446 matches
-
petrecută la restaurant”. Trăgând o concluzie extrem de tristă dar foarte reală și nedreaptă, Nicolaescu mai scrisese cu obidă următoarele: „Mai pe scurt, ofițerul se subalimentează, nu are mijloace de a-și menține echipamentul și lenjeria la înălțimea rangului său, implicit relațiunile sociale”. Subliniind, pe bună dreptate, că exemplul oferit este pentru un ofițer necăsătorit, delegatul CRPAA Tutova, își întreba superiorii de la București retoric: „Ce facem cu situația mult mai grea în care se află ofițerii căsătoriți care mai au și copii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
chiar nepoliticos, lucru care întreținea o agitație vie și continuă între artiști". Actrița Lea Vermont adaugă o pată de culoare: soțul acesteia, Gr. Ventura, criticase în Adevărul scrisoarea-program a noului director care o îndepărtează din teatru cu următoarele cuvinte: "Cunosc relațiunile d-tale cu acela care a scris articolul din ziarul Adevărul; înțelegi dar că nu mai poți sta în teatru"; cu aceeași hotărîre aplicase tînărul Caragiale în 1879 epitetul de Ticălos bătrîn directorului Ion Chica, pe care îl lămurea apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu ceilalți malazi [!] au stat sub același acoperământ, fără ca vreunul [din acești "malazi" ] să contracte maladia... Medicii veneau în toate zilele, stăteau câte două ore la vizită și, însoțiți de interni, făceau autopsie la toți morții. Infirmierii erau continuu în relațiuni cu holericii. Locuința internilor (farmaciști și medici) se afla sub același acoperământ cu al holericilor; cu toate acestea, nici una dintre aceste persoane nu a contractat holera și nici una nu a transportat-o aiurea". Concluzia venind din partea unui simplu doctorand este
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
așa, când așa. Lutul rămâne în orice caz același. Dac-acuma mai iei că acest lut este răul, nedreptul pozitiv, se-nțelege că tot binele și toată dreptatea va consista numai în forme, și nu în coprinsul lor, adică în relațiunea unuia față cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu numele lor adevărat. Inima omului este locuința răului și capul lui locuința minciunei. ["PRIVIREA OBIECTIVĂ A LUCRURILOR... "] 2286 Privirea obiectivă a lucrurilor se arată numai în momente de-o deosebită luciditate, libere de orce prejudițiu, de greutatea împrejurărilor, de relațiunile de timp și spațiu și, atunci, orce privire este într-adevăr frumoasă. Cât privesc murii negri ai unui palat regal, copola paraclisului său, cu ferestrele sale înalte, îmi pare ceva grandios, mare în raport cu ființa mea proprie când mi-o gândesc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
civilizațiunei. Istoria ne învață că aceste momente din viața psihică a popoarălor e cu totul neatârnată de dezvoltarea limbei ca atare; pentru că limba e subiectivă, depinde de la popor ca atare, iar științele cer aprofunda[rea] naturei obiectelor înșile și ale relațiunilor lor. ["NU NOI SUNTEM STĂPÎNI LIMBEI... "] 2275B Nu noi suntem stăpâni limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim. piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mari, chintesența vieței sale sufletești, se uită la ele dacă și cum s-ar potrivi toate fără să se contrazică. Și cum iesă ele din această sală iluminată? Multe, întîi inamice, iesă înfrățite, toate cunoscîndu-se, toate știind dar în ce relațiune stau sau pot sta - și astfel se comunică și auditorului, și el se simte în fața unei lumi armonice, care-l atrage. Din contra, la cel mărginit, el vede chipuri pe care prelectorul nu le-a priceput el însuși, ieșind cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Nu crede în nimic. Femeile. Femeia lui (? ) agent provocator plătit de Rusia. Catolicismul ne împinge spre Rusia. Dobitocii de unguri Dunărea n-o dăm până ce nu va exista deplină armonie de interese între noi și ei, o acordare reciprocă a relațiunilor (ein einauder greifen) economice*. Nu suferim epitropia nimărui. [2] [... ] Tractatul de la Lusc nu vom fi decât români [2] Lucrurile odată bine înțelese e ușor să știi cuvintele Războiul cu Rusia - dacă trebuie să fie. 379 {EminescuOpXV 380} Tractatul de la Lusc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cultura noastră națională în embrion și cu rădăcini? Ferească Dumnezeu. ["PENTRU ACEȘTI THERSITES... "] 2257 Pentru acești Thersites din Europa, pentru acești barbari cari șchiopătează ca dobitoacele în urma civilizației europene guvernați de ființe * corupte *, adecă de renegați jidani și nemți, *** *** noi relațiuni bune, vechi, seculare ale poporului român cu Casa de Austria. 380 {EminescuOpXV 381} ["ARDELENII... "] 2292 Ardelenii să felicite pe Rudolf la nașterea fiului lui. Acela* cu * ord[inul] * Mare Principe al Transilvaniei * ca și Voievodul * Ion Corvin va fi duce
