38,153 matches
-
Gheorghe Grigurcu Veteranul echinoxist Ion Mircea (născut în 1947) socotește poezia drept un sacerdoțiu: „Poezia este una dintre cele mai vechi religii de pe pămînt. Ea e ambasada etimologică a Creației și însoțește peste tot în spirit drumul de la profan la sacru. În esența ei, această religie este prezentă în toate celelalte religii”. De remarcat reversibilitatea nu lipsită de orgoliu a comparației, deoarece
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
Mircea (născut în 1947) socotește poezia drept un sacerdoțiu: „Poezia este una dintre cele mai vechi religii de pe pămînt. Ea e ambasada etimologică a Creației și însoțește peste tot în spirit drumul de la profan la sacru. În esența ei, această religie este prezentă în toate celelalte religii”. De remarcat reversibilitatea nu lipsită de orgoliu a comparației, deoarece religia însăși apare estetizată. De altminteri, nu se poate vorbi despre factorul religios în poezie, în chip convingător, dacă acesta nu-i este consubstanțiat
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
drept un sacerdoțiu: „Poezia este una dintre cele mai vechi religii de pe pămînt. Ea e ambasada etimologică a Creației și însoțește peste tot în spirit drumul de la profan la sacru. În esența ei, această religie este prezentă în toate celelalte religii”. De remarcat reversibilitatea nu lipsită de orgoliu a comparației, deoarece religia însăși apare estetizată. De altminteri, nu se poate vorbi despre factorul religios în poezie, în chip convingător, dacă acesta nu-i este consubstanțiat. Transilvan tipic, Ion Mircea are vocația
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
de pe pămînt. Ea e ambasada etimologică a Creației și însoțește peste tot în spirit drumul de la profan la sacru. În esența ei, această religie este prezentă în toate celelalte religii”. De remarcat reversibilitatea nu lipsită de orgoliu a comparației, deoarece religia însăși apare estetizată. De altminteri, nu se poate vorbi despre factorul religios în poezie, în chip convingător, dacă acesta nu-i este consubstanțiat. Transilvan tipic, Ion Mircea are vocația transcendenței, oficiată într-un limbaj solemn, cvasiliturgic, croit pe o trăsătură
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
Cronicar „Am a-ți spune că a fost charmant” De patru ani, în ziua de 28 a fiecărei luni, apare la Ploiești revista culturală AXIOMA, finanțată de Editura Premier care are tipografie proprie. Lunarul „de literatură, științe, religie, arte” (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru) e bine făcut și - lucru rar la publicațiile din provincie - deși acordă o atenție prioritară personalităților legate prin origine sau etape biografice de Ploiești și localitățile prahovene, nu face concesii în privința valorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Viața pur și simplu. Pe urmă, intervine arta. Paradoxul este că bimilenarul Euripide se arată a fi astăzi mai prezent, mai aproape de noi și de viața noastră cotidiană. Pe când impecabilul ritm al versului racinian cu cenzura în cârcă tot timpul, religia ce l-a aruncat în foc pe Giordano Bruno sau i-a amenințat pe atâția cu rugul, făcându-i să cedeze, se apropie mai mult de comic, decât de tragicul cu regula celor cinci capitole, a unității de timp și
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
pentru că sunt interesante. - Poate că primul dintre ele este legat de nea Garabet care vă spunea, la imperfectul lui imperturbabil: Ajungeam om mare!. Iată că n-a greșit. - Eu aveam vreo 10-11 ani și Garabet, negustorul de origine armeană și religie musulmană, era prietenul meu. El îi spunea tatei, despre mine, Ajungeam om mare!. Și tata nu înțelegea, cum adică om mare? Doar toți copiii cresc și ajung oameni mari. Dar Garabet se bătea cu degetul în cap, în chelia lui
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
adevărul istoric ( Basarabia, Transilvania, Tratatul de la Trianon), de specificul și tradițiile poporului român ( S. Mehedinți, Le pays et le peuple roumain, G. Dem. Teodorescu, Vasilca, Plugușorul, Orații de nuntă), de românii din alte țări, ca cei din Valea Timocului, de religie, de biserică, de regalitate etc. Victor Frunză constată în același timp caracterul antisemit al volumului Publicații interzise, situație paradoxală, întrucât în conducerea P.C.R. și a administrației de stat existau în acea perioadă mulți evrei. Astfel, se interzic toate lucrările privind
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
Prof. dr. Mircea ITU de la Universitatea din București, decan al Școlii de Jurnalism, Comunicare și Relații Publice a Universității Spiru Haret, cu studii În India și un doctorat luat la Universitatea Sorbona, a vorbit despre: Mircea Eliade - despre conceptul istoriei religiilor. Universitarul român, la ora actuală unul dintre cei mai mari specialiști europeni În studii hindice, valorifică, În afară de opera lui Mircea Eliade, și cele mai recente studii consacrate filozofului român, atât pe continentul european, cât și În SUA. Comunicarea sa subliniază
