331 matches
-
lume. Niciodată patristica n-a inhibat procesul de maturizare a gândirii științifice, cu importante aplicații tehnice. Bizanțul a fost, din punctul de vedere al realizărilor exterioare, un etalon rivalizat de multe alte culturi și civilizații de-a lungul timpului. O relectură a disputelor dintre partida umaniștilor (e.g., Teodor Metochites) și monahii isihaști din secolul al XIV-lea ar putea stabili în ce măsură avocații teologiei mistice (Grigorie Palamas, în special) nu pretindeau din partea savanților (Nichifor Gregoras, Varlaam Calabrezul etc.) altceva decât limitarea pretențiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
operațiile sintetice ale hermeneuticii. De „înțelegerea greșită” se ocupă științele exacte. Este un pas înainte, căci Dilthey sesizează haloul indeterminării în care întreaga facticitate a vieții umane vibrează. Totuși, celălalt pas rămâne pe loc, împreună cu nostalgia progresist-istoristă, conform căreia orice relectură a realității trebuie să fie neapărat „mai bună” decât cea precedentă. Pentru Martin Heidegger, hermeneutica nu va putea ieși de sub stigmatul inautenticității care configurează, cel mai adesea și cel mai ușor, raporturile dintre oameni. Distanțarea de alteritatea alterată de anonimat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
educație care menține în mișcare mașinăria regimului”. Pentru a redresa universitatea și, astfel, societatea, Bloom cere o revenire la tradițiile educației liberale, începând cu Socrate. Ca să fim cu adevărat în stare de a ne corecta, avem urgentă nevoie de o „relectură” a tradiției, pentru a despărți binele de rău. Este exact ceea ce propune Bloom în continuare, până la sfârșitul cărții, mobilizându-și tot bagajul academic și existențial, refăcând traseul învățământului superior de la Nietzsche și Heidegger la contemporanii săi. Așa cum am văzut mai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și solicită deliberări extrem de atente, așa cum voi demonstra mai jos. Procesul de evaluare să includă persoane, mai mult, dar, ca și în cazul de față, să fie totuși dus la capăt uneori de un singur „expert” ce acumulează experiență prin relectura textelor din perspective bine definite și își rafinează, pe parcurs, înțelegerea subiectului pe care îl cercetează. Rezultate Generalități. Procesarea cantitativă a analizei mele de conținut a dus la următoarea distribuție: • continuitate mare (scor 4 din 5): 15 participanți; • continuitate moderată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lase tiranizat de această exigență. Este adevărat că plăcerea și avântul scrisului ne pot păcăli (paranteze descriptive sau portretistice, tentația unor comentarii suplimentare etc.), dar înțelept ar fi să lăsăm mai întâi ca textul să curgă până la sfârșit. Apoi, la relectură, după un timp minim de detașare, să operăm corecturile și, mai ales, tăieturile care se impun. În cazul în care nu reușim acest lucru, să nu dramatizăm. Șeful de secție sau chiar un coleg poate să ne ajute, având de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
anume dezvoltă. Altcumva, riscăm să ne împotmolim la următoarea secvență. De regulă, instinctul și experiența ne spun dacă am început să rătăcim pe un drum greșit sau nu. Dacă totuși păstrăm secvența respectivă, cu siguranță o vom îndepărta ulterior, la relectură. Iată de ce, ziaristul are nevoie de măcar o zi ca să se detașeze de textul scris. Noaptea este un sfetnic bun, iar minima distanțare activează salutar simțul critic. Nu trebuie deci să scriem excesiv de crispați, suspectându-ne mereu: Dacă greșesc? Dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de a-l situa pe D. Caracostea în peisajul ideilor literare românești și europene (D. Caracostea, teoretician și critic literar, 1999), teză de doctorat care cuprinde abordarea studiilor de lingvistică, stilistică și poetică ale lui Caracostea, problema „formei interne” și relectura lui Humboldt, înțelesurile noțiunii de „expresivitate” în limba română, evoluția ideilor literare ale autorului, aportul acestuia la eminescologie, la teoria literară și folcloristică, problema criticii genetice ș.a. SCRIERI: Eminescu și lirica românească de azi, Cluj-Napoca, 1990; Trădarea cuvintelor, București, 1997
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
criteriul esteticii sale - sunt situate înlăuntrul timpului său - implică automat o migrație dinspre prezent spre trecut, adică o operație de recitire. În memorialistica lui, recitirea este investită cu demnitate existențială. Echivalent al retrăirii, al rememorării, al recuperării unui sens pierdut, relectura devine instrumentul împotrivirii față de mistificarea istoriei. În termenii în care e definită de autor, postcenzura este, la rândul ei, o variantă perversă a relecturii, trădând ecuația scriitor/ putere, specifică unui timp anumit. În mai toate ipostazele în care o concepe
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
