1,588 matches
-
actului de evaluare, de conștiență a celui ce reclamă, asigură și împlinește prin perpetuă iubire actul credinței, devoțiunea și aproape identificarea cu „subiectul evlavios, venerat și tri-personificat” la superlativ. Unica evaluare a nivelullui de credincioșie și cuantificare a gradului de religiozitate a individului - dacă ar exista sau s-ar cere așa ceva - este gândul omului raportat la roadele lui imediate, iubirea și generozitatea, umilința și milostenia arătată aproapelui și semenilor. Cineva spunea că dacă vrei să învingi o minciună, trebuie să spui
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
Atitudinea riguros spirituală a întâlnirilor din cadrul cuibului de la internat a stârnit simpatia tânărului profesor față de cauza legionară, dar acest fapt nu va duce niciodată la înregimentarea sa în Mișcare. A păstrat însă permanent de-a lungul vieții aspirația către o religiozitate mai profundă și exigentă, atitudine exprimată și în cartea din anul 1940, Înnoiește-te, noule Ierusalime, scrisă împreună cu călugării Antim Nica, Ioil Babaca și Nicodim Ioniță: "Am tratat - spune părintele Ghiuș la ancheta din anul 1958 - problema unei mai bune
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
religios le este străin. „Mă tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie/ A veacului nostru mare urgie/ Mă tem de cei ce nu se roagă.” („Fobie”) Veacul nostru este caracterizat de flagelul necredinței, al absenței religiozității sau al unei false religiozități. Petru Lascău reușește în doar câteva versuri să facă o radiografie a societății contemporane, în care lipsa legăturii cu Divinitatea are ca rezultat îndoiala și sărăcia sufletească, ambele concretizate în nimicirea stării de iubire. „Nu
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie/ A veacului nostru mare urgie/ Mă tem de cei ce nu se roagă.” („Fobie”) Veacul nostru este caracterizat de flagelul necredinței, al absenței religiozității sau al unei false religiozități. Petru Lascău reușește în doar câteva versuri să facă o radiografie a societății contemporane, în care lipsa legăturii cu Divinitatea are ca rezultat îndoiala și sărăcia sufletească, ambele concretizate în nimicirea stării de iubire. „Nu pune la probă iubirea/ Acest
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
lacrimile pocăinței și ale regăsirii”. Prin urmare, somnul este consecința logică a despărțirii de Dumnezeu. Somnul este expresia unei lumi aflate în întuneric spiritual și departe de Împărăția Cerească a Luminii. Somnul se exprimă printr-un modernism deșănțat, printr-o religiozitate lipsită de Christos, prin manifestarea patimilor și a desfrâului de orice fel, prin media care prezintă păcatul în multitudinea formelor sale. Cu toate acestea, trezirea ne stă la îndemână, atunci când prin lacrimile pocăinței „ne apropiem de Christos și când „așteptarea
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
opozit celui anterior. Iar acest lucru n-ar fi unul atât de nepotrivit până la urmă, dacă nu ar include în formula sa structurală răul, un rău care anulează definitiv posibilitatea de a vedea infinitul și sensul lui spectaculos. De o religiozitate declarat nulă, ce ține de spectrul lipsit de lumină al arealului ateu (căruia de bună voie i se supun), și texturi variate de grup (politice, mediatice ș.a.m.d.), partizanii contemporani ai demonului multifațetat androgin răspândesc cu o periculoasă putere
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
aibă în sine viața. Cu cât înaintează în unirea cu Iisus Hristos, cu atât crește mai mult în viață, și cu cât își duce existența în izolare față de Iisus Hristos, în neunire cu El (chiar dacă această existență ia uneori înfățișarea religiozității, a împlinirii exterioare a poruncilor), cu atât se îndepărtează de viață, rămânând, în cele din urmă, singur cu sine însuși. Este imaginea viței de vie și a mlădițelor pe care o folosește Mântuitorul Iisus Hristos pentru a întări acest adevăr
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
Prezența lui Dumnezeu slăvit în biserică este garanția vieții creștine a satului românesc. Ernest Bernea subliniază că “viața religioasă a satului capătă chip în primul rând în biserică. Biserica este așezământul tradițional, care organizează și îndrumă viața religioasă ... Biserica răspunde religiozității, răspunde nevoilor interioare ale țăranului și dă rânduielile necesare promovării spiritualității sătești”. La biserică au loc două mari categorii de fapte. Pe de-o parte, este Liturghia duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care ritmează viața omului și care au adesea un caracter local, arhaic. La biserică, între preot și credincioși are loc un dialog permanent între “biserica oficială” și manifestările religiozității populare, un dialog descris de Ernest Bernea în următorii termeni: “Biserica însăși supraveghează sau numai îngăduie o seamă de credințe și acte care, deși nu au un caracter creștin, sunt apropiate ca natură. Este vorba de o întreagă serie de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
