444 matches
-
întoarcerea spre sine („reculegerea statului”), voința, realizată prin constituție și administrație care stabilește legătura cu „împrejurările de dinafară”. „Administrațiunea este statul activ”, materializat în efortul conștient „asupra unui scop”. Cum acționează administrația, cum își organizează programul? „Sistema administrației” rezultă din „relațiunile fundamentale ale vieții”, din „formele vieții” și de aceea trebuie să cuprindă „toate raporturile omenești”, să nu lase deoparte „nici o parte a vieții publice”. Numai implicându-se „în viața reală, pozitivă” devine statul activ, dobândește caracteristicile personalității, „este individ”. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
seamă publicului, la întoarcere, despre ceea ce văzuse; dar informațiunile lor, mai adesea superficiale, se rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol, și anume (...) a neguțătorului francez Tavernier (1605-1687), carele, reîntorcându-se din Persia și din India, vându lui Ludovic al XIV-lea diamante pe prețul de trei milioane și apoi, abuzând în Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a văzut el piatra cea vestită de lângâ Tiras (Nistru), pe care era întipărită urma unui picior de uriaș, al lui Hercule, după cum pretindeau grecii de pe malurile Pontului. El a cunoscut deci țările noastre dintr-o apropiere oarecare; a cules relațiunile sale asupra lor de la popoarele ce locuiau pe aici, ceea ce se vede adese ori din spusele sale, precum; «aceasta este originea pe care Sciții și-o atribuiesc»; Sciții pretind că» (IV,7); «până acum am raportat ceea ce zic Sciții despre
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din cauza penelor, așa și Tracii din cauza albinelor. În ambele cazuri, aceeași transformare extraordinară a unui fapt real, provenită din cauza îndepărtării și a relațiilor nesigure și rare. Despre Sigini, care locuiau in Banat lângă Dunăre, Tracii știu să spună lui Herodot relațiuni adevărate (IV, 9); iar despre Agatirși nu, pentru că erau despărțiți de ei prin toată lățimea Munteniei. Din toate cele spuse s-a demonstrat îndestul că Sciția se întindea înspre partea ei cea mai apuseană, către nord, până la Carpații Munteniei si
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
IV, 51). După aceștia veneau Androfagii (mâncători de oameni) și Melanchlenii (cei cu haina neagră) acăror locuințe trebuiau să fie mai în spre nord-ost, către obârșiile Niprului. Și mai către răsărit încă, se mărginea Sciția cu deosebite popoare, asupra cărora relațiunile lui Herodot sunt din ce în ce mai fabuloase. Lângă gura Boristenului locuiau Calipizii, care erau Greco-Sciți, așezați și agricultori. Totuși se vede că ei lucrau pământul mai mult din pricina exportului grânelor către orașele grecești, decât pentru propria lor întrebuințare și că ei trăiau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
amintim că Neurii îi despărțiau de acești munți și că după Neuri era pentru Sciți sfârșitul lumii. Cel mult vor fi cunoscut ei munții cei de la sudul Transilvaniei pe unde le vor fi ieșit Agatirșii înainte spre întâmpinare; dar o relațiune mai strânsă cu acești munți nu aveau. Poate că Sciții de pe lângă Dunăre să fi știut mai multe despre munții ce le mărgineau țara înspre nord; dar nu de la aceștia se informase Herodot, și pentru acele timpuri trebuie să ținem seamă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Astfel penele cele multe ce umpleau aerul; apoi povestirea despre oamenii ce dormeau șase luni (IV, 25), în care vedem un răsunet despre nopțile cele lungi ale polurilor. Cauza acestei mai de aproape cunoștinți cu nordul provine, după cât credem, din relațiunile comerciale ce le aveau cu acele regiuni, mai ales din comerțul cu blănuri. Toate aceste împrejurări pot să explice îndestul cum se face de Carpații nu «sunt pomeniți in Herodot. Despre râuri istoricul grec ne vorbește dimpotrivă îndestul de pe larg
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se verse in Dunăre între Prut și Siretiu ! Noi credem că Herodot a fost rău informat sau au înțeles greșit lămuririle ce i s-a dat asupra cursului râurilor Sciției, căci este de observat că pentru știrile geografice adunate după relațiuni trebuie pus ca principiu de critică, că partea cea mai sigură in o asemenea relațiune este numele geografic, iar partea cea mai puțin sigură poziția elementului: râu, munte sau țară, a căruia nume e pomenit. Într-adever numele e ceva simplu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