recitirea este investită cu demnitate existențială. Echivalent al retrăirii, al rememorării, al recuperării unui sens pierdut, relectura devine instrumentul împotrivirii față de mistificarea istoriei. În termenii în care e definită de autor, postcenzura este, la rândul ei, o variantă perversă a relecturii, trădând ecuația scriitor/ putere, specifică unui timp anumit. În mai toate ipostazele în care o concepe C., literatura se citește, se recitește și chiar se scrie de la sfârșit spre început și nu invers. Ca obiect de studiu teoretic, recitirea este
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
lor istorică. Cartea schițează o teorie coerentă a recitirii, pornind dintr-o răspântie unde poetica, filosofia, etica, psihologia, teoria mentalităților și chiar politica se întâlnesc. Ceea ce se numește curent lectură este un grad zero utopic: în raport cu el, tot restul este relectură. C. inventariază strategiile esențiale ale recitirii - cea existențială, cea ludică, cea creatoare, cea profesionist-hermeneutică și, în fine, cea normativă. Privită dintr-o perspectivă normativă, polaritatea ipotetică citit-recitit îngăduie să se urmărească prin vizorul ei turnantele mentalității occidentale: cum s-a
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Simion, „Viața și opiniile lui Zacharias Lichter”, RL, 1990, 2; Laurențiu Ulici, Chipul de sub mască, RL, 1990, 16; Cornel Ungureanu, Matei Călinescu, între eseu și roman, O, 1992, 6; Monica Spiridon, „Alephul” recitirii, RL, 1993, 22; Adrian Marino, Lectură sau relectură, „22”, 1993, 42; Ioana Pârvulescu, Citește-te pe tine însuți, RL, 1994, 13; Adrian Marino, „Amintiri în dialog”, o lectură ideologică, „22”, 1994, 16; Ion Bogdan Lefter, O istorie apropiată, „22”, 1994, 17; Liviu Petrescu, O poetică a lecturii, ST
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Mihai Zamfir, Alex. Ștefănescu, Ion Bogdan Lefter); Liviu Petrescu, Portret în creion, ST, 1994, 6; George Pruteanu, Lecturi din coșmarul totalitar, VR, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, Matei Călinescu, „Viața și opiniile lui Zacharias Lichter”, LCF, 1995, 27; Monica Spiridon, Relectura și postcenzura, RL, 1995, 30; Ioana Pârvulescu, Așa grăit-a Zacharias Lichter, RL, 1995, 30; Alexandru George, De la critică la prietenie și înapoi, RL, 1994, 32; Monica Spiridon, Despărțirea de modernitate, LCF, 1995, 40; Ungureanu, La vest, I, 24-254; Ion
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
stejar nedrept îngurgitată de verdele pădurii; ca Hamlet încheindu-și monologul după metodica furie-a răzbunării; ca umbra unui gînd ascuns ce înfioară în unda lacului o aripă de lună; ca gîndul unei comparații șchioape sub pasullipicios de melc; ca relectura unui text banal în zi de iarnă nepripit de albă.
Treisprezece feluri de-a o privi. In: La aniversară - Ștefan Avădanei by Doina Cmeciu, Ioan Dănilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/348_a_617]
-
plan în Biserica Catolică la Conciliul Vatican II), cât și sarcina la care poporul se angajează trăind o viață conformă cu poruncile Torei. Păcatul poporului și, în special, al regilor săi constă în încălcarea acestei promisiuni, oferindu-ne cheia de relectură a Dtr pentru toată istoria trecută a lui Israel. d) Conform relecturii Dtr, exilul și celelalte catastrofe care au lovit mai întâi Regatul de Nord (Israel) și apoi pe cel de Sud (Iuda) sunt ca un contrapunct, scoțând în evidență
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care poporul se angajează trăind o viață conformă cu poruncile Torei. Păcatul poporului și, în special, al regilor săi constă în încălcarea acestei promisiuni, oferindu-ne cheia de relectură a Dtr pentru toată istoria trecută a lui Israel. d) Conform relecturii Dtr, exilul și celelalte catastrofe care au lovit mai întâi Regatul de Nord (Israel) și apoi pe cel de Sud (Iuda) sunt ca un contrapunct, scoțând în evidență judecata divină a infidelității. Cartea profetului Osea care, după cum am notat, a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
însă apostila aceea era cam în felul oracolului de la Delphi, a preotesei Pithia. Nu spunea nimic nici preoteasa dar nici rezoluția. Erau două cereri de pus în mapă. Așa ne așa, nimeni nu era mai fericit ca noi, lectura și relectura apostilei înlocuind cu succes pâinea demult terminată. Dar unde dormim? Se făcuse târ ziu și casele stingeau lumina ferestrei una de la alta. Știam de la tata și de la nanu că era la Independența un cârciumar Bondoc, unde, dacă intrai să cumperi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mii de ore în adolescență, mi-o mai amintesc doar ca prin vis. De multe ori am încercat să regăsesc vremurile de-atunci folosind epopeea Cydoniei drept madlenă, dar n-am aflat decât că repetarea trecutului e impo sibilă. La relectură, nu l-am mai putut vedea pe Vordenbliss decât cu figura de mafiot blând a lui Ruud Vicq, pe arhiducesa omizilor cu mutra lui Irma de Lindo, pe toți și pe fiecare-n parte ca pan dantul lor cinemato grafic