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
filozofului român, atât pe continentul european, cât și În SUA. Comunicarea sa subliniază meritele deosebite ale abordării comparatiste a subiectului și subliniază contribuțiile majore pe care și le-a adus Eliade, ca profund și original hermeneut, În domenii ca: istoria religiilor, credințelor și ideilor religioase, a religiilor și filosofiilor orientale, mitologiei, cosmologiei, simbolisticii, metafizicii, hermeneuticii, al chimiei, șamanismului, yogăi, tantrei, filosofiei indiene și multe altele. Inițiatorul și coordonatorul simpozionului, prof. univ. dr. Theodor Damian și-a intitulat comunicarea: „Semne culturale și
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
cât și În SUA. Comunicarea sa subliniază meritele deosebite ale abordării comparatiste a subiectului și subliniază contribuțiile majore pe care și le-a adus Eliade, ca profund și original hermeneut, În domenii ca: istoria religiilor, credințelor și ideilor religioase, a religiilor și filosofiilor orientale, mitologiei, cosmologiei, simbolisticii, metafizicii, hermeneuticii, al chimiei, șamanismului, yogăi, tantrei, filosofiei indiene și multe altele. Inițiatorul și coordonatorul simpozionului, prof. univ. dr. Theodor Damian și-a intitulat comunicarea: „Semne culturale și spirituale ale Timpului: cu sau fără
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
de a răspunde întrebărilor ridicate la începutul primei sale scrieri: "De ce să nu ne bucurăm și noi de o relație originală cu universul? De ce să nu avem o poezie și filozofie întemeiate pe intuiție și nu pe tradiție, și o religie întemeiată pe revelație și nu pe istoria religiei lor?" Că acest lucru este cu putință, Emerson nu are dubii. Dacă omul și natura sunt deopotrivă proiecții ale spiritului, iar prin contemplare, omului i se oferă o cale de a-și
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
sale scrieri: "De ce să nu ne bucurăm și noi de o relație originală cu universul? De ce să nu avem o poezie și filozofie întemeiate pe intuiție și nu pe tradiție, și o religie întemeiată pe revelație și nu pe istoria religiei lor?" Că acest lucru este cu putință, Emerson nu are dubii. Dacă omul și natura sunt deopotrivă proiecții ale spiritului, iar prin contemplare, omului i se oferă o cale de a-și regăsi dimensiunea spirituală, cu ce ar fi natura
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
altă raportare la Europa și o altă evaluare a potențialului spiritual autohton, fiindcă limpezirea ochiului este condiționată acum de starea generală a omului și, în special, de sănătatea sa morală. Promovarea unei noi imagini a omului era cerută și de religia întemeiată pe revelație, dorită de Emerson. Noua credință nu se putea adresa puritanului obsedat de păcat și de forțele răului din-tr-însul, mereu cu gîndul la viața de dincolo, căruia dogma îi înterzicea să creadă în revelația divină. Este adevărat, puterea
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
maori, practică amorul liber, poartă numele vecinului, numindu-se astfel Koke - Tioka și îi împrumută acestuia din urmă propriul nume, și așa are acces la lumea pe care vrea s-o înfățișeze, nealterată, în tablourile lui. Au aceeași concepție despre religie. Flora, care a văzut că în biserici se ascund bogătașii și averile pe timp de război, că popii încurajează fărădelegile și propovăduiesc resemnarea celor exploatați, refuză să fie îngropată creștinește. Gauguin sfidează Biserica, încercând să se sinucidă din pricina bolii de
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
linie maternă. Potrivit actului de naștere al lui Armand Ipcar ( fratele mamei scriitorului, Marie-Thérèse Ipcar), numele de fată al mamei lor este Aneta Ioanid, fiica lui Mihai și a Aretiei Ioanid, "amîndoi de naționalitate română, de origine grecească și de religie ortodoxă" ( p. 30). Presupusa origine evreiască a dramaturgului, de care s-a făcut foarte mult caz ar putea avea la origine o străbunică pe linie paternă, Anna Lebel ( sau Lindenberg). Oricum, așa cum precizează Marie-France Ionesco, faptul că autoritățile române din
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
să se pună în slujba diavolului, preoții n-au înțeles că democrația actuală le cerea să fie doar păstori spirituali ai unei turme debusolate și să lase pe seama Cezarului ce este al statului. În al doilea rînd, reintroducerea orelor de religie în programa școlară s-a făcut în folosul celui mai fățiș prozelitism. Nu istoria bisericii, nu cultura religioasă i-a atras pe preoții-dascăli, ci dobîndirea de adepți, refuzul celorlalte culte, transformarea ortodoxiei în doctrină de stat. Mi-a fost cu