informat sau au înțeles greșit lămuririle ce i s-a dat asupra cursului râurilor Sciției, căci este de observat că pentru știrile geografice adunate după relațiuni trebuie pus ca principiu de critică, că partea cea mai sigură in o asemenea relațiune este numele geografic, iar partea cea mai puțin sigură poziția elementului: râu, munte sau țară, a căruia nume e pomenit. Într-adever numele e ceva simplu, o formă de sunet, care se fixează în memorie și se repetă prin grai; din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fiind eliberat și adunându-și mari bogății, se întoarse în țara sa. În timp ce Tracii, afundați în neștiință, duceau un trai mișelesc, Zamolxis învățase felul de viață al Ionienilor și deprinsese moravuri mai blânde decât acele ale patriei sale, fie prin relațiunile ce le avuseseră cu Grecii, fie prin învățăturile lui Pitagoras. Întors în patria lui, el îniință acolo o așezare în carea aduna pe fruntașii cetățeni, le dă mese și în timpul ospățului învăța că acei pe care-i primea la masa
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cumpărau, sub un control mai aspru. De aceea găsim într-o inscripțiune din Tracia menționat anume, că ar fi dedicată părinților legitimi ai celui ce o pusese, ca și când o asemenea împrejurare ar fi fost o excepțiune. Tocmai această destrăbălare a relațiunilor dintre sexe unită cu viciul beției, explică pe de o parte reacțiunea naturală reprezentată prin clasa Ctiștilor, precum și nevoia în care se găsi Boerebiste, organizatorul statului dac, de a pune un capăt acestor neorânduieli. Strabon ne spune anume că Boerebiste
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
plătească boierilor de la 500 la 1000 lei de familie. Aceste două destinațiuni au lipsit pe vistierie de venitul de la mai mult de 100.000 de familii, care compuneau a patra parte din toată populația. În așa împrejurare, drepturile sătenilor în relațiunile cu proprietarii de moșii, se strâmtorau gradat prin sporirea contribuțiilor și în sfârșit prin întregirea mijloacelor de a se putea strămuta de pe o moșie pe alta. Astfel starea țăranilor a devenit robie. Cu asemenea chip, Domnii și câțiva boieri, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de "independență" în politica externă, se găsește acum, tot mai mult, pe drumul unei reintrări în făgașele politicii externe tradiționale a Portugaliei, adică în făgașele alianței cu Marea Britanie". Într-un alt raport, el arăta că "În anul acesta, tot timpul relațiunile luso-britanice au evoluat foarte favorabil, încât se producea impresia că, în sfârșit, și domnul Salazar și-a găsit drumul de integrare în tradiționala prietenie și alianță luso-britanică". Blaga a înțeles că, prin poziția sa pro Franco, Salazar risca o răcire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ce posedă vor fi puși imediat la dispoziția Cercului de Recrutare respectiv, dresând în acest scop un proces verbal”. Nici personalul românesc nu fusese scutit de amenințări, cerându-se (textual) ca „...întregul personal al Serviciului D-voastră să păstreze, în relațiunile cu evreii, cea mai severă corectitudine, cunoscând că se vor aplica cele mai grele sancțiuni acelora, indiferent de grad sau situație, contra cărora se vor primi reclamațiuni ce se vor constata cât de puțin întemeiate (subl.ns.)”. Cu certitudine, la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
petrecută la restaurant”. Trăgând o concluzie extrem de tristă dar foarte reală și nedreaptă, Nicolaescu mai scrisese cu obidă următoarele: „Mai pe scurt, ofițerul se subalimentează, nu are mijloace de a-și menține echipamentul și lenjeria la înălțimea rangului său, implicit relațiunile sociale”. Subliniind, pe bună dreptate, că exemplul oferit este pentru un ofițer necăsătorit, delegatul CRPAA Tutova, își întreba superiorii de la București retoric: „Ce facem cu situația mult mai grea în care se află ofițerii căsătoriți care mai au și copii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat român la Tulcea, este însărcinat de a vă da tot concursul