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Israel înțelegea creația pornind de la exodul din Egipt. Cristos revelează istoria mântuirii - istoria răvășirilor (cele șapte sigilii). Este important să ținem cont de faptul că sulul de pe care sunt deschise cele șapte sigilii este Vechiul Testament. Deci autorul Apocalipsului face o relectură a istoriei mântuirii. Calul roșu al celui de-al doilea sigiliu este spiritul urii care intră în lume ca o primă consecință a păcatului ce generează lupta dintre Cain și Abel (Gen 4). Calul negru al celui de-al treilea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aș fi fost capabil să uit totul pe loc, să-i spun surîzînd că m-a locuit cum nu se poate mai profund dar că nu sunt de loc supărat... Din nefericire, însă, foarte repede, după încă două sau trei relecturi, sensul pasajelor obscure explodă cu o ferocitate și mai diabolică. Cheia acelor rînduri mi se revelă brusc. Creierul meu fu cutia de rezonanță a unei revelații (ca și cum o cheie enormă din metal ar fi fost aruncată de undeva de sus
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
731), joi, 17 ianuarie 2008, Editorial) 184 EMINESCU ... cel NE-CITIT ! Gândurile următoare mi-au fost prilejuite de sărbătorirea poetului național la Muzeul județean Vaslui, prin vernisajul unei expoziții și lansarea unei cărți "Luceafărul eminescian - fragmente pentru o tehnologie a relecturii" de profesorul bârlădean Marian Costandache (ed. Opera Magna, Ia și, 2006). Doctorul Constantin Teodorescu a mai sponsorizat o manifestare eminamente culturală care-i face deosebită cinste, și-l felicit pentru asta ! într-un fel de prezidiu, alături de doctor mai erau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
despărțirii de un Eminescu denaturat de ideologiile oficiale, este, în esență, un antiromânism, stimulat, printre altele, de pornirile de «urinare pe bisericiă (Tudor Arghezi) și de complexele europenizării. Volens-nolens, acțiunile demolatoare ale dilematorilor (care nu pot fi confundate cu o relectură) au ceva din agresivitatea primitivă și sociologist-vulgară a proletcultismului, nutrindu-se, în esența lor intimă, și din internaționalismul abstract pe care-l promovează și azi comuniștii din R. Moldova... Dilematorii nu au ținut în mână Caietele eminesciene, considerate de Manolescu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
intim la acumularea și exhibarea unui număr practic infinit de detalii. Însă, printr-o ciudată logică a constituirii semnificațiilor, ele alcătuiesc singurul temei de a contrapune existenței propriu-zise o existență scrisă. Țesătura-capcană Firește, autoportretul rămâne o convenție. Doar lectura (sau relectura) clar direcționată Îl poate trezi la viață. În același timp, În orice autoportret scris putem reconstitui fragmentele unui jurnal intim in nuce. Metaforic vorbind, autoportretul se relevă a fi o fatalitate a jurnalului intim, ținta inconștientă a celui care scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe această temă. Autoarea, fină cunoscătoare a fenomenului, pornește în analiza sa de la acele particularități ale romanului secolului XX, ce țin de criza limbajului, de frecvența redusă a unor nuclee tematice, fapt care avea să conducă spre insolite acte de relectură a literaturii, în temeiurile unor grile determinate de erudiție, de competențe culturale neobișnuite, având drept finalitate scoaterea sub titluri noi a unor subiecte clasicizate. Desigur, un punct nodal al discuției se va opri asupra fenomenul postmodernității. Atentă la clar-obscurul literarității
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
stadiul de simplă metamorfoză, comisă din răzbunare sau, și mai rău, din incultură ori ignoranță. Preluarea se face păstrând distanța ironică și, în cazuri mai rare, autoironică, ceea ce ne conduce spre perceperea parodiei (în special în secolul XX) atât ca relectură ("semn distinctiv al felului în care arta este receptată în diferite epoci"13), cât și ca formă de autoreflexivitate. Cine sunt parodiștii? Cu uimire constatăm că în foarte puține cazuri aceștia constituie "un nucleu" în sine, majoritatea fiind autori cunoscuți
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și agronomul din Fălticeni pare să se deruleze în regim oniric, într-un vis din care naratorul se "trezește" la un moment dat cu volumul de Memorii uitat deschis semn că travaliul onirico-anamnetic se va fi declanșat în chiar timpul relecturii propriului text memorialistic. Detaliul merită evidențiat, pentru că semnalează explicit legătura dintre opera memorialistică și roman: dacă imaginația literară se hrănește cu amintiri (consemnate mai întâi ca "fapte" atestate istoric), trebuie precizat că amintirile acestea împrumută acum, în romanul lovinescian, expresia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]