260 matches
-
crușin, o lingură la cană. Se bea numai atunci când este și constipație, seara, la culcare. Nu se folosește În doze mai mari, deoarece provoacă dureri puternice (colici). DISCHINEZIA BILIARĂ Boală a căilor biliare, manifestată prin tulburarea evacuării bilei, dureri, grețuri, regurgitări, gust amar etc. Ceai din flori de coada șoricelului, o linguriță la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de cimbru de cultură (de grădină), 2 lingurițe de plantă mărunțită la cană. Se bea fracționat, În 3 reprize, Într-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nu chiar întâmplătoare, și lipsită de semnificație prognostică (10, 15). Examenele ecocardiografice sistematice și urmărirea în timp a pacienților cu ADPKD tind însă să schimbe această optică (Gabow P.A., 1993). Anomaliile cele mai frecvente au fost raportate la nivel valvular (regurgitări, eventual prolaps) și aortic (anevrisme). Un studiu eco-Dopppler (Hossak et al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot normal descrie în ordine de frecvență: incompetența mitralei (31 versus 9%), prolapsul de valvulă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Se pot decela, de asemenea, sufluri diastolice (în focarul aortei), sugerând incompetența sigmoidelor aortei. Ecocardiografia (mai ales asociată cu examinarea Doppler-continuu și Doppler-color) confirmă afectarea valvulară (inclusiv în cazuri clinic asimptomatice), putând releva și cuantifica: prolapsul valvelor atrio-ventriculare sau/și regurgitare la nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât la tricuspidă); incompetența diastolică a valvelor aortice (eventual, consecutiv unei afectări anulo-ectaziante a rădăcinii aortei). Afectarea poate fi uneori plurivalvulară. S-a semnalat, de asemenea, prezența de mixoame atriale în a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi incriminate alterări ale colagenului, constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD este determinată de consecințele hemodinamice, electrice și infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
PROFILAXIE Constatarea unor alterări structurale la nivelul valvelor cardiace și aortei pune problema oportunității unor măsuri terapeutice care să prevină sau să corecteze complicații grave, unele cu risc vital. Acestea pot fi: Profilaxia endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
problema oportunității unor măsuri terapeutice care să prevină sau să corecteze complicații grave, unele cu risc vital. Acestea pot fi: Profilaxia endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția chirurgicală poate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
logică. Extinderea investigației ecografice (abdominale și cardiace) cel puțin la rudele de gradul I ale acestor pacienți merită a fi de asemenea discutată. Invers, un examen ecografic abdominal al pacienților (destul de numeroși) diagnosticați cu prolaps al valvelor atrio-ventriculare sau cu regurgitări valvulare de cauză neclară ar putea permite diagnosticarea unor cazuri de rinichi polichistic ignorate, asimptomatice. Rămâne de apreciat dacă un calcul beneficiu/cost este favorabil unei asemenea conduite. Asocierea dintre polichistoza renală și anomaliile intracerebrale a fost semnalată pentru prima
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
limfoganglionii din jurul venei cave inferioare. Între rețeaua limfatică profundă și cea superficială există o intensă comunicare. Circulația limfatică hepatică depinde de extrema permeabilitate a endoteliului sinusoidal. Schimbul dintre hepatocite, sângele sinusoidal și spațiul port este foarte rapid, fenomen ce explică regurgitarea rapidă a unor constituenți biliari (pigmenți, săruri biliare) din limfă în sânge, sau în sânge, în obstrucțiile biliare. Creșterea presiunii din venele suprahepatice duce la sporirea producției de limfă hepatică, iar capacitatea de transport a limfaticelor eferente hepatofuge fiind depășită
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
trezindu-se cu perna plină de materialul regurgitat. Sughițul, urmare a stimulării terminațiilor vagale de către esofagul dilatat, apare de obicei în timpul meselor și dispare după ce alimentele reușesc să treacă în stomac sau după regurgitație. Simptomele pulmonare sunt secundare stazei esofagiene, regurgitării și aspirației în arborele traheo-bronșic; se manifestă prin tuse nocturnă asociată cu wheezing și senzație de înecare. Scăderea ponderală nu este impresionantă (contrastând cu disfagia), dar poate deveni semnificativă după ani de evoluție, când golirea esofagului este compromisă total. Examenul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară care, mărindu-și volumul, compresează esofagul și produce disfagie. Alt simptom constă în regurgitarea alimentelor stagnate în punga diverticulară; în unele cazuri apar accese nocturne de tuse ca urmare a inhalării bronșice a conținutului diverticular, voce bitonală (compresiunea recurentului) și hipersalivație. Diagnosticul este stabilit radiologic (fig. 1): imagine sacciformă care depășește în afară lumenul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
prehepatic. Icterul prin deficit de conjugare (microsomal) poate fi dobândit (medicamente, hormoni, hipotiroidie etc.) sau congenital. Seamănă cu cel prehepatic, cu creșterea Bl indirecte, dar lipsește bilirubinuria. Icterul prin deficit de excreție a Bl este postmicrosomal și se datorează unei regurgitări a Bl conjugate. Asociază creșterea ambelor fracții ale Bl. Poate fi congenital (sindrom DubinJohnson, Rotor) sau dobândit (ciroză hepatică, șoc, insuficiență cardiacă, consum de alcool, medicamente). Biochimia indică creșterea Bl directe și uneori și indirecte, bilirubinurie, urobilinogenurierie și, în funcție de cauza