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
protocolului de la Londra, prin care marile puteri semnatare recomandă Porții acordarea unor libertăți popoarelor supuse; în același document se cere demobilizarea trupelor otomane și țariste. Ziarul „Curierul de Iassi“, de miercuri, 11 mai, 1877 publica articolul: „Convențiunea Ruso-Română“ Care regulează, relațiunile între amândouă statele pentru timpul trecerii armatelor rosiene prin România. Informațiunile următoare au fost primite la ministerul afacerilor străine: Autoritățile otomane din Tulcea au expediat arhivele și familiile lor la Constantinopol, rămânând numai bărbații care umblă, pe strade ziua și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
facă o încercare, a trebuit însă să se încredințeze că în zadar a făcut-o. Mai departe nu va merge! Noi nu pretindem, chiar nu cerem nimic de la puternicul nostru aliat; atât însă și numai atât. Voim să păstrăm bune relațiuni cu vecinii. Ei bine! Rusia nu se va face vinovată de o faptă care ar fi pentru dânsa o vecinică pată în ochii lumei; ea nu va lua ce noi nu voim să dăm. [25 ianuarie 1878] ["FĂRĂ A PREJUDECA
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestui lambeau de terre, căci n-a cerut nici Iașii, nici Suceava, ci s-a mulțumit cu acești tătari, cari locuiau sub corturi și purtau stofe lucrate cu fir de aur și mătăsării, beau vinuri din Grecia și stăteau în relațiuni directe cu Genova și cu Veneția, Această împărțeală si împăcăciune între frați a pus-o la cale regele Poloniei la anul 1436. Nu-i vorba de cronici, geografii și atlasuri. Nici una din ele nu contestă proprietatea deplină și neturburată a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cucerire cu sabia. Consulul general al Angliei de la București, W. Wilkinson, în cartea sa Tablou istoric, geografic și politic al Moldovei și Valahiei, ne dă o descriere clară a acelei cesiuni, făcute în împrejurări atât de nefavorabile Rusiei. Iată acea relațiune: Galib Efendi care, după schimbările mari întîmplate la Constantinopole, reluase funcțiunile de ministru al afacerilor străine a fost principalul plenipotențiar la București în anii 1811 și 1812: însă prințul grec Dimitrie Moruzi, dragoman al statului, era față la negociațiuni, au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încredere în generozitatea țarului, pe când, luând act despre zgomotul răspândit, noi puneam la îndoială temeinicia lui, dar în acea vreme declaram scurt, cuprinzător, cu demnitate și hotărît: Nu dăm nimic Rusiei si nu primim nimic de la Rusia. Voim să întreținem relațiuni de bună vecinătate cu rușii, dar nu putem jertfi nimic de dragul lor". Iară atunci când organele rusești au început să pună la îndoială drepturile României asupra Basarabiei, nu ne-am pierdut răbdarea, nu am devenit insolenți față cu o puternică invazie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
României sânt armonizabile, neatingîndu-se nici una din rădăcinele existenței noastre, buna-înțelegere și o sinceră simpatie, bazată pe reciprocitatea intereselor, e nu numai cu putință, ci chiar foarte probabilă pentru viitor. Așadar n-am avea nimic de zis în contra unei apropieri în relațiunile statului nostru cu statul austriac. Lucrul însă de care ni e teamă este că guvernul radical, fără experiență și fără cunoștința lucrurilor după cum îl cunoaștem, în loc de a armoniza interesele Austrii de la gurile Dunării cu ale noastre, să nu ne strice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a cumpăni puterile noastre și de-a nu aspira la lucruri himerice, foarte costisitoare și foarte zădarnice pentru stadiul nostru cel mic de cultură. Desigur că ținem la simpatiile Italiei și am fi foarte bucuroși ca să se reînoiască acele relațiuni amicale și de solidaritate de interese, cari predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută, pe când republica Veneției întreținea atât de puternice relațiuni cu Ștefan Vodă pomenească-l! E drept că un ziar nu e vrun lucru mare, - puțin schimbă din cursul fatal al evenimentelor, ba este adesea un fruct al acelui curs. Dar de bine de rău tot e mai mult decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor pricepe ce-nvață și numai așa vor învață a iubi România. Acum venim la instituțiile noastre liberale, pe cari n-am voi să le vedem introduse în noua provincie. Am voi să se respecte adică statu quo ante bellum relațiunile de proprietate și de posesiune, administrația comunală cum a fost, jurisdicțiunea matrimonială exercitată de cler, sentințele de pace dictate părților prin persoane clerice, c-un cuvânt toată organizația primitivă, însă morală și de bună-credință a unui popor primitiv. Pentru aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu răspunde direct la această imputare. Am spus adeseori că, relațiile dintre stat și stat fiind întemeiate numai pe interese, pot fi foarte cordiale, fără ca prin aceasta sentimentele intime ale națiunii să ia parte la acea cordialitate.. Dovezi despre bunele relațiuni dintre România și Rusia ne dau mulțimea decorațiunilor pe care guvernul puternicei împărății vecine găsește de cuviință a le împărți la noi spre a împodobi piepturile patrioților și dovezi și mai temeinice credem că ni se dau pe cale diplomatică. Prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al cărei mijlocitor a fost d. S. Mihălescu. Dar în loc de a stărui asupra cestiunei adevărate, le zice magistraților următoarele: După câte știm - și dorim să ne înșelăm - Parchetul nu se ocupă nicidecum despre cele ce a făcut acuzatorele și despre relațiunile sale intime și publice; ceea ce credem că este și nedrept și vătămător pentru niște bărbați cari desigur caută cu căldură adevărul și numai adevărul, fără nici o altă preocupare. În orice caz, bărbații cari compun Parchetul sânt datori să descopere, cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nedrept și vătămător pentru niște bărbați cari desigur caută cu căldură adevărul și numai adevărul, fără nici o altă preocupare. În orice caz, bărbații cari compun Parchetul sânt datori să descopere, cât mai curând, cu cine a fost și este în relațiuni intime și publice d. Moldoveanu, ce valoare are acuzarea sa, ceea ce o poate lesne afla de va binevoi a cerceta și a cere ca și poliția să îl ajute în cercetările sale, și ce coprind dosarele Ministerului de Interne și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu țăranul; apoi unii orășeni români, dar mai cu seamă se folosesc, față cu toate clasele societății, izraeliții la cari sîntem reduși a ne adresa. În asemenea împrejurări, legitima întrebare e a se ști ce e de făcut? IV. REGULAREA RELAȚIUNILOR EVREILOR ÎN PRUSIA În ultimul articol am întrebat ce ar fi de făcut. Înainte de a cerceta complexul măsurilor necesare la cari ar trebui a ne gândi și ce ar trebui a lua pentru ameliorarea stării de lucruri, cestiunea izraeliților fiind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor. Masa populațiunii - spre a vorbi aci numai de statele germane, cu toate că și în Franța, Anglia, Italia nu este altfel - masa populațiunii are o singură, naționalitate, cea germană. Absolut și în singura ființă a acestei naționalități concepem și înțelegem noi relațiunile noastre către stat, cătră toate afacerile și interesele publice; vrând-nevrând, prin instict, pe nesimțite, Insă cu atât mai unitar și mai concentrat. În această privință la noi nu se află sentimente împărțite, nici un interes alăturea sau peste cel german. Însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În realitate singurul motiv coercitiv al apărătorilor guvernului este acela al amenințării cu intervenirea puterilor. Se știe că dacă cestiunea izraelită ar fi putut fi invocată ca pretext al vreunei intervențiuni (cauză n-ar fi fost nicicînd) starea generală a relațiunilor actuale dintre state fac[e] pretextul acesta cu neputință, căci această stare a neutralizat cauza probabilă a unei asemenea intervențiuni, adecă dorința de sporire a forței politice prin întinderea asupra teritoriului nostru. Poporul românesc, înzestrat cu atâta bun-simț, nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de peste Prut. Această procedere n-ar contribui puțin a alina durerile și a face ca cele mai bune raporturi să se restabilească între România și puternica ei vecină, căci marile interese ale României reclamă să stea în cele mai amicale relațiuni cu toți vecinii ei. Într-adevăr, principe Gorciacof, îndură-te de acele nenorocite instrumente ale Altesei tale, nu-i face cu totul imposibili în această țară. Nu vezi că ei bucuros cedează în toate celea, ei ușor își alină durerile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]