219 matches
-
prin care același fapt primește sens: desigur, un sens constitutiv, altul regulativ. Dar, dincolo de diferența de sens, trebuie observată asemănarea de rost dintre ele: ambele ipostaze judicative tind către evidențierea a "ceva": constitutivul, prin în-ființare (în sarcina timpului care timporizează), regulativul, prin "măsurarea" a ceva, adică prin punerea sa într-o măsură care trebuie să i se potrivească (în sarcina timpului care se retrage). Într-un fel, punerea în măsură a ceva presupune ființarea acestui "ceva", ceea ce înseamnă că el a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deschis lucrarea sa în-ființătoare fără a fi în potență tocmai punerea-în-măsură-a-"ceva". Reducția judicativă scoate la iveală, înainte de toate, sensuri ființiale, obiectuale; de aici și imaginea unei preeminențe a judicativului constitutiv. Însă, după cum constatăm acum, prin continuarea aceleiași reducții, judicativul regulativ, ca simplă putință de punere în măsură a ceva, este înaintea constitutivității judicative. Prin urmare, originea ca atare a dictaturii judicativului se află în această putință de a pune în măsură în propria măsură ceva. Iar prima sa instanță este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibilă prin intervenția timpului. Atâta vreme cât ne păstrăm în zona aprecierilor de principiu, cele două ipostaze ale judicativului nu își vor arăta nici diferența categorică, nici asemănarea de fond. Trebuie revenit la radicalitatea gândului despre retragerea timpului, eveniment care instituie judicativul regulativ și care ne-a apărut mai devreme ca fiind ipostaza originară a judicativului. Acum însă ne este clar că o asemenea revenire înseamnă întoarcerea la ceea ce s-a aflat încă de la început în orizontul reconstrucției noastre și care nu a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli. Dar, în fapt, este vorba despre o regulativitate judicativă, care doar măsoară prin proceduri speciale adecvarea acestor fapte la exigențele dicturii judicativului. Ele aparțin, astfel, mai degrabă judicativului regulativ, decât celui constitutiv. Fără îndoială, o cercetare propriu-zis logică ar scoate la iveală propriul acestor fapte logice precum și procedurile speciale de acceptare a lor în orizontul judicativului. Aceste fapte "logice" și întăresc determinativul! își primesc îndreptățirea "semantică" prin aplicarea reducției
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îndepărtează de constitutivitatea judicativă, apropiindu-ne de regulativitatea judicativă. Dar există o anumită inadecvare între unitatea de viață omenească, așa cum aceasta a fost pusă în sensul ei "constitutiv" mai sus, și cele trei operații care par a semnifica mai degrabă regulativ. Tocmai de aceea, reducția trebuie să scoată la iveală adevărata față constitutiv-judicativă a celor trei operații, aceasta fiind în acord cu sensurile unității de viață omenească. În acest scop, primul fapt care capătă sens este "fenomenul" inflației de autorizare. Ce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru non-judicativ este deschis, așa încât de acum sunt binevenite câteva exerciții de regândire (rostire și făptuire, în urmarea regândirii) a angajamentelor formale și alethice ale judicativului constitutiv. Mai trebuie făcută însă o observație, îngăduită în acest moment al reducției: judicativul regulativ, de vreme ce-i pot fi asociate asemenea fapte, precum fenomenul retragerii timpului, inflația de autorizare, înșiruirea evenimentelor (mai bine zis, a întâmplărilor) în sfera publică, împărțirea de "bunuri" adică fapte care convertesc convențional ceea ce ne apărea a fi autentic, respectiv fenomenul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
convertesc convențional ceea ce ne apărea a fi autentic, respectiv fenomenul timporizării, autorizarea ca modalitate de apariție a celei de-a doua timporizări, survenirea gândului, rostirii, făptuirii ca eveniment în unitatea de viață omenească reprezintă o de-naturare a judicativului constitutiv. Judicativul regulativ este, în sine însuși, un fapt pe deplin "autorizat", însă înlăuntru-i se ivesc astfel de fapte, care convenționalizează ceea ce apărea ca având un sens desăvârșit, potrivit perspectivei judicativului constitutiv. Dar tocmai în acest fenomen al de-naturării constitutivității judicative se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
astfel de fapte, care convenționalizează ceea ce apărea ca având un sens desăvârșit, potrivit perspectivei judicativului constitutiv. Dar tocmai în acest fenomen al de-naturării constitutivității judicative se află șansa recunoașterii unui sens non-judicativ. De-naturarea judicativului constitutiv prin câteva fapte aparținând judicativului regulativ este ea însăși autorizată; desigur, ea va căpăta și sensul inflației de autorizare. De aici, diverse consecințe, atât asupra destinului judicativului constitutiv, care este continuu "forțat" de încercările de ieșire către non-judicativ pe calea regulativității judicative, cât și în sfera