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
religioasă i-a atras pe preoții-dascăli, ci dobîndirea de adepți, refuzul celorlalte culte, transformarea ortodoxiei în doctrină de stat. Mi-a fost cu neputință, pe cînd eram în Senat, să schimb acest mod de a fi interpretat locul orelor de religie în legea învățămîntului. Se vădea din nou pretenția clerului ortodox de a deține și o putere seculară. Inutil a mai adăuga că predarea religiei nu are nici o legătură cu predarea științelor. În loc să-și facă un aliat din profesorul de biologie
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
pe cînd eram în Senat, să schimb acest mod de a fi interpretat locul orelor de religie în legea învățămîntului. Se vădea din nou pretenția clerului ortodox de a deține și o putere seculară. Inutil a mai adăuga că predarea religiei nu are nici o legătură cu predarea științelor. În loc să-și facă un aliat din profesorul de biologie, să zicem, preotul își întoarce cu scîrbă capul de la acesta, convins că numai el deține adevărul. Nu demult s-au tradus la noi cărți
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
mai greu strălucirea, vitalitatea și frumusețea primelor foiletoane. Textele par depersonalizate, cu multe locuri goale pentru exaltările reducționiste și geometrice ale gândirii lui Nae Ionescu. Cele mai slabe pagini ale Itinerariului spiritual sunt cele în care Eliade se ocupă de religia creștină. "Experiența religioasă a protestantismului se petrece în afara divinului teologic - accesibil numai în cadrele Bisericii. (...)protestantismul conduce la o viață spirituală asupra căreia nu se pogoară divinitatea. Ajunge psihism, vitalism, moralism, Christian science, gidism, pragmatism religios, teozofism etc." sau "Apusenii
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
futurismului. Astfel, citind primele pagini ale cărții, vezi că ele nu promit prea mult, în sensul că povestea începută seamănă cu cea din Chemarea lui Matei, al doilea roman al autoarei (tot unul despre iubire, moarte, informatică, deși și despre religie) și astfel impresia este de deja-văzut. Parcurgând însă restul paginilor și remarcând întrepătrunderea de planuri, originalitatea Florinei Ilis iese încă o dată la iveală. Cum începe însă al cincilea discurs narativ al romanului (nu întâmplător al cincilea, denumit "Ultimul")? Nu altfel
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
de la Bayreuth; amintesc, această din urmă montare este una dintre cele mai controversate, este una dintre cele mai paradoxale puneri în scenă, regia fiind orientată pe direcția ideii atât de actuale a globalizării...; globalizarea imaginată inclusiv în sfera credinței, a religiei! în stagiunea trecută, la Bayreuth, acest spectacol a beneficiat de conducerea muzicală datorată acestei copleșitoare personalități muzicale a timpului nostru care este compozitorul și dirijorul Pierre Boulez, cel care în anul 2005 a fost omagiat în marile centre muzicale artistice
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
animat pe oamenii de cultură dinainte de al Doilea Război Mondial și să ne reînscriem cu contribuții serioase în domeniile academice de interes european. Oare un Mircea Eliade ar fi atras atenția Occidentului asupra sa fără importantele sale studii de istoria religiilor? Ar fi un dezastru dacă, ceea ce a fost salvat în condițiile foarte grele de dinainte de 1990 să fie astăzi distrus din incurie și intrigi de proastă calitate. Nu avem nicio scuză dacă nu realizăm în cel mai scurt timp posibil
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
pe nedrept de canibalism pentru că se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului; mulți creștini proveneau din clasele modeste; erau acuzați pe nedrept că se căsătoreau frați cu surori. c) religioase: romanii erau politeiști și practicau cultul împăratului; creștinismul aducea o religie nouă, monoteistă, morală; creștinii săvârșeau cultul în catacombe; romanii nu puteau înțelege o religie fără idoli și zei; calamitățile erau puse pe seama creștinilor. - n.n. footnote> „Dacă Tibrul se revarsă peste maluri, dacă Nilul inundă ogoarele, dacă cerul nu trimite ploaie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
proveneau din clasele modeste; erau acuzați pe nedrept că se căsătoreau frați cu surori. c) religioase: romanii erau politeiști și practicau cultul împăratului; creștinismul aducea o religie nouă, monoteistă, morală; creștinii săvârșeau cultul în catacombe; romanii nu puteau înțelege o religie fără idoli și zei; calamitățile erau puse pe seama creștinilor. - n.n. footnote> „Dacă Tibrul se revarsă peste maluri, dacă Nilul inundă ogoarele, dacă cerul nu trimite ploaie, dacă pământul se cutremură, dacă e foamete, dacă se ivește vreo molimă, îndată se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]