ce vă poate fi de folos prin îndelungata cunoscință ce o are a localităților și a locuitorilor și prin relațiunile de care se bucură"318. În octombrie 1878, Carol I primea la București o delegație a turcilor din Dobrogea care îi solicita să anexeze provincia și să permită reîntoarcerea turcilor și tătarilor la casele lor319. După o perioadă de încordare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mare, pe această nemărginită cale de apă, unde se încrucișează nenumăratele drumuri ale mișcării întregii lumi, care răspândesc bogățiile asupra națiunilor. Prin portul de la Constanța, podul peste Dunăre ne deschide această cale largă, care va spori într-un mod neașteptat relațiunile noastre comerciale și va asigura dezvoltarea noastră maritimă"1888. A doua zi, 15 septembrie 1895, "Majestățile Lor au sosit la Constanța, unde au fost primite la gară de dnii miniștrii cu doamnele, de domnii consuli cu soțiile, de autoritățile locale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pus și temelia pentru dezvoltarea noastră maritimă"1918. În continuarea discursului său, regele Carol I amintea faptul că "astăzi deja vasele noastre duc cu mândrie steagul României pe valurile Oceanului; în curând vom dispune de nouă bastimente, cari vor înlesni relațiunile comerțului transatlantic"1919. Referindu-se la importanța portului Constanța, regele își exprima convingerea că acesta "va deveni un isvor de bogăție pentru țară, mai ales când putem atrage o parte din traficul între Englitera, India și Australia, fiindcă linia Londra-Constanța-Alexandria
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Înțeleagă care era În fapt realitatea afirmând că „din nefericire, șovinismul ungurilor se manifestă prin persecuțiunea românilor de sub dominația lor; și cei din regat nu pot rămâne nepăsători În fața acestui fapt. Este necesar ca ungurii să-și schimbe atitudinea, căci relațiuni bune Între români și ei ar fi o stavilă reală În contra puternicei atracțiuni ce Împinge slavii de la nord spre Marea Mediterană. Șovinismul unguresc ar putea deveni o nenorocire imensă pentru centrul și orientul Europei”. În aceeași ordine de idei, Carp a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
făcut minime intervenții în textul lui Radu Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
satele care se află în apropiere de Dunăre, împinși de desnădejde, au fugit și mai fug încă în Bulgaria, spre părțile Șiștovului și Nicopolei unde sunt foarte bine primiți...” Extrag următoarele din raportul adresat la 14 iulie 1810, de Mériage, Relațiunilor Externe franceze: „... 10. Țara Românească și Moldova. - Aceste provincii sunt de o fertilitate admirabilă. Erau acoperite de turme de vite; dar oștirea rusească a mâncat astfel această țară încât, la începutul anului 1809, ea nu mai oferea decât icoana unui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Informațiuni cunoscute cu mult mai târziu au spus că ceea ce s-a petrecut la Ploiești în ziua de 8 august trebuia să izbucnească deodată în mai multe bucureștiul în 1871 67 20. Documentele citate de Constantin Bacalbașa sunt reproduse după: „Relațiuni asupra evenimentelor petrecute la Ploiești în ziua de 8 august curent“, TRC., an. VIII, nr. 845, 13/25 au gust 1870, p. 1. orașe din Moldova și Muntenia, însă ploieștenii, nerăbdători sau având ambițiunea de a fi început ei cei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adesea a cui e vina? A mea care nu am cunoscut caracterul poporului, sau a lui care nu voiește să se lase guvernat sau nu știe să se guverneze? Prin numeroasele mele călătorii în ambele Principate și prin diversele mele relațiuni cu toate clasele societății, am dobândit convingerea că aceste imputări nu trebuiesc adresate nici poporului în general, nici mie personal, ci mai ales acelora cari, născuți chiar în Principate, au pus mâna pe guvernul lor. Acești oameni cari, uitând situațiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale și morale a clerului mirean. XIII Presa va stărui pentru conservarea bunelor relațiuni cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se simte în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brătianu, dar și de câțiva membri ai partidului vernescan. Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]