329 matches
-
postoperatorie de talia colangitelor apare în evoluția bolnavului. Deși o complicație severă, angiocolita acută poate fi jugulată, dacă se depistează cît mai aproape de debut și dacă conduita este energică și logic efectuată, cu rezolvare, dacă sînt condiții, definitivă, adică reintervenția chirurgicală pentru refacerea gurii de anastomoză bilio- digestivă. 4. Ulcerul marginal Ulcerul marginal, care este sinonim cu ulcerul peptic postoperator, poate apărea în procent destul de mare după pancreatectomii drepte, efectuate pentru cancer de cap de pancreas, care poate varia între
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cronice”, cum ar fi fistulele pancreatice, stenozele, gurilor de anastomoză, în special cele de la nivelul gurii de derivație pancreato-jejunală, afecțiunile bontului pancreasului restant și altele; - indicația de începere a conduitei medicale sau chirurgicale, de asemenea, cît mai rapid cu putință; - reintervențiile chirurgicale, acolo unde sînt necesare: să se facă din prima, radicale, pe cît posibil; - operațiile în doi timpi, cînd au indicația să se facă, fie cu caracter paliativ sau constituind primul timp, fie radical. Exemplul următor este edificator în acest
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
lob (fig. 6.58);evidările lobare fără leziuni de vecinătate;tuberculoza cavitară asociată cu leziuni bronșice (stenoză sau bronșiectazii);tuberculoza cavitară asociată cu aspergillum intracavitar. a. Complicații imediate:hemoragia postoperatorie care, atunci când depășește un litru în primele 6 ore, impune reintervenția de urgență;emfizemul subcutan și mediastinal urmat de insuficiență respiratorie din cauza unei suturi bronșice defectuoase, a unor leziuni parenchimatoase neglijate sau a unei defecțiuni în sistemul de aspirație. b. Complicații tardive:lipsa de reexpansiune a plămânului restant, cel mai adesea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
intervenții cu grad mare de dificultate datorate remanierilor fibroase și a simfizelor largi de la nivelul hilului, care pot fi sursa unor grave accidente vasculare în cursul disecției hilare. Economia de parenchim trebuie să fie obiectivul princeps al echipei chirurgicale. O reintervenție după o rezecție segmentară va avea ca obiectiv rezolvarea complicației printr-o lobectomie. Pneumonectomia va fi rezervată complicațiilor apărute după lobectomii, dar va fi avută în vedere și în situațiile în care intraoperator apar accidente vasculare grave (fig. 6.60
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
accidentală a nervului frenic în timpul chirurgiei cardiace, cu o incidență între 0,3% (Stone, 1987, [76]) și 1,6% (Watanabe, 1987, [84]); incidența este ușor mai mare în procedurile pe cord deschis decât în cele pe cord închis [84]. În reintervenții riscul aproape se dublează. Majoritatea leziunilor sunt temporare - aproximativ 84% [70]. Paralizia diafragmatică la adult apare cel mai frecvent pe partea stângă, în timpul chirurgiei cardiace, prin utilizarea de gheață (hipotermie), dar și prin leziuni produse de electrocauter sau prin traumatizare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
timic cervical și a zonei central mediastinale fără a se putea aborda bine lobii inferiori timici și excluzând accesul la grăsimea prepericardică [32]. Rezultatele sunt mediocre iar descoperirea de țesut timic restant în cantitate apreciabilă sau chiar timoame, în cazul reintervențiilor ce folosesc alte modalități de abord, nu este excepțională [1, 23]. Cooper și colab. [4] prezintă varianta „extinsă” a timectomiei transcervicale, varianta în care se utilizează un depărtător special ce ridică manubriul sternal, fapt ce avantajează expunerea și disecția în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
structurile mediastinale. Au tendință la recurență în caz de excizie inadecvată. De aceea se recomandă excizie largă, cu prognostic bun [75]. Se face radioterapie postoperatorie. Tumorile desmoide sunt tumori cu agresivitate locală crescută. Margini pozitive tumoral la piesa de rezecție, reintervențiile chirurgicale și iradierea postoperatorie sunt asociate cu un risc înalt de recidivă locală [1]. Tumorile maligne de părți moi Includ numeroase formațiuni. Cele mai frecvente sunt: histiocitomul fibros malign, rabdo-miosarcomul, liposarcomul, neurofibrosarcomul. Mai rar apar leiomiosarcomul și angiosarcomul și foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
ale unghiului intern, mobilizând o suprafață mare de țesut, bazată pe o circulație întâmplătoare și putând constitui rezerve de tegument importante. Circulația întâmplătoare face ca, de multe ori, lambourile faciale să prezinte suferințe vasculare ale extremităților distale, care pot necesita reintervenție (excizie + grefă de piele). Lambouri pediculate sau liber transferate sunt utile în acoperirea unor defecte postexcizionale la nivelul unghiului intern al ochiului, doar în cazul unor formațiuni voluminoase sau care prezintă invazie estimată în structurile din vecinătate și impun o
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
a capacității fizice. În aceste cazuri se diagnostichează hipertensiunea pulmonară (HTP) și cașexie cardiacă. Există situații de refuz anterior al intervenției chirurgicale sau pacienți care au suferit deja intervenții chirurgicale pe cord deschis ceea ce asociază dificultăți tehnice în caz de reintervenție și creșterea riscului operator fără un beneficiu clar în termeni de prognostic clinic. Riscul operator crește semnificativ în detrimentul prognosticului pe termen lung din cauza comorbidităților de tipul afectării vasculare periferice severe, BPOC, insuficienței renale cronice, cu scăderea speranței de viață. Aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Probleme de abord chirurgical se ridică la pacienții cu bypass aortocoronarian (BAC) care prezintă SA moderată. SA este lent progresivă, deci pare rezonabilă înlocuirea valvei și acceptarea unui risc operator minim. Reinternarea pacienților cu simptome de patologie valvulară aortică impune reintervenția ce este grevată de risc operator crescut în contextul asocierii unor multiple comorbidități prin rata complicațiilor, morbidității și mortalității. Supraviețuirea pacienților de peste 70 de ani este de 95% cu ameliorarea semnificativă a calității vieții (1). Stenoza mitrală (SM) are o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
HVS au risc crescut de ischemie miocardică în timpul CEC. b) Procedee de revascularizare BAC rămâne standardul în revascularizarea coronariană, mai ales în stenoze peste 70%. BAC se indică în afectările trivasculare, la pacienții cu DZ sau la cei care necesită reintervenții pentru alte indicații chirurgicale de tipul plastiei sau protezării valvulare. Repermeabilizarea se face cu 2-5 grefe. La pacienții vârstnici, ca material protetic se indică utilizarea arterei mamare interne stângi (AMIS) ca având o patență excelentă pe termen lung. Vena safenă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ocluzie contralaterală, există însă autori și studii mai recente care contrazic această opinie [8-10], care consideră la ora actuală că pacienții cu ocluzie contralaterală carotidiană au o rată de până la 5 ori mai mare de AVC postoperator după endarterectomie carotidiană. Reintervenția ipsilaterală este de asemenea considerată ca unul dintre factorii de risc ai EAC. Există multe studii care susțin acest fapt în termeni de creștere a mortalității și a AVC-ului postoperator [11], după cum sunt autori care au constatat doar o
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
2,4% în studiul NASCET și de 3,2% în ECST. Lezarea nervilor cranieni s-a petrecut în 8,6% din cazuri în NASCET și 5,1% din cazuri în ECST. Rata relativ înaltă a acestei complicații datorate în principal reintervenției ipsilaterale [38] a fost înregistrată ca urmare a unui protocol de urmărire extrem de riguros al pacienților din aceste studii, fiind notate și disfuncțiile tranzitorii de nervi cranieni, care în majoritatea studiilor nu sunt raportate. În ceea ce privește chirurgia combinată EAC-BAC, mortalitatea intraspitalicească
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
de miomectomie asociată cu repararea valvei mitrale versus ablația cu alcool a arterei septale, a demonstrat superioritatea primei metode din punctul de vedere al reducerii gradientului intraventricular și insuficienței mitrale, precum și prin numărul semnificativ mai scăzut al complicațiilor și al reintervențiilor [19]. În ceea ce privește prevenția primară sau secundară a fibrilației sau tahicardiei ventriculare, pacienții diagnosticați cu CMH și care se încadrează în grupele cu risc crescut descrise anterior prezintă o indicație de clasă I pentru implantarea de defibrilatoare automate ca prevenție primară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
Infecția plăgii operatorii este o complicație ce trebuie în primul rând prevenită prin măsurile de asepsie și antisepsie din blocul operator, prin tehnică minuțioasă, și o toaletă locală periodică. Cu toate acestea în anumite cazuri, în special la bolnavii cu reintervenții, la cei cu tratament radio sau chimioterapic anterior, la procedurile de lungă durată, există un risc mai crescut de apariție a infecției locale. Encefalita și osteomielita voletului osos sunt complicații locale care pun în pericol viața bolnavului, de aceea aplicarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este cel care rezolvă cazul prin ablarea tumorală în totalitate. Recidiva unei tumori benigne intracraniene, datorată de obicei unor resturi tumorale aderente la structuri neurovasculare importante, se depistează clinic și prin examen CT sau RM. Recidiva unei tumori benigne reclamă reintervenția chirurgicală, urmată în anumite cazuri de radioterapie. În cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea terapeutică este de reintervenție în caz de recidivă și abia după aceea se va proceda la radioterapie, fiind cunoscută tendința
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
