447 matches
-
mitologiei universale, șarpele este un simbol ambivalent, încorsetând sau eliberând cunoașterea, plăsmuind sau distrugând lumea ancestrală. Categorii ale cunoașterii soarele, luna, pasărea, șarpele se deschid înțelegerii umane, printr-un exorcism al timpului, într-un spațiu sacru, recuperat ritualic, pentru a reinstaura ordinea cosmică primordială. CONCLUZII GENERALE Lucrarea " Poetica imaginii în creația populară din Bucovina" propune o analiză integrală a structurilor de semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
specială din partea legiuitorului pentru protecția debitorului o regăsim în cazul raporturilor dintre consumatori și profesioniști. Contractele încheiate între aceștia, contracte de adeziune prin excelență, se caracterizează printr-o poziție de inegalitate a părților contractante. A apărut necesitatea ca legiuitorul să reinstaureze echilibrul rupt în raporturile dintre consumatori și profesioniști, și aceasta se reflectă și în stabilirea valorii ratei conveționale a dobânzii ca și în posibilitatea reducerii ei. În actuala reglementare a dobânzii legale în materia obligațiilor bănești legiuitorul renunță la vechiul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
îndeplini grupările înarmate și dubla putere pe care o exercită sau pe care vor să o exercite, anumite structuri rezistente controlate de către comuniști răvășesc o perioadă cărțile. În ianuarie 1945, Maurice Thorez, întors de la Moscova, impune o rectificare strategică ce reinstaurează respectul ordinii republicane dizolvînd milițiile patriotice și aducînd comitetele de eliberare în afara terenului aparatului de stat. În Belgia, refuzul de a depune armele, care va conduce la încăierări, pe 25 noiembrie 1944, între jandarmi și Frontul de Independență, se înscrie
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
motiv era nevoie de un centru de greutate și de un arbitru în arena politică religioasă, care să prevină colapsul politic și socio economic la care se expunea tot mult Europa Occidentală prin anarhia care domnea. Conducătorul care avea să reinstaureze stabilitatea internă și să impună o atitudine agresivă, expansionistă, în politica externă a regatului său a devenit activ pe scena politică în prima jumătate a secolului al XVII-lea. La începutul secolului al XVII-lea se naște Ludovic al XIV
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
aceasta ar fi însermnat moartea trupului, am fi obligați să credem că, dacă nu ar fi încălcat poruncile lui Dumnezeu, Adam ar fi fost nemuritor. Ar urma că, iertîndu-le fiilor lui Adam păcatul strămoșului lor, Dumnezeu ar fi trebuit să reinstaureze nemurirea pe pămînt. Dar se știe că raționamentul uman este neputincios atunci cînd este vorba despre zdruncinarea unor credințe prea solid înrădăcinate. Ar trebui deci să vedem dacă nu există o dovadă irefutabilă a erorii raționamentului teologic. Replica este dealtfel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
filosofia umanismului renascentist. Cavalerul rătăcitor este considerat un european-model, aflat sub semnul rațiunii, al discuției temeinice și al căutării adevărului.188 În discursurile sale se regăsesc marile idei ale raționalismului renascentist: Shakespeare, Francis Bacon, Giordano Bruno etc. Eroul dorește să reinstaureze starea primordială a omului 189, eradicând nebunia unei lumi și reînviind înțelepciunea. Elogiul nebuniei, cartea lui Erasmus de Rotterdam, constituie o demonstrație filologică despre nebunia sau prostia ce guvernează acțiunile umane și instituțiile. O afirmație a lui P. P. Negulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
eclectism) și nomadism într-un spațiu devenit o formă de cristalizare a timpului. Pierzând audiența odată cu destrămarea viselor, idealurilor și certitudinilor, profeții rațiunii (ai desvrăjirii, în termeni psihanalitici) și profeții acesteia cedează locul naratorilor postmoderni și misiunii lor de a reinstaura magia epică (a se vedea imensul succes al brand-ului Harry Potter, tradus în 64 de limbi și editat în 400 de milioane de exemplare). O renaștere, deci, a lumii imaginare, astfel încât tot ceea ce fusese expulzat de modernitate religie, sacru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și alte piese ale dramaturgului) acțiune, deznodământul coincide cu situația inițială, suntem în prezența unei "felii de viață". Acest final deosebește varianta franceză de piesă cu un conținut asemănător Nora de Henric Ibsen, care a revoluționat spiritele. Deznodământul este comic, reinstaurând adulterul tradițional. Semnificativ este faptul că pentru prima dată în universul artistic femeia pariziana este calificată că tip distinct. Dramaturgia a dat și alte tipuri ale femeii franceze moderne. Din această perioadă vom menționa L'Aventurière, 1848 de Augier, La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