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducția și câștigat sensul de-constituirii dictaturii judicativului, aceasta din urmă este dezvăluită ca un fapt firesc pentru conștiința filosofică și, de asemenea, pentru conștiința publică. Faptul cu totul important pentru discurs ține de ordinea constituirilor fenomenale, de succesiunea instituirilor regulative în privința "cunoștinței" și "fenomenului". Iar ideea pe care o legitimează (o "autorizează") lucrarea este următoarea: non-judicativul care a apărut ca o șansă a gândirii de a recupera, de a re-naturaliza, logos-ul trebuie constituit ca atare în filosofie și apoi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiar Fiul). Paradoxal, tocmai conceptul și nu imaginea este fapt al Eului-Trup, ca eu constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu putință o veritabilă de-constituire a dictaturii judicativului și, în continuare, o cale către concept, ale cărei coordonate nu pot fi acum
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din care toate se trag înspre propria lor ființă (adică și ego-ul și lumea, cu toate ale lor). Dar până să fie posibilă această "lucrare", este necesară o cercetare a legăturii (judicativ-regulative) dintre judecată și imagine. În felul acesta, judicativul regulativ poate fi înfățișat în ceea ce este el însuși, oarecum independent de judicativul constitutiv. Lucrând cu un a priori al cărui sens este legat de cunoaștere (așadar, de judicativul constitutiv, de adevărul corespunzător acestuia etc.), preeminența gândirii față de obiectul ei nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Fi-ului. Cochetăria aceasta este posibilă doar în orizontul judicativului constitutiv, acolo unde Fi-ul nu poate intra în imagine și, astfel, nu poate deveni "obiect" de judecată. Constitutivitatea "conceptuală" a Fi-ului devine temă firească abia după lămurirea funcțiilor regulative ale judicativului, adică după ce vom fi pătruns în constituția legăturii judecății cu imaginea. Aplicațiile care par a fi cele mai potrivite, acum, când încă nu a fost proiectat ca atare acest demers de lămurire, dar când știm că sensul său
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
the intervention of judgment in the constitution of any human thought, utterance and deed. In the final part of the study the author outlines the problems of an area of research that is closely related to the judicative dictatorship: the "regulative judicative". Only the elucidation of its logical and philosophical status would open the possibility of problematizing the non-judicative. In this way, the present study opens itself to a new stage in the investigation of judgment. Keywords: constitutive judicative (dictatorship of
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Only the elucidation of its logical and philosophical status would open the possibility of problematizing the non-judicative. In this way, the present study opens itself to a new stage in the investigation of judgment. Keywords: constitutive judicative (dictatorship of judicative), regulative judicative, judgment, time, formalization of logos, reduction Résumé La démarche dans ce travail a comme thème le problème du jugement. C'est pourquoi dans la première partie sont présentés quelques aspects logique et philosophique de cette forme de la pensée et
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
măsura în care judecata, ca formă logică, reglează constituirea oricărui gând, oricărei rostirii și oricărei făptuirii omenești. În ultima parte a lucrării este schițată problematica unui domeniu de cercetare aflat în strânsă legătură cu dictatura judicativului: este vorba despre "judicativul regulativ". Abia o lămurire a statutului logic și filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lămurire a statutului logic și filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a judicativului), judicativ regulativ, judecată, timp, formalizare a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1994) p. 270), semnalând astfel o limitare a categorialului tocmai prin extinderea acestuia la un spațiu impropriu. 44 Hegel, Enciclopedia științelor filosofice. Logica, p. 85. 45 Principiile constitutive ale intelectului sunt, potrivit lui Kant: axiomele intuiției și anticipațiile percepției; iar cele regulative sunt: analogiile experienței și postulatele gândirii empirice. Cf. Critica rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai ia drept părți ale unei "teorii a elementelor", în diferență de o "metodologie", pentru că aceasta din urmă nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai 1881 proclamarea Regatului României, Carol fiind încoronat primul rege al României. Prin instituirea datei de 10 mai ca centru temporal în calendarul comemorativ al statului, memoria națională este programată simbolic în funcție de "legea concentrării" identificată de M. Halbwachs ca principiu regulativ al memoriei colective. Într-un studiu de topografie a memoriei (în care a examinat modul în care amintirile sunt fixate în spațiu), Halbwachs identifică o "tendință de localizare în același spațiu a mai multor evenimente care nu au nicio legătură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]