopolurile, se prezintă un al doilea curent pentru care reglarea monopolistă este flancată de o reglare statală. Acțiunea puterilor publice, adaptîndu-se la diferitele faze ale ciclului acumulării capitaliste, devine o reglare intențională. Ches-tiunea se pune de a ști cum se constituie acest actor dotat cu proiecte și cu voință: Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aservită nevoilor clasei capitaliste. Este perspectiva leninistă a "Statului valet al capitalului". În acord cu fundamentele primului curent, dar atribuind Statului o anumită autonomie în raport cu monopolurile, se prezintă un al doilea curent pentru care reglarea monopolistă este flancată de o reglare statală. Acțiunea puterilor publice, adaptîndu-se la diferitele faze ale ciclului acumulării capitaliste, devine o reglare intențională. Ches-tiunea se pune de a ști cum se constituie acest actor dotat cu proiecte și cu voință: Într-o manieră proprie, cel de-al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fundamentele primului curent, dar atribuind Statului o anumită autonomie în raport cu monopolurile, se prezintă un al doilea curent pentru care reglarea monopolistă este flancată de o reglare statală. Acțiunea puterilor publice, adaptîndu-se la diferitele faze ale ciclului acumulării capitaliste, devine o reglare intențională. Ches-tiunea se pune de a ști cum se constituie acest actor dotat cu proiecte și cu voință: Într-o manieră proprie, cel de-al treilea curent reglaționist, care e și cel mai cunoscut, prezintă Statul ca "totalizarea, adesea contradictorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu e neapărat, cum prezisese Marx, un joc cu sumă nulă. Dacă se consideră jocul social cu sumă pozitivă, deci că toată lumea poate cîștiga, chiar dacă unii mai mult și alții mai puțin, atunci perspectiva se lărgește. Abordarea în termeni de reglare autorizează recunoașterea cazului în care repartiția poate fi stabilită în detrimentul salariaților. Și aceasta în condițiile în care economia brută a societăților nu acoperea amortismentul, adică singura sursă de reînnoire a echipamentelor uneori. Exigența eficienței a început să prevaleze asupra celei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice sau private să aibă beneficii. Aceasta nu semnifică altceva decît bunele rezultate ce trebuie obținute cu orice preț, dar acest lucru ne indică faptul că ideea de compromis instituțional permite mai multe lecturi. Pe total, abordarea în termeni de reglare apare ca o perspectivă istorică bogată, subliniind în mod util schimbările instituționale ce însoțesc transformările structurale proprii creșterii economice. Din contra, nu putem să nu-i recunoaștem o anumită capacitate predictivă, căci, prin definiție, compromisurile nu pot fi determinate dinainte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
această abordare, nu poate fi precis definit, deoarece el îmbracă forme multiple. Iată de ce trebuie să ne interesăm asupra modului în care sunt alese prioritățile pe care le fixează puterile publice. 6.1.3. Întoarcerea la reglementare Considerînd noțiunea de reglare dintr-un unghi foarte general, dispunem de o perspectivă cuprinzătoare, articulînd jocul pieței cu acțiunea instituțiilor, ca expresii ale divergențelor de interese ale grupurilor sociale. Procedînd astfel descoperim omniprezența Statului, asigurînd instituționalizarea relațiilor sociale și deci perenitatea vieții în colectivitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
înțelege bine sfidarea actuală ce decurge din această constatare, ar trebui să ne punem întrebări asupra naturii fenomenului actual de polarizare economică și socială. Pentru aceasta vom prezenta un raționament dezvoltat recent de Paul Krugman. Dezvoltarea tehnologiei moderne și a reglării comerciale au produs ceea ce Sherwin Rosen numește "efectul superstar". Concurența a devenit un sistem ce produce polarizare, adică inegalități, căci ea seamănă din ce în ce mai mult cu un turnir în care cîștigătorul ia totul sau, oricum, cea mai mare parte a recompenselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
5. Reorganizarea administrativ-teritorială 218 5.3.6. Finanțele publice locale 223 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale 224 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale 227 CAPITOLUL 6 SFIDĂRILE STATULUI MODERN 230 6.1. Statul, între reglare și reglementare 230 6.1.1. De la reguli la reglare 231 6.1.1.1. Stat minimal și reglare indirectă 232 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință sau cauză 234 a intervenționismului? 234 6.1.1.3. De la reglare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
223 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale 224 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale 227 CAPITOLUL 6 SFIDĂRILE STATULUI MODERN 230 6.1. Statul, între reglare și reglementare 230 6.1.1. De la reguli la reglare 231 6.1.1.1. Stat minimal și reglare indirectă 232 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință sau cauză 234 a intervenționismului? 234 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală 237 6.1.2. Șarmul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
224 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale 227 CAPITOLUL 6 SFIDĂRILE STATULUI MODERN 230 6.1. Statul, între reglare și reglementare 230 6.1.1. De la reguli la reglare 231 6.1.1.1. Stat minimal și reglare indirectă 232 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință sau cauză 234 a intervenționismului? 234 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală 237 6.1.2. Șarmul și ambiguitățile noțiunii de reglare 240 6.1.2.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reglare și reglementare 230 6.1.1. De la reguli la reglare 231 6.1.1.1. Stat minimal și reglare indirectă 232 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință sau cauză 234 a intervenționismului? 234 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală 237 6.1.2. Șarmul și ambiguitățile noțiunii de reglare 240 6.1.2.1. Două reglări capitaliste majore 240 6.1.2.2. Statul ambiguu 243 6.1.2.3. Întoarcerea interesului general 245 6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
230 6.1.1. De la reguli la reglare 231 6.1.1.1. Stat minimal și reglare indirectă 232 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință sau cauză 234 a intervenționismului? 234 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală 237 6.1.2. Șarmul și ambiguitățile noțiunii de reglare 240 6.1.2.1. Două reglări capitaliste majore 240 6.1.2.2. Statul ambiguu 243 6.1.2.3. Întoarcerea interesului general 245 6.1.3. Întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1.1. Stat minimal și reglare indirectă 232 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință sau cauză 234 a intervenționismului? 234 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală 237 6.1.2. Șarmul și ambiguitățile noțiunii de reglare 240 6.1.2.1. Două reglări capitaliste majore 240 6.1.2.2. Statul ambiguu 243 6.1.2.3. Întoarcerea interesului general 245 6.1.3. Întoarcerea la reglementare 247 6.1.3.1. Economia reglementării 248 6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
232 6.1.1.2. Efectele perverse: consecință sau cauză 234 a intervenționismului? 234 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală 237 6.1.2. Șarmul și ambiguitățile noțiunii de reglare 240 6.1.2.1. Două reglări capitaliste majore 240 6.1.2.2. Statul ambiguu 243 6.1.2.3. Întoarcerea interesului general 245 6.1.3. Întoarcerea la reglementare 247 6.1.3.1. Economia reglementării 248 6.2. Un nou cadru conceptual pentru serviciul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mașină pe raza județului Mehedinți au fost uciși pentru droguri. În acest caz, poliția a reținut șase tineri din Motru, care și-au recunoscut fapta. Anchetatorii au pornit ancheta de la ideea că între suspecți și victime a avut loc o reglare de conturi, în urma unei tranzacții cu etnobotanice. Potrivit unor surse judiciare, suspecții s-ar fi întâlnit cu victimele într-un bar din Motru. S-au luat la ceartă din cauza unei tranzacții eșuate cu etnobotanice și până la crimă a fost doar
Suspecții de crimă în cazul tinerilor carbonizați în Mehedinți, reținuți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78718_a_80043]