evoluția în timp a conceptelor. Iluminismul și Renașterea au adus cu ele o transformare profundă a modului în care este privită chiar relația omului cu divinitatea. Pe măsură ce antropocentrismul iluminist prinde rădăcini se observă cum preocupările gândirii omenești se depărtează de religiozitate și evoluează cu pași repezi spre ateism. Comunismul este rodul unei transformări a modului în care umanitatea renunță la formele de percepție a tuturor realităților înconjurătoare prin prisma valorilor religioase și le înlocuiește cu tipare de gândire în care divinul
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
internet, pentru că așa se poate înconjura pământul - dar și pentru că noutățile și informațiile vin spre noi mai repede decât înainte. Și totuși... îmi place o carte ce are mirosul cuvântului și al literei tipărite, devenind, în cele din urmă o religiozitate răsfoirea unei cărți sau a unei reviste, pagină cu pagină, simțind în fiecare filă prezența autorului și a erudiției sale. Așa cred că e bine și pentru revista noastră, să fie în formă apropiată de carte. Noi, toți - cei care
CETATEA LUI BUCUR – O NOUĂ FAŢETĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348174_a_349503]
-
de „ei”, mai ales că este agasat de reclame comerciale sau anunțuri în care este interpelat direct, fiindu-i stimulată puterea egocentrică: „tu decizi...”, „votează!” etc. b) În plan religios, se impune secularismul, curent care neagă, în mod violent, exprimarea religiozității, manifestată în cadrul Bisericilor tradiționale. În definirea lui, se analizează, de obicei, trei aspecte esențiale: 1. pierderea treptată a interesului pentru practica elementelor definitorii religiei de bază, 2. refuzul plictisit al primirii de informații din sfera religioasă, care să justifice în
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
rând: 1. Cea mai mare problemă ridicată de secularizare se pune în plan individual. Așa cum am arătat deja, este o certitudine îndepărtarea omului de trăirea faptului religios în sine. Tot mai mulți oameni se declară indiferenți față de orice exprimare a religiozității. În acest caz, singurul remediu îl constituie întoarcerea la soluțiile vieții spirituale, la valorile perene ale sfințeniei, dorită a se cultiva încă din viața aceasta. Ortodoxia are resurse inestimabile în acest sens; din păcate, ele nu sunt puse în valoare
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
combaterea erorilor și denigrărilor proferate, cât și prin implementarea unor strategii misionare mai eficiente, însemnând revizuirea și remedierea unor aspecte negative semnalate. În acest caz, ar trebui să recunoaștem secularismului și un rol pozitiv. Dacă postmodernismul acceptă vreun fel de religiozitate, atunci aceasta este cu totul diferită de tot ceea ce omul a experimentat până acum. Este o așa-zisă „totală descătușare”, mergând de la menținerea distorsionată a unor forme tradiționale, neapărat aggiornate, până la preluarea sincretică a unor elemente din cultura altor religii
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
făgașul ecumenismului local, fac ca România să dea un bun exemplu și altor state. Ortodoxia românească nu este, la origine, nici fundamentalistă, nici intolerantă. Deși există pericolul unor influențe în acest sens, venite fie din direcție grecească, fie rusească, exprimarea religiozității românești nu are nicio șansă de a experimenta o intensă mobilizare de mase, în sens protestatar, ca în situația Rascolului rusesc sau a recentelor manifestații contra cărților de identitate electronice, organizate în Grecia. Mai degrabă, Ortodoxia românească se exprimă viguros
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
lea ne arată cu totul altceva. Este ceea ce Anthony Gidens numea atât de elocvent the return of the oppressed, revenirea în forță în ultimele decenii ale secolului a factorului religios programatic oprimat . Virgil nemoianu, răspunzând la întrebarea „crește sau scade religiozitatea în lume?”, confirma recent același lucru. Sondajele din ultimii ani revelează faptul că peste 90% din populația României este religioasă (86% aparținând Bisericii Ortodoxe Române), peste 60% participă la servicii religioase cel puțin cu prilejul marilor sărbători, 1, 7% frecventează
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Această situație poziționează România pe primele locuri în Europa. Însă, paradoxal, România, ocupă în același timp, locuri fruntașe și în majoritatea sondajelor internaționale referitoare la avort, corupție și criminalitate. Or, tocmai acest contrast frapant face și mai mult ca studiul religiozității, al impactului ei social precum și al potențialului ei de a fi un factor credibil al îmbunătățirii vieții sociale, să devină un imperativ al vremurilor noastre . Ca să putem înțelege rolul religiei la început de mileniu trei, posibilitățile, provocările și capcanele ori
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
deloc religios; 3. alegerea, ca politică de stat, a unui pluralism care să îmbrățișeze o gamă largă de grupări religioase, căci acceptarea acestora este singura poartă spre o societate multiculturală sigură și încununată de succes . În încheiere, voi susține că religiozitatea - opusă fiind profețiilor modernismului - are resurse excepționale atât de a aduce acel echilibru interior mult dorit de omul contemporan, bulversat de anxietate și de îndoială și de a-i umple golul sufletesc, pe care nimeni și nimic nu reușesc să
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
biblioteci, deplasându-se la fața locului spre a-și putea vizualiza avant la lettre scenele, personajele ce urmează a evolua imaginar în acele cadre reale. Există la autor un adevărat cult pentru istoria acestui neam, o omenie, bună credință, o religiozitate nehabotnică, o bunătate și blândețe care se revarsă din tot ceea ce el scrie. Căci în toate aceste personaje, istorii, fapte de eroism este ceva și din sufletul autorului, el visându-se a fi în centrul acțiunii din acele vremuri, poate
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
cine și ce judeci, una pleca dintr-un ateism barbar, năucitor și tracasant, inabil și radical, fără de noimă, dintr-un amorfism doctrinar fără ieșire și o uniformitate a gândirii libere devenită esențialmente “captivă”, iar cea de-a doua dintr-o “religiozitate” excesivă și care își recunoaște limitele și neputința în față bunului plac al celor implicați, fiind la cheremul unui “liber arbitru” care a cășunat până și pe aceste sacramente socotite inviolabile!? Și o întrebare care mi se pare firească, vizavi
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
sosit! Iat-o! Așa cred că trebuie privit „Cerul” său! Pentru a înțelege de ce a plecat Poetul-Mag pe drumul acesta al stelelor, Cititorul trebuie să-și clarifice o serie de concepte specifice, corespunzătoare cuvintelor-cheie: călătorie inițiatică, cer, stele, frumos, credință, religiozitate și multe altele... În Biblie, cuvântul „evanghelion”, tradus „evanghelie”, se referă la un mesaj al lui Dumnezeu, care anunță planul și scopul său pentru omenire, figura centrală a întregii geneze fiind Iisus. Cerul este „o manifestare directă a transcendenței, a
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
noastre, scripturistic, ilustrează în primul rând contemplația religioasă, aspecte ale principalelor sărbători creștine cum ar fi Nașterea Domnului, profețită în scrieri vechi testamentare și împlinită în Evangheliile noutestamentare. Ele sunt o visterie nesecabilă a spiritualității creștine, o mărturie irecuzabilă a religiozității românilor. Spiritualitatea ortodoxă românească a înveșnicit colindele, conturând, în continuitate, cântecele de la strană. Conținutul ideatic al dogmelor încadrate în colinde exemplifică unitatea și înălțarea sufletească a credincioșilor creștini! Aduse în carte, colindele ajung sub ochii și în sufletul românilor. Această
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
poet în șase volume de poezii, cu precădere religioase. Profesorul Eugen Dorcescu, în teoretizările domniei sale, distinge clar între poezia religioasă. „cu trăire mediată de ritual a misterului”și poezia mistică „reprezentând trăirea directă a misterului”. Despre poetul Leontescu spune că „religiozitatea și misticismul lui Ticu Leontescu și ale poemelor sale sunt definite foarte exact de ceea ce se înțelege prin minimalism” dar și |constată abandonarea formalismului, dat de modernitatea, eventual postmodernitatea unui asemenea discurs și de originalitatea lui tipologică.” Mergând pe aceste
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
de spiritualizare într-o lume denaturată, crudă, ușuratică și coruptă. „De la o vrene mai mult ca oricând înainte caut de toate de-a bușilea mergând pe genunchi și coate... Eclesiastic observ că toate-s vane destrămate!” ( Caut) Între credință și religiozitate, Ticu Leontescu alege expresia alegorică a ființării divine, eul său înțelegându-se simbiotic cu Dumnezeu, o revelație a iubirii până la savurarea eternității. „Înveșnicind vremelnicia depozitez în inima-mi chivot: cuvântul, cântarea, iubirea pâine, miresme și flăcări... Ce simple sunt acestea
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
deșarte / Oglindite în bolta albastră / Alintate de-o vorba măiastra / Pentru suflete moarte / Din ziua de ieri.Mângâiate de mâini diafane - / Pandative de rugi / Însoțite de cruci -/ Înconjurat de icoane / Din trecutele veri [....] Se poate remarcă și un sentiment de religiozitate, aproape absconsa. Și mai interesantă este adnotarea finală: Woodhaven, 14 februarie 2009, ora trei în miez de noapte când visăm la mere coapte”. În Chemarea la judecata (2012) desigur, se păstrează directitudinea polemică, poemul pamflet împotriva delatorilor, a trădătorilor de
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]