capitală a fost sortită să nu viețuiască mai mult de trei ani, închizându-și porțile aproape concomitent cu marșul asupra orașului din 28 octombrie 1922; ulterior a mai existat un singur număr, în decembrie 1923. Scopul ei declarat era să reinstaureze primatul clasicului și să promoveze normalizarea literaturii prin reevaluarea modelelor din trecut: (...) considerăm că acum trebuie să restabilim legătură cu cea mai înaltă și autentică tradiție italiană, întreruptă după Leopardi și Manzoni.97 În opinia scriitorilor ' Rondei' aceștia erau ultimii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să îmbogățească spectrul de nuanțe ale culorii lui alta,-um,-us. Albastru descrie seninul edenic. El liniștește, dar nu este vorba despre cronoterapie: albastrul face sintagmă antonimică păienjenișului, eventual concentrat într-un punct roș. De fapt, termenii antitezei sunt dezordine-ordine (reinstaurată). Din momentul căderii din Rai a lui Adam și a Evei, entropia a tot crescut, dezordinea a "păienjenit" continuu drumul către reechilibrare, ceea ce marchează acumularea unor neliniști, sugestiv descrise de punctul roș. Albastrul adâncimilor/înălțimilor spiritului conotează nostalgia revenirii la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
A. E. Baconski, Ileana Mălăncioiu, Generația '60 este atașată curentului neomodernist, recunoscut drept curent de tranziție între două mari paradigme: modernismul și postmodernismul. Având șansa de a uza atât de uneltele modernității, cât și de cele ale începutului de postmodernitate, reinstaurând, totodată, ceea ce europenii promovează încă din modernitate, și anume afectul, s-ar putea spune că rolul neomodernismului este unul recuperator. Se observă, în ultimul timp, o tendință recuperatoare a trecutului, o reconsiderare a valorilor acestuia, în spatele unei aparente deconstrucții care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
estetic. Cu timpul, acesta va dobândi o extensie, o pondere și o autonomie de-a dreptul uluitoare. Spre deosebire de criteriul social-ideologic care, în formula sa leninistă aplicată cu furie dogmatică în anii ""50, a făcut ravagii în cultura română, naționalul recunoscut, reinstaurat ca valoare, își asumă valoarea estetică, fără incompatibilități sau restricții"38. De asemenea, într-un proiect al Istoriei literaturii române, publicat în revista "Familia", în 1968, Ion Negoițescu propune o ierarhizare implicit canonică a literaturii, pe baza unui principiu estetic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Friedrich definește noua poezie, drept romantism deromantizat, acesta nemaidorindu-se un limbaj al sentimentelor, ci un limbaj fără obiect comunicabil 36. Generația '60 are șansa de a uza atât de uneltele modernității, cât și de cele ale începutului de postmodernitate, reinstaurând, totodată, ceea ce europenii promovează, încă din modernitate, și anume afectul 37. În general, neomodernismul însă păstrează, cultivă și promovează, în abundență, elementele consacrate ale modernității, cum este și normal, de altfel, din moment ce, cu excepția tradiționalismului, nu mai întâlnim o antinomie între
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pentru că e fără sfârșit,/ I se spune zbor. (Zbor)"52. Zborul stănescian, transpus în literă de femeie. Țipătul neputinței omului de a cuprinde infinitul, de a descompune materialul, pentru a scoate la iveală spiritualul, de a dizolva prezentul, pentru a reinstaura trecutul primordial al lumii. Zborul devine, astfel, o cale exterioară de căutare a Luminii, așa cum Tăcerea devine o cale interioară. Iar "acest tip de idealism vitalist și nu raționalist, cred că este unul dintre elementele identitare ale poetei"53. Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
înfățișează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora, nu vorbește sibilinic, ca să mărească impresia de profunzime. Reflectează și atât. Ideile din poezia interzisă a acesteia au o nuditate de statui antice"66. Firescul intervine și în celalte creații ale acesteia. Reinstaurând romantismul 67, care vine ca o gură de aer proaspăt în atâta ariditate conceptuală a ermetismului de tip modernist, Ana Blandiana deconstruiește orice rigiditate canonică a unui curent sau a altuia, aflându-se, mai curând, la limita între curente, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care mai amintește de libertatea vieții, instaurând, totodată, libertatea morții, înlocuiește cadrul protector al vârstei fericitei copilării, în care poeta dansa nestingherită în ploaie, țipând și jucându-se de-a și cu viața, cu cel al morții, în care țipătul reinstaurează, de fapt, tăcerea, el nefiind auzit de nimeni, pentru că se petrece în interior. Și cum infiltrația blagiană se simte pretutindeni, acest mare poet modernist promovând relația inedită care se stabilește între somn și moarte, marea trecere fiind, de fapt, laudă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
