1,649 matches
-
ale palatului. Restaurarea completă a tuturor clădirilor, mobilierului, curților și parcuri va dura încă mulți ani. În incinta castelului se intră, de obicei, prin așa-numita Poartă de Sud/barbacan (în ). Această poartă inițial gotică a fost refăcută în stil renascentist în 1626. În partea de sus a portalului se află blazoanele lui Zigmund de Tiefenbach și ale celor două soții ale sale, Kateřina de Lomnice și Bohunka de Žerotin. Pornind de la Poarta de Sud a palatului este podul castelului, menționat
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
a devenit interesat de artă avangardista. În 1911, Diego Rivera se mută la Paris. După ce l-a cunoscut pe Picasso, Rivera și-a schimbat orientarea spre cubism, lucrând sub influența lui Juan Gris și George Braque. După ce a studiat frescele renascentiste într-o călătorie în Italia, s-a reîntors în Mexic în 1922 unde a realizat picturi murale ce surprindeau aspecte din viața și istoria oamenilor de acolo. Rivera și-a arătat angajamentul față de cauză socialistă în propriile picturi murale și
Diego Rivera () [Corola-website/Science/324692_a_326021]
-
a indica o compoziție muzicală instrumentală se găsește într-un manuscris din secolul al XV-lea descoperit la Leipzig, care conține și o simfonie „pentru "tuba" și alte instrumente armonioase” (a nu se confunda latinescul "tuba" cu instrumentul modern; tuba renascentistă este tot o specie de instrument de suflat din alamă, dar de o cu totul altă construcție). Începând cu secolul următor, cuvântul „simfonie” este folosit tot mai frecvent, cu semnificații diferite. Astfel, în 1585, la Antwerpen, o colecție de madrigale
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
într-o măsură remarcabilă, modern și în ziua de astăzi, încercarea lui Montaigne de a analiza lumea prin intermediul unicului filtru implicit al său, propria judecată, a făcut ca scrierile sale să fie mai accesibile decât cele ale oricărui alt scriitor renascentist. Literatura non-ficțională modernă își datorează în mare parte nașterea lui Montaigne, iar scriitori de toate orientările continuă să se inspire din opera lui Montaigne, datorită îmbinării reușite a culturii și a autobiografiei. Montaigne s-a născut în regiunea Aquitania din
Michel de Montaigne () [Corola-website/Science/308042_a_309371]
-
și edificii, ci mai degrabă ca "ingineri ai sufletului uman". Ideea s-a extins dincolo de estetică și în principiile proiectării urbane, prin care să se exprime idealurile grandioase și să trezească sentimente de stabilitate și de puterea politică. Deoarece stilul renascentist era cel mai apreciat în arhitectura poloneză veche, acesta a devenit formatul național-socialist al Poloniei. Cu toate acestea, în cursul încorporării acestor principii în noua ideologie, au fost, de asemenea, introduse schimbări majore. Una dintre acestea a fost de a
Realismul socialist în Polonia () [Corola-website/Science/329194_a_330523]
-
și că, din acest motiv, textul nu are „caracter de confesiune ori de jurnal”. El considera, în schimb, că "Amintirile" conturează „copilăria copilului universal”. Relevând că această carte adaptează caracteristicile tradiției orale și povestirea în ramă existentă încă din literatura renascentistă, Călinescu o vedea ca pe un spațiu de încercare a monologurilor autorului și o ilustrare a calităților sale ca povestitor. El afirma că poveștile sunt „adevărate, dar tipice, fără adâncime; odată repovestite cu un altfel de gesticulare, subiectul și-ar
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
contemporanul și colegul lui Călinescu, Tudor Vianu, sugera: „Personajul basmelor, al nuvelelor, al anecdotelor se povestește pe el însuși în "Amintiri din copilărie", operă atât de puțin populară în intenția ei”. Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă și tradiția renascentistă, Vianu observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuși, de a prezenta etapele unei formații, înceata însumare a impresiilor vieții, apoi sentimentul timpului, al scurgerii lui ireversibile, al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui, al
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI. Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc (secolul XIX; toate
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
loggii" de dimensiuni mari sau în stilul gotic-venețian (secolul XV) cu fațade din ipsos colorate strălucitor, cu arce ascuțite și coloane înguste, precