251 matches
-
aruncată a trebuit să cază în pământ priincios, trebuiau să existe condițiile sub cari să se dezvoltate o cestiune izraelită în Ungaria. Cestiunea izraelită nu e confesională ori religioasă. Nimărui nu-i abate a crea legi escepționale relative la exercițiul religiunii lor; nimeni nu vrea să-i împiedice în obiceiele lor rituale. În vremea turburărilor, poporul s-aruncă asupra prăvăliilor negustorilor evrei, nu asupra sinagogelor comunității religioase. Afacerea Tisza - eszlar, menită a aprinde fanatismul acestora, precum unii din agitatorii antisemiți au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vitejii Lumea respiră. ............................................ 4 2287 [CELSUS] O, nebunie A generații și popoară, Romo, În multe chipuri nebunia lor! Ai zugrăvit pe pânza istoriei Visul mărirei omenești, ș-aspiră Oricare din noaptea vieței sale Din codri, din visele-i antice, Din religiuni a zei cu șapte ceruri, Din vrâste * vechi ca lumea, fericite Peste putință... Acum aspir' l-acea icoană care Realizat-a fost pe-acest pământ. Ș-oricît de mare - oricât de mic ar fi Un popol... totuși tu rămâi măsura Întunecatei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îl poartă pretu-tindene spiritul conștiut și că el a apucat și a transformat toate regiunile vieței atât practice cât și teoretice. Față cu el lucrarea și ținuta naivă și neconștiută nu mai pot persevera nicăiri, neci în stat, neci în religiune și arte. Toată esistența instinctuală e disolută de spiritul conștiut de sine, tot ce vrea să domnească sub forma unei dogme e răzbătut și răsturnat de conștiința de sine întărită și, ca învinsă, trebuie sau să cedeze locul sau să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sâmbure adânc și plin de cugetare. Cel mai perfect esemplu de model al unei asemenea narațiuni simbolice e, fără-ndoială, istorioara lui Nathan cu cele trei inele. Sultanul Saladin cere de la omul înțelept o deslușire temeinică asupra valoarei și ființei religiunii adevărate. Nathan simte întreaga greutate a acestei întrebări c-un înțeles atât de adânc. Vrem să vedem în spiritul lui Nathan cum se naște acea narațiune renumită, vrem să vedem și noi oarecum procesul acestei nașteri în spiritul său. Narațiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multă vreme în așteptări plăcute, a căzut în urmă în disprețul general, fiindcă ne-am găsi înșelați în speranțele noastre. Din întreg decursul criticei noastre se va fi convins orișicine îndestul că, dacă metafizica nu poate fi temelia tare a religiunei, totuși poate rămâne în orice vreme ca un zid de apărare al ei, și că rațiunea Să nu se creadă că pricep sub aceasta ceea ce se numește în genere physica generalis și care este mai mult o matematică decât o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
națională consistă din niște elemente foarte importante, cari nu sânt opera oamenilor singurateci ci-s comune absolut tuturor; acestea-s elemente ale spiritului poporului pe care, comparîndu-l cu alte spirite ale popoarălor, îl numim cult, precum sânt de es. moravuri, religiuni, maniera de-a privi lumea și îndeosebi limba, care-i oglinda tuturor acestora; un popor poate poseda o limbă foarte dezvoltată, cultă în sensul cel mai nalt; ea va fi semnul și testimoniul cum că națiunea e cultă, însă cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artă, își crează-n mare parte priceperea lor proprie, ele se fac înțelese prin sine însele. Toate astea nu sânt însă decât deosebiri de grad. Toate combinările noțiunilor artă și știință, precum politica ca artă și știință despre ale statului, religiune ca teologie, serviciu și învățătură bisericească ș[i] altele mai multe d-astea au scop general și obiectiv, obiectiv în spiritul național, ca instituțiuni, ca stări etice, religioase ș. a. m. d. Pentru a fi compleți mai amintim că, afară de acele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vindecări, jurisprudența ca știința si esersarea dreptului pozitiv. Acestea se disting prin aceea că ele sânt incisive totodată și în viața exterioară, că-și au și efectele lor individuale, adică sânt practice în sens restrâns, pe când știință de stat (Staatskunst), religiune publică și alte asemenea reprezintă și promovează *La istorie și istoria literaturei române. Continuitatea în dezvoltare este condiționată de știința istoriei și a faptelor ei. [Nota lui M. Eminescu] {EminescuOpXIV 918} numai stări spirituale obiective; mijlocit însă pot să devină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și, ca urmare a lui, foarte fine și culte forme de viață; însă chiar arta, aptă mai mult decât orce direcție a vieții spirituale de a da teren individului, chiar ea este în legătura cea mai strânsă cu 220 r religiunea și statul. Unde însă totuși apare cultura proprie ca scop curat personal, ea nu are nici acolo destinațiunea de-a împlea chemarea morală individuală a omului, de-a mări valoarea sa, de-a corespunde demnității sale, ci ea trece cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și variat lângă brutalitate și cruzime. Tocmai deosebirea între femeile vremilor vechi și a celor nouă se explică din diversitatea concepțiunii despre scopul culturei. Daca ea nu exista acolo decât numai în serviciul scopurilor generale și obiective, precum statul și religiunea, atunci femeile n-aveau trebuință de ea, pentru că nu au nici dătoria, nici dreptul de-a lua parte la acestea. Pentru noi însă cultura este o trebuință generală umană, e-mplinirea scopului umanitar valabil pentru oricare individ și de aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o țin eu asupra prostituției, în ziua de duminecă 30 decembrie 1884. Ședința a fost prezidată de către G. D. Paladi, ales deputat liberal disident la Bârlad, peste câțiva ani ministru liberal. Dumineca următoare a vorbit C.A. Filitis despre „Complicitatea religiunilor cu statul“. La Cameră, debutul lui Tache Ionescu. Tânărul deputat care-și făcuse în cursul campaniei electorale din București reputația unui mare orator, erea supranumit de agenții electorali: „Tăchiță gură de aur“. La Cameră intrase precedat de această faimă și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
legea rurală și despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodată atinse. Art. 21. Libertatea conștiinței este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericii ortodoxe române
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodată atinse. Art. 21. Libertatea conștiinței este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericii ortodoxe române se vor regula de o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare directă și legitimă a Măriei-Sale Principelui Carol 1 de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu excluziunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei-Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. Art. 83. În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau coborâtorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedent
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
lumină laudativă. Autorul sublinia faptul că opțiunea sa cremaționistă nu era una antireligioasă, punându-l drept gaj pentru o asemenea afirmație: Aceste rânduri trebuie văzute ca venind din partea unui creștin ortodox, nefamiliarizat profund și perfect cu partea dogmatică a adâncului religiunii ortodoxe, dar care vede și judecă prin interesul imensei majorității turmei anonime a credincioșilor. În privința tratării părții doctrinare, pur dogmatice și canonice a acestei probleme, P.C. Arhimandrit C. I. P. Șerboianu, unul dintre preoții culți care s-au emancipat de prejudecățile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mișcării cremaționiste și, în special a studiului său privind relația între cremațiune și religia creștină, "negăsind nici un argument puternic și de natură a fi opus acelora expuse", exercitau "presiuni enorme de toate genurile, pentru ca, cel puțin continuarea arătării documentate că religiunea creștină nu se opune cremațiunii, să fie întreruptă"115. De ce natură, cum se manifestaseră și mai ales unde, nu se preciza în această informare, nici în acel număr al revistei și nici în cele ulterioare. De aceea este din nou
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a pus o stavilă de trecut și pe care avea s-o sfarme mai târziu numai Fiul Său, Iisus Răscumpărătorul. (Flacăra Sacră, II, 12, 1935, pp. 3-4) Cremațiunea și religia creștină. "Focul" după Sf. Scriptură (IX) Ceia ce constituie esența religiunii în general, este conștiința pe care a avut chiar de la început despre atârnarea sa față de Dumnezeu, fără de Care nu poate face nimic, cum și recunoașterea stăpânirii Sale absolute. Această conștiință, dezvoltată prin îndelungate meditațiuni asupra ființei omenești și asupra lucrurilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
omenească. Există tradiție în familie, în religie, în politică, în literatură, în comerț, în știință etc. care cum spune Ribot creează o contagiune generală și stăpânește, cu putere, sufletul mulțimii. În articolul de față mă voi ocupa de tradiția în religiunea creștină și voi încerca numai în parte să arăt cum este privită ea, atât de Mântuitorul Christos, cât și de Apostolii Săi. Mântuitorul a fost cel mai înverșunat vrăjmaș al datinei și în special al datinilor rele, cum citim în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
bunătatea și răutatea unor animale, au început să le divinizeze, să aibă un cult pentru ele cât și pentru unii oameni vii, cari excelau prin forță, vitejie și alte virtuți. Cultul acestora l-au păstrat și după moartea lor. Istoria religiunilor și mai ales arheologia ni-au adus atâtea dovezi și descoperiri despre existența unui cult al morților, care se pierde-n bezna timpului, încât nu mai este nevoie să insistăm asupra acestei chestiuni. Se-nțelege de la sine că acest cult
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
același timp voi reda aici credința în nemurirea sufletului cum și ceremoniile funerare, nu numai ale popoarelor ce-și ard morții, ci și celle ale celor ce și-i înhumează sau îi distrug în alt chip, ca să se vadă cum religiunile își împrumută una de la alta anumite elemente din credințele și obiceiurile lor rituale. Spicuiesc, după A. de Moiziers, din cartea sa "Tablou synoptic de toate religiunile pământului" cele ce urmează despre "Nemurirea sufletului" și ceremoniile după moarte. INDIENII. BRAHMA (Anul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ce și-i înhumează sau îi distrug în alt chip, ca să se vadă cum religiunile își împrumută una de la alta anumite elemente din credințele și obiceiurile lor rituale. Spicuiesc, după A. de Moiziers, din cartea sa "Tablou synoptic de toate religiunile pământului" cele ce urmează despre "Nemurirea sufletului" și ceremoniile după moarte. INDIENII. BRAHMA (Anul neștiut Părerea filosofică) "Privește-n tine nu numai imaginea lui Dumnezeu, dar și o parte a sufletului universal și o emanare a Marelui Spirit. Sufletul tău
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
supune nicidecum necesității, ca restul naturii. El poate să reziste aplecărilor sale. Aceste credințe nu erau, cu toate acestea, universale. Dogma fatalității, adoptată de poporul de jos, ridică sufletului responsabilitățile faptelor sale. Învățătura lui Socrate îi arată obscuritatea. Din expunerea religiunii Grecilor se poate conchide, că ei recunosc trei suflete: PSIHI sau sufletul simțurilor; NUS sau sufletul inteligenței și PNEVNA sau sufletul mișcării și al vieții. CEREMONII LA MOARTE. În Grecia se atârnă la ușa casei unui bolnav ramuri de dafin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
bocindu-se. Când ajung cu coșciugul la locul de înmormântare, îl coboară în groapă, iar asistenții se-ntorc la casele lor. (Flacăra Sacră, V, 11, 1938, pp. 3-4) Credința în viața viitoare și incinerarea (IV) Făcând expunerea comparativă a câtorva religiuni vechi, al căror fond dogmatic este credința într-o viață viitoare și-n nemurirea sufletului, am căutat să evidențiez circulația ideilor de la o epocă la alta evoluția lor, cum și felul de manifestare externă, pe care noi îl numim astăzi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o pietate șovăielnică și cu falsa credință într-un Dumnezeu, căruia i se ascriu aproape toate defectele omenești. Lăsând la o parte pe idolatri, pe păgâni și pe necreștini și ocupându-ne numai de creștini, vom găsi fără excepție două religiuni și două morale, la fiecare popor: una oficială și colectivă zisă "cea adevărată" și alta individuală, având criteriul de existență înfipt în trecutul îndepărtat al tuturor strămoșilor, cari au practicat fel și chipuri de religiuni. Din aceasta deducem că oamenii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vom găsi fără excepție două religiuni și două morale, la fiecare popor: una oficială și colectivă zisă "cea adevărată" și alta individuală, având criteriul de existență înfipt în trecutul îndepărtat al tuturor strămoșilor, cari au practicat fel și chipuri de religiuni. Din aceasta deducem că oamenii s-au rătăcit treptat-treptat, întrucât dogmele și practicile cele mai înțelepte se urcă la cea mai profundă antichitate. Dacă am lua, de pildă, spre studiere ritualul oficial practicat de diverse popoare la morții lor, am
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]