frontiera României interbelice și a reușit să stabilească o linie defensivă pe Nistru, care nu s-a dovedit a fi rezistentă, fiind străpunsă în două locuri de trupele Armatei Roșii. Din iunie 1944, în acest sector de front s-a reinstaurat calmul, iar trupele Axei au avut răgaz să-și consolideze pozițiile. Anterior, odată cu iminenta înaintare și ocupare a Basarabiei și Bucovinei de Nord de către sovietici, valuri uriașe de refugiați și-au găsit adăpostul (care se va dovedi a fi fragil
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bos, de către directorul executiv al ING, Michel Tilmant și de către președintele băncii centrale a Olandei, Nout Wellink. În Spania s-a inițiat un plan de garantare a creditelor interbancare de 100 miliarde euro prin care s-a urmărit să se reinstaureze Încrederea În interiorul sistemului bancar și să ofere băncilor o mai mare lichiditate. În ceea ce privește Austria, guvernul a furnizat 100 miliarde euro pentru Întărirea băncilor țării, din care circa 85 miliarde au fost folosite pentru garantarea Împrumuturilor dintre bănci. În Islanda, piața
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de Solon sau de Moise, chiar dacă întruchipează puterea instituțională, sacerdotală, omul providențial apare întotdeauna ca un luptător, ca un combatant. Fiind întotdeauna amenințat, aflat mereu la marginea prăpastiei, el refuză să se supună destinului. Pe de altă parte, fie că reinstaurează sau bulversează o ordine, fie că pune lucrurile în ordine sau anunță pe cel care va veni, personajul său se implică într-o realitate temporală ce stă sub semnul rupturii. Se afirmă și se definește în contextul prezentului imediat un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este evocat, timpul pierdut este în mod obligatoriu un timp regăsit. Suferința exilatului nu este altceva decît dorința reîntoarcerii. De asemenea, nu există evocare a unei fericiri dispărute care să nu ateste, în același timp, aspirația sa de a se reinstaura. De îndată ce este invocată amintirea pentru ca să risipească umbrele uitării, destinul se pune din nou în mișcare. Sacralizarea trecutului nu este niciodată foarte departe de anunțul profetic al renașterii sale; a deplînge zeii dispăruți nu este decît o modalitate dintre cele mai
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a fost victima unui viol, a intentat divorț sau a comis un act de adulter sau concubinaj. Asemenea crime sunt justificate de cei care le-au comis prin faptul că, numai astfel, prin uciderea persoanei care a greșit, se poate reinstaura onoarea familiei. Fondul ONU pentru Populație estimează că în fiecare an pe glob se comit 5.000 de crime de onoare, printre țările indicate fiind: Egipt, Iordan, Liban, Maroc, Pakistan, Turcia, Yemen, Albania, Germania etc. În toate aceste țări există
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
delict (Tristia 3, 5, 43-52) care nu era scelus, ci error. Această circumstanță atenuantă nutrea speranța poetului întru anularea relegării sau a schimbării locului de exil. MOTIVE POLITICE. Regimul politic a lui Augustus avea numeroși opozanți 15 care doreau să reinstaureze sistemul politic republican. J. Carcopino 16 considera că Ovidiu era un inamic al regimului imperial și că ar fi participat la reuniuni pitagoreice clandestine. Cercul de opozanți avea o ideologie neopitagoreică, sectă filozofică suspectă prin adunările ei secrete. Nici argumentele
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
societății în care trăia și în care se încadra în mod perfect și nemulțumirea, ajunsă până la dezgust, a Împăratului față de imoralitatea care se răspândea printre supușii săi53. Însă ceea ce nu se remarcă îndeajuns este că eforturile lui Augustus de a reinstaura moralitatea în societatea acelor vremuri erau din plin sprijinite și de opoziție, chiar dacă din motive diferite. În această ordine de idei, menționăm că am avut ocazia să ne ocupăm separat 54 și de mișcarea opozantă lui Augustus, evidențiind că personalități
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
despre epoca modernă, a fost marcat în prima sa parte de înfruntarea dintre Franța și Anglia înfruntare care era ea însăși o consecință a vechilor rivalități. Înțelegem mai bine în acest context sprijinul acordat în 1796 patrioților irlandezi; apoi pacea reinstaurată după prima paranteză napoleoniană, baricadele Parisului anilor 1830 și 1848, apărute la momentul oportun, în timpul expediției franceze în Algeria, la începuturile aplicării unei noi politici mediteraneene. Comuna din Paris, acest scurt regim de teroare, ar fi putut permite, îngreunînd acțiunea
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ratată. Sau se rămăne încremenit într-un mimetism ridicol, factice, ce nu asigură nici măcar satisfacția minimă a unui model ce-și imită onorabil copia. Este momentul să punem capăt timpurilor „interesante”, din spectatori să devenim actanți și mai ales să reinstaurăm ceea ce pare o fata morgana: Speranța; pe care am alungat-o înainte ca ea să-și dea acordul să moară. Este timpul sa ne gravăm în suflete trei cuvinte: Dum spiro, spero!(Căt respir, sper!)
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]