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Studiile au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
stenozei aortice suficient de severe pentru a impune intervenția chirurgicală sunt calcificările valvelor bicuspide congenital și calcificările degenerative ale valvelor tricuspide (2,8). Distribuția relativă este influențată puternic de vârstă. Ste - noza aortică la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare aortică; prin comparație, regurgitarea- aortică izolată datorată bolii valvulare aortice este rară (9,10). Frecvent, pacienții vârstnici cu stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
4,0 m/s și/sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi poate produce sau exacerba regurgitarea mitrală. 22.1.4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea de efort, sincopa, angina de efort. Adulților cu stenoză aortică moderată trebuie să li se acorde o atenție deosebită, pentru a nu se atribui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
vechi au sugerat că bolnavii vârstnici au un beneficiu limitat, deoarece valva aortică are calcificări severe, ceea ce face foarte dificilă dilatarea, existând un risc foarte mare de stenoză reziduală sau recurentă și de complicații severe, ca deces, AVC, ruptură aortică, regurgitare aortică (37). În consecință, valvotomia cu balon a fost restricționată, fiind folosită numai pentru pacienții inoperabili sau cu risc foarte mare. Înlocuirea valvei aortice transcateter (TAVI - transcatheter aortic valve implantation) este o posibilă opțiune pentru pacienții cu stenoză aortică simptomatică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
însă studii randomizate controlate pentru a fi confirmată. 22.2. Insuficiența aortică Insuficiența aortică este mai puțin frecventă la adulții vârstnici în comparație cu stenoza aortică și insuficiența mitrală. Majoritatea bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure fiind relativ scăzută. În Helsinki Aging Study, prevalența regurgitării aortice a fost de 29%, majoritatea cazurilor fiind de regurgitare aortică ușoară (5). În studiul Framingham, regurgitarea aortică a fost prezentă la 13% dintre pacienți (42). Vârsta a reprezentat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aortică Insuficiența aortică este mai puțin frecventă la adulții vârstnici în comparație cu stenoza aortică și insuficiența mitrală. Majoritatea bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure fiind relativ scăzută. În Helsinki Aging Study, prevalența regurgitării aortice a fost de 29%, majoritatea cazurilor fiind de regurgitare aortică ușoară (5). În studiul Framingham, regurgitarea aortică a fost prezentă la 13% dintre pacienți (42). Vârsta a reprezentat un determinant al riscului, cu un odds ratio de 2,3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
în comparație cu stenoza aortică și insuficiența mitrală. Majoritatea bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure fiind relativ scăzută. În Helsinki Aging Study, prevalența regurgitării aortice a fost de 29%, majoritatea cazurilor fiind de regurgitare aortică ușoară (5). În studiul Framingham, regurgitarea aortică a fost prezentă la 13% dintre pacienți (42). Vârsta a reprezentat un determinant al riscului, cu un odds ratio de 2,3 pentru fiecare 10 ani de creștere a vârstei. Cele mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure fiind relativ scăzută. În Helsinki Aging Study, prevalența regurgitării aortice a fost de 29%, majoritatea cazurilor fiind de regurgitare aortică ușoară (5). În studiul Framingham, regurgitarea aortică a fost prezentă la 13% dintre pacienți (42). Vârsta a reprezentat un determinant al riscului, cu un odds ratio de 2,3 pentru fiecare 10 ani de creștere a vârstei. Cele mai frecvente cauze de insuficiență aortică cronică la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
3 pentru fiecare 10 ani de creștere a vârstei. Cele mai frecvente cauze de insuficiență aortică cronică la adulții vârstnici sunt dilatarea aortei ascendente ca rezultat al HTA sau al bolii aortice primare, scleroza calcifiantă aortică și rareori bicuspidia aortică. Regurgitarea aortică acută este cel mai adesea datorată disecției de aortă sau endocarditei infecțioase. O categorie specială este reprezentată de regurgitarea aortică periprotetică după TAVI, probabil datorată unei slabe toleranțe la suprasarcina de volum în prezența unei disfuncții diastolice ventriculare stângi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
sunt dilatarea aortei ascendente ca rezultat al HTA sau al bolii aortice primare, scleroza calcifiantă aortică și rareori bicuspidia aortică. Regurgitarea aortică acută este cel mai adesea datorată disecției de aortă sau endocarditei infecțioase. O categorie specială este reprezentată de regurgitarea aortică periprotetică după TAVI, probabil datorată unei slabe toleranțe la suprasarcina de volum în prezența unei disfuncții diastolice ventriculare stângi semnificative la această categorie de pacienți. Regurgitarea aortică paravalvulară este frecventă după TAVI, apărând în grade variabile la aproximativ 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]