251 matches
-
177)"/>. În schimb, Nichifor Crainic făcea deosebire netă Între „toleranța creștină” și „indiferența democratică”. „Ideea de toleranță, cum o pretind evreii din partea noastră - scria el În 1938 -, nu e creștină, ci democratică.” Evreii „ne pretind indiferența de rasă și de religiune”, care „Înseamnă tâmpirea conștiinței morale și spirituale”. „Aceasta e toleranța democratică, toleranță Întrupată În doctrina iudeo-francmasonică.” Toleranța creștină „e omenoasă cu cel omenos” și „e Îngăduială față de cel ticălos”. Intoleranța intervine atunci „când tu perseverezi diabolic [...] În voința de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
extremă dreaptă din anii ’30 erau Îngrijorați de prescrierea vinii evreilor „de atunci” : „Crima săvârșită pe Golgota - scria Nichifor Crainic - e de atunci Încoace substanța otrăvită a Talmudului. Căci talmudismul e cultul urii Împotriva lui Iisus Hristos” (articolul „Rasă și religiune”, 1936). Ura față de „ucigașii lui Isus” trebuie realimentată mereu : „E pofta paranoică de dominare, de subjugare, de șantaj, de ilustrare a primului slogan fascist din istoria umanității : Evreii sunt poporul ales de Dumnezeu. Pentru ce merite sau misiuni o fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vechi al pușcăriei de vreme ce documentul continua astfel: „Sa constatatu că numitul (...) În luna lui Noembre 1874, după terminarea osândei penitenciare de 2 ani la care au fost osânditu pentru furt, Înșelăciune, crimă de lezmajestate și ca tulburător al religiunii, a pornitu dela Lembergu la Moldova Întorcânduse În luna lui septemvrie sau octombrie 1875 iarăși pe aici aducând cu dânsul mai josu descrisul orologiu de bărbați din auru cu lanțu de auru și cu două cheițe de auru, apoi un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Constituție. Noua redactare prevedea că „diferența de credință nu constituie o piedică de naturalizare, că Împământenirile vor fi individuale, că doar cetățenii vor putea dobândi proprietatea rurală, că toți locuitorii din Dobrogea se bucură de toate drepturile fără discriminațiune de religiune, că indivizii născuți și crescuți În România, care nu se vor fi bucurat până la majoritate de vre-o protecțiune străină, vor fi dispensați de stagiu, dacă vor face o cerere În curs de un an de la promulgarea acestei legi, și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
M. Kogălniceanu În calitate de ministru de interne. Deputatul I. Codrescu afirma că: „nu există și nici au existat vreo dată jidovi români”, fiind Împotriva considerării evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere să răspundem printr-o negație la invitarea ce ne face Europa, aceea de a acorda drepturi evreilor”. În ședința Adunării din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
o definiție a evreului, spunând: În genere „evreul este reprezentantul unei rase care din cea mai adâncă antichitate s-a dedat negoțului și a cărui credință a fost privită În sânul popoarelor creștine, pe drept sau pe nedrept, ca o religiune spurcată; așa Încât ori unde se ivea câte un evreu, el era privit ca un om cu care creștinii nu puteau fi În contact. Rezultatul acestei situațiuni a fost că aceasta seminție În viața practică și reală a concentrat Întreaga ei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Noul avânt“, Românimea, an. I, nr. 1, 2/15 decembrie 1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
evrei în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective, nu schimbă calitatea de evreu, dacă nu se face dovada că a fost urmată de taina botezului (doc. nr. 7). Față de „Statutul juridic al evreilor” din 8 august
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
premergătoare, căsătorite cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai târziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii. g) evreii de sânge, atei, sunt socotiți evrei în sensul acestui Decret cu putere de lege. Trecerea la creștinism a celor de religiune mozaică, după punerea în aplicare a Decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este statornicită de acest Decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publicarea prezentului Decret cu putere de lege, din comunitățile religioase evreești, sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din Legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. - Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din Legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. - Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective, nu schimbă calitatea de evreu, dacă nu se face dovada că a fost urmată de taina botezului. Art. 6. - Sunt considerați creștini: a) Copiii creștini, născuți din părinți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ar avea cunoștință de existența vreunui evreu nedeclarat, la circumscripția de poliție, neprezentat la ghettou în termenul prevăzut mai sus, sau care prin acte false ar încerca să se sustragă de la calitatea de evreu (schimbare de nume, origine etnică sau religiune) sunt obligați a denunța în scris imediat circumscripțiilor polițienești respective (biroul justiției militare) indicând și locurile unde eventual s'ar fi refugiat. Art. 5. Toți cei care vor contraveni dispozițiunilor prevăzute la art. 1 de mai sus, se vor pedepsi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Obiectele i se prezintă, spre a le recunoaște și a le însemna și la caz de neștiința sau refuz din parte-i, se face mențiune de aceasta în procesul verbal. Articolul 214 Învinuitul trebuie să fie întrebat asupra numelui, etății, religiunii, locului nașterii, locuinței, cetățeniei, ocupațiunii, stării civile, averii, situațiunii militare și dacă a mai fost pedepsit, unde, cînd și pentru ce. După stabilirea identității i se pune în vedere interacțiunea de care este învinuit și trebuie întrebat ce are de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
de fiecare judecător în circumscripția să, împreună cu primarul și șeful poliției. Articolul 358 Aceste comisiuni se întrunesc în fiecare an la 1 Iunie și întocmesc tablouri de recomandare a persoanelor care întrunesc condițiunile legale. Tablourile cuprind numele persoanelor, domiciliul, etatea, religiunea, profesiunea sau ocupațiunea și studiile ce au. Comisiunea întocmește aceste tablouri pînă la 31 August, după care dată se înaintează tribunalului respectiv. Articolul 359 La 15 Septemvrie al fiecărui an, primul președinte sau președintele tribunalului compune și convoacă comisiunea prevăzută
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
discernământ și după dreptate. § 2. Jurământul pe care îl cer sau îl admit canoanele nu poate fi făcut în mod valid prin procurator. Can. 1200 - § 1. Cine jură în mod liber că va face ceva are o obligație specială de religiune de a îndeplini ceea ce a întărit prin jurământ. § 2. Jurământul obținut prin dol, violență sau frică gravă este nul ipso iure. Can. 1200 - § 1. Cine jură în mod liber că va face ceva are o obligație specială de religiune de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
de religiune de a îndeplini ceea ce a întărit prin jurământ. § 2. Jurământul obținut prin dol, violență sau frică gravă este nul ipso iure. Can. 1200 - § 1. Cine jură în mod liber că va face ceva are o obligație specială de religiune de a îndeplini ceea ce a întărit prin jurământ. § 2. Jurământul obținut prin dol, violență sau frică gravă este nul ipso iure. Can. 1201 - § 1. Jurământul promisoriu urmează natura și condițiile actului de care este legat. § 2. Dacă jurământul este legat
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]