neurovasculare importante, se depistează clinic și prin examen CT sau RM. Recidiva unei tumori benigne reclamă reintervenția chirurgicală, urmată în anumite cazuri de radioterapie. În cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea terapeutică este de reintervenție în caz de recidivă și abia după aceea se va proceda la radioterapie, fiind cunoscută tendința acestor tumori de a se transforma anaplastic după reintervenție și radioterapie. Pentru tumorile cerebrale cu grad mare de malignitate (glioblastom multiform, meduloblastom) se recomandă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea terapeutică este de reintervenție în caz de recidivă și abia după aceea se va proceda la radioterapie, fiind cunoscută tendința acestor tumori de a se transforma anaplastic după reintervenție și radioterapie. Pentru tumorile cerebrale cu grad mare de malignitate (glioblastom multiform, meduloblastom) se recomandă asocierea la tratamentul chirurgical a radioterapiei și chimioterapiei. Este cunoscut că majoritatea glioamelor cu grad mare de malignitate recidivează în mai puțin de 1 an
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu radioterapia. Problema majoră de diagnostic diferențial neuroimagistic în cazul recidivelor tumorale este necroza postiradiere, care poate apare între 4 luni și 9 ani de la tratamentul inițial, uneori fiind nevoie de biopsie stereotaxică pentru diferențierea celor două aspecte. Aprecierea oportunității reintervenției în glioamele maligne se face în funcție de: − vârsta pacientului, care este recomandabil să fie mai mică de 65 de ani, − intervalul liber asimptomatic de la prima intervenției, care trebuie să fie de cel puțin 1 an, − absența semnelor de deteriorare neurologică ireversibilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
să fie mai mică de 65 de ani, − intervalul liber asimptomatic de la prima intervenției, care trebuie să fie de cel puțin 1 an, − absența semnelor de deteriorare neurologică ireversibilă, − localizarea tumorii, care trebuie să fie într-o zonă accesibilă, astfel încât reintervenția să nu producă un plus de morbiditate, − starea clinică dată de scorul Karnofsky. CONCLUZII Tumorile cerebrale pot fi rezecate total în marea majoritate a cazurilor cu un risc de morbiditate și mortalitate acceptabil. Pentru țara noastră standardizarea dotărilor tehnice pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
produse de decompresiunea chirurgicală. În ce privește RMN ul intraoperator, acesta nu poate face distincția între edemul cerebral intraoperator și reziduul tumoral. Și în acest caz experiența chirurgicală este decisivă pentru realizarea unei rezecții chirurgicale corespunzătoare; − tumori care recidivează. În aceste cazuri reintervenția se impune dacă există semne clinice și imagistice de recidivă tumorală (fig. 4.41). Radioterapia adjuvantă se impune în cazurile în care există semne imagistice de transformare malignă și/sau dacă aspectul histologic confirmă agresivitatea tumorală (indicele mitotic ridicat). Astrocitomul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o supraviețuire mai bună decât în cazul unei rezecții subtotale urmate de radioterapie. Crizele epileptice se mențin postoperator în peste 80% din cazuri chiar dacă s-a practicat o rezecție totală tumorală. În cazul recidivelor, care apar destul de frecvent, se practică reintervenția chirurgicală cu ablarea cât mai completă a tumorii, iar în cazul apariției elementelor anaplazice se continuă cu chimioterapie postoperatorie. În cazul majorității recidivelor se observă prezența elementelor de degenerare anaplazică (20% din recidive au elemente de GM). EPENDIMOMUL Incidență: reprezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ependimoame de grad I ablate complet. Fiind tumori radiosensibile, radioterapia este aplicată la cazurile cu ablație subtotală, iar un regim de iradiere cranio-spinală este recomandabil, cunoscută fiind propensitatea acestor tumori de a disemnia pe cale lichidiană. În cazul recidivelor este recomandabilă reintervenția chirurgicală urmată obligatoriu de radioterapie adjuvantă, în aceste cazuri fiind de cele mai multe ori vorba de o degenerare malignă. Chimioterapia nu este recomandată în ependimoamele de grad I, ablate subtotal nici la copii mici de sub trei ani, fiind de preferat urmărirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
urmată obligatoriu de radioterapie adjuvantă, în aceste cazuri fiind de cele mai multe ori vorba de o degenerare malignă. Chimioterapia nu este recomandată în ependimoamele de grad I, ablate subtotal nici la copii mici de sub trei ani, fiind de preferat urmărirea clinico-imagistică, reintervenția în caz de recidivă și apoi chimio sau radioterapia dacă vârsta copilului o permite. Prognostic: Cel mai important factor de prognostic rămâne gradul de rezecție tumorală. O rezecție totală are un prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recidivă și apoi chimio sau radioterapia dacă vârsta copilului o permite. Prognostic: Cel mai important factor de prognostic rămâne gradul de rezecție tumorală. O rezecție totală are un prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru justifică decizia unei reintervenții operatorii în cazul în care s-au observat reminiscențe tumorale la RMN-ul de control. Caracteristicile histologice care determină un prognostic prost este hipervascularizația, prezența mitozelor, proliferarea endotelială, calcificările și celulele cu densitate scăzută. Elementele asociate cu un prognostic bun
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]