398 matches
-
adevărat că memorizarea unor secvențe narative pe termen lung solicită un efort susținut de reactualizare, deci de participare. Dar, pe de altă parte, învățarea prin repetiție dezvoltă insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru speculații, vulgarizări, incoerențe. Deși învățarea școlărească nu pare suficientă pentru a construi apartenențe, ea poate susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din text conținea o referire la anul unei bătălii sau al unui tratat ecou neîndoielnic al criticatului manual unic pentru clasa a XI-a160. În astfel de formule, istoria "integrată" nu a dăunat cu nimic celei naționale, oferind suficient spațiu pentru reiterarea adevărurilor "noastre", așteptate de la orice manual, indiferent de titlul său. Cărțile școlare de religie creștin-ortodoxă, apărute după o întrerupere de peste cinci decenii când studiul lor a fost permis doar în seminariile teologice au accentuat opțiunea militant hagiografică, inventariind insistent ctitoriile
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de a folosi transportul în comun etc. * Pesah. Este sărbătoarea Paștelui evreiesc. Se reactualizează plecarea evreilor din Egipt sub conducerea lui Moise. Masa festivă de Paște (Sederul) este un moment special de aducere aminte a faptelor exemplare veterotestamentare și de reiterare a timpului sacru în care au avut loc evenimentele destinale din istoria tuturor evreilor. Unitatea familiei și solidaritatea dintre membrii ei sunt ipostaziate și în discuțiile contemporane din jurul mesei de Paște. Ele pleacă de la evenimentele fabuloase din istoria poporului evreu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mitul "definește, în aceeași măsură ca și fizica, ceea ce este real, necesar, posibil sau accidental". ibid., pp. 60-61. 208 Renée Girard, Prăbușirea Satanei, pp. 13-16. Încă din Antichitatea romană, afirmă Girard, unii apărători ai păgânismului vedeau în supliciile lui Isus reiterarea mythos-ului analog celor ale lui Osiris, Attis, Adonis, Ormuz, Dionysos canibalismul ritual fiind un dat fundamental al religiozității arhaice ceea ce ar justifica o interpretare denaturată a scripturilor, și fără a ține seama de valențele lor revelatorii. Pe de altă parte
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Joker cel mai cunoscut "super-ticălos", al cărui model îl constituie și cartea de joc de poker, dar și filmul The Man Who Laughs, din 1928. Dacă Joker îndeplinește rolul arhetipal de trikster, The Penguin este stilizat, iar Two-Face este o reiterare a temei din Dr. Jeckyll and Mr. Hyde. Les Daniels, op. cit., p. 39. Personajul negativ ajută la definirea eroului, mai cu seamă că uneori cititorul cu acesta se poate identifica, tocmai pentru că este fictiv (imposibilitate în cazul figurilor reale, ca
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
hipertext, la intratextualitate. Perspectiva antropologică a rămas doar în două capitole (unul teoretic, 2., al doilea aplicativ, 4.2.1.) pe măsură ce ne adânceam în spațiul prozasticii eminesciene, se relevau forme noi de intratextualitate și, în același timp, se intensifica, prin reiterare intratextuală de la o pagină la alta, lumina anumitor puncte din constelațiile intratextuale. Primul capitol "Intertext/intertextualitate. Intratextualitatea" oferă o imagine asupra parcursului teoretic al intertextualității, din 1967 până astăzi. Istoricul conceptului este deschis de un subcapitol în care am operat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că o persoană care trăiește senzația "déjà-vu" își amintește spontan o fantezie inconștientă explicație acceptabilă și utilă ca ipoteză de lucru, fie că ne aplecăm asupra intertextului sau ne gândim la Mitul Eternei Reîntoarceri. Merită reținut caracterul inconștient, verificat în reiterarea de tip mitic și intertextual deopotrivă. Cât privește componenta voluntară a acestui "déjà-vu", ea angajează, conform psihologiei cognitive, cortexul prefrontal și hipocampusul. Dificultatea în a disocia conștientul de inconștient derivă din faptul că repetarea și diferența în intertext, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
zidiri care să-i salveze ("mandala" = "cerc" sau "centru" sau "ceea ce înconjoară"). Deloc întâmplător, Roland Barthes vorbea despre intertext ca despre o mandala. Dacă parcurgem hermeneutica istoricului român al religiilor pentru mandala, vom avea certitudinea că adăugarea fiecărui cerc prin reiterări inter textuale are loc în unul și același cadru, blocul temporal, altfel spus, timpul sacru. "Savurez întoarcerea la origini, dezinvoltura care face să vină un text anterior dintr-unul ulterior [bloc temporal], "mandala" întregii cosmogonii literare, amintire circulară..." (Barthes: 2006b
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
interior travestit epic (Ioana Em.Petrescu: 2005, 141). "Constelații intratextuale" Ne așteptăm ca intratextualitatea să înregistreze niveluri diferite, de la cel fonetic până la stilistic, ceea ce presupune dimensiuni variabile pentru segmentele de repetare. Să nu uităm nicio clipă relevanța diferirii, de la o reiterare la alta a aceluiași element textual, adică importanța contextului. În orice caz, dacă vom pleca de la unitatea lexicală și vom ajunge la cel mai general și liber dintre niveluri, intratextualitatea ar trebui să ducă la același "mit personal" (Charles Mauron
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din arhiva unei cancelarii, ..."13 (Eminescu: 2011, II, 35). Seria secvențelor intratextuale (1) care descriu ziduri acum aproape negre, cândva albe (așa cum lumina ce trece prin ferestrele generoase este murdară, în loc să fie limpede) continuă, legătura hipertextuală se explicitează cu fiecare reiterare. Ușile deschise se asociază geamurilor mari; camera este cvasi-goală; numai cărți dorminde; pereții sunt negri, de această dată, de ploaie; spectrul cromatic se înviorează aparent cu verde, dar nu pentru a colora un pastel optimist de primăvară: (S1d)...un portret
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu (Eminescu: 2011, II, 45). Intertextul luminează pagina prozei eminesciene, iar aceasta, la rândul ei, zugrăvește imaginea sinecdotică a intertextului 17. Dincolo de reiterarea adevărurilor din gândirea indiană, aceste rânduri surprind funcționarea aparatului intertextual. Vom avea prilejul, în capitolul despre "[Archaeus] alegoria intertextualității" (vezi infra), să constatăm recurența și accentuarea acestui segment intratextual pentru o altă categorie intratextuală. Se pare că intertextul este umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fenomen de autogenerare prin care intratextul se desăvârșește, cu fiece reluare, motiv pentru care el ar putea fi surprins de o manieră specifică prin noțiunea autotext. Fără îndoială, nu arată la fel repetarea tabloului edenic în două texte diferite sau reiterarea acestui motiv în variante succesive ale aceluiași text; deosebirea este dictată de incongruența dintre ocurența și devenirea unui mit personal în opera eminesciană. În momentul în care sunt depășite granițele de gen, dar rămânem în formularea autentic-eminesciană, ne situăm încă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
două verbe ("ea cade pradă... și nu își mai dorește decît un singur lucru"): P1: (Rosary) T1 P2: (ea) T1' și (Ø) R1' nu își mai dorește decît un singur lucru Exemplul demonstrează că anafora nu rezidă într-o simplă reiterare lingvistică a unui interpretant actualizat anterior. De fapt, cititorul nu leagă pronumele "ea" de personajul "Gisela, fiica guvernatorului", chiar dacă este cel mai apropiat segment. Ambiguitatea nu poate fi complet înlăturată decît prin introducerea, în materie de fenomene referențiale, a noțiunilor
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o îmbracă adesea interpretarea este un reflex al sintezelor operate de conștiința de sine și poate constitui o oglindire a acestora, în măsura în care reia firul narativ al operei sau decriptează o manieră stilistică manifestă în ea. Hermeneutul este adesea dator la reiterarea pașilor mărunți pe care i-a parcurs autorul atunci când a elaborat lucrarea, chiar dacă o face într-o modalitate esențializată și rezumativă. În plus, forțele cognitive active în demersul contemplării țin de o reflexivitate mediată care traduce în expresie lingvistică emoția
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tăcere. Nu prezența retorică, ostensivă a realului care apare și barează vederea, ci omisiunea lucrătoare, bifarea strălucitoare. În această paradoxală manifestare, realul nu e adus înapoi, nu revine într-o reapariție aparentă; el nu se reumple poetic printr-o imposibilă reiterare de sine. Restituirea nu e aici actul reparator, recuperator al unei aboliri, doar forma care ar reabilita, fantomatic, un cuprins nevăzut. Nu cu o redare avem de a face, nu cu repunerea în drepturi - și în vedere - a unui conținut
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lui să fie o alternativă la Raționalul lui Tyler. Pentru a fixa viziunea și „tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său, „patru R” (prin contrast cu cele patru etape ale Raționalului lui Tyler): Richness („îmbogățirea”), Recursion („reiterarea”), Relations („conectarea”) și Rigor („rigoarea”) - curriculumul postmodern ar trebui să fie bogat, recursiv, relațional și riguros. Sensurile acestor caracteristici postulate imperativ de Doll jr. necesită unele lămuriri: a) Richness definește profunzimea curriculumului: de a fi un layer of meanings, un
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenită nefuncțională, fără să renunțe complet la ea, cu o paradigmă nouă, utilă, de care veacul avea nevoie, fără să o absolutizeze și fără să distrugă filosofia în favoarea științei. De aceea, din punctul nostru de vedere gîndim ca fiind utilă reiterarea demersului cartesian și reconfigurarea acestui drum unic, acțiuni prin care devine posibilă înțelegerea efortului grație căruia raționalismul se derulează în filosofia și conștiința europeană de mai bine de trei veacuri. Revenind la “frumusețea și naivitatea” cunoașterii de acum trei secole
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
îmbogăți personajul; după ce am citit o poveste sau mai multe, un ghem de elemente va îmbogăți treptat „sensul” personajului în memoria noastră semantică. Cu toate acestea, nu veți avea impresia că repetați, pentru că de data aceasta este vorba despre o reiterare în episoade care nu seamănă, dar care adaugă fiecare o secvență a sensului. Am numit această metodă „învățarea multiepisodică” (Lieury și Forest, 1994; Lieury, 1997). Pentru anumiți cercetători, lectura este o tehnică excelentă pentru îmbogățirea memoriei semantice, întrucât cuvintele apar
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
manifestării agresivității, În vederea sancționarii ei și, totodată, cu intenția clară de a preveni repetarea actelor de violență. Pedepsele pot fi institutionalizate (cum ar fi cazul sancțiunilor juridice și neinstitutionalizate (cum ar fi cele din cadrul familiei. Masura În care pedeapsa previne reiterarea comportamentului agresiv este greu de demonstrat. Cert este că recidivismul este un exemplu clar al eșecului programului de recuperare bazat pe pedeapsă. Privat de libertate, aflat sub influența directă a altor delincvenți mai experimentați, adolescentul poate Învăța ușor alte trucuri
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Aceste tehnici de tip individual, retrospective, se desfășoară după următorii pași: stabilirea precisă a scopului investigației; stabilirea bazei de eșantionare; alegerea unui eșantion reprezentativ din baza de eșantionare; proiectarea și redactarea chestionarelor; expedierea chestionarelor către respondenții potențiali; colectarea răspunsurilor, eventual reiterarea procedurii, când răspunsurile sunt insuficiente sau neclare; analiza datelor din chestionare. Avantajul principal al tehnicii de chestionar îl constituie costul redus (circa 5-10% din costul interviului, raportat la o întrebare). Dezavantajele constau în durata mare de realizare a acestui tip
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
mult sau mai puțin previzibili. În cazul nostru, pot exista factori de influență în viitor, cum ar fi schimbarea preferințelor pentru unele mărci de autovehicule, o eventuală criză de carburanți ș.a. Oricum, procesul de modelare în ADS este unul recursiv, reiterarea principalelor momente și rafinarea elementelor modelului conducând la creșterea credibilității și utilității acestuia. Astfel, de exemplu, luarea în considerare a unei restricții de viteză, care pare a afecta circulația la nivel individual, poate avea efecte nefavorabile pentru traficul unor companii
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ordonarea alternativelor/deciziilor fezabile. Schematic, etapele-cadru ale ADS sunt ilustrate în figura următoare. 2.2.3. Iterare și feedback în ADS În majoritatea investigațiilor de tip ADS, etapele-cadru nu pot fi finalizate printr-o singură parcurgere a lor, fiind necesară reiterarea acestora. Acest proces are loc datorită nevoii de a colecta noi date/informații despre sistem sau datorită necesității de a formula noi ipoteze. Procesul de formulare a obiectivelor sistemului necesită reiterarea datorită apariției efective sau intuirii unor noi restricții legate
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
finalizate printr-o singură parcurgere a lor, fiind necesară reiterarea acestora. Acest proces are loc datorită nevoii de a colecta noi date/informații despre sistem sau datorită necesității de a formula noi ipoteze. Procesul de formulare a obiectivelor sistemului necesită reiterarea datorită apariției efective sau intuirii unor noi restricții legate de consecințele posibile/probabile ale adoptării unei alternative sau a alteia, iar procedura ADS cu bucle feedback este prezentată în figura următoare. Procesul de reiterare în ADS realizat prin închiderea unor
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de formulare a obiectivelor sistemului necesită reiterarea datorită apariției efective sau intuirii unor noi restricții legate de consecințele posibile/probabile ale adoptării unei alternative sau a alteia, iar procedura ADS cu bucle feedback este prezentată în figura următoare. Procesul de reiterare în ADS realizat prin închiderea unor bucle de feedback se referă la următoarele aspecte: conexiunile directe și inverse dintre analist și decident, necuprinse în figura 2.2, au loc pe tot parcursul ADS; ele sunt orientate în sensul ame liorării
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
este imposibil, în general, de a determina obiectivele și restricțiile înainte de a cunoaște implicațiile acestui pas. O primă ordonare a alternativelor poate să releve în cadrul ADS necesitatea redefinirii obiectivelor și ea nu exclude nici reconsiderarea alternativelor avute inițial în vedere. Reiterarea procesului de ADS poate viza și adoptarea celor mai eficiente măsuri de redefinire a unor criterii-obiective-alternative într-un dialog de tip „negociere” cu decidentul, orientat în sensul eficientizării procesului decizional; iterarea are ca scop și îmbunătățirea modelelor utilizate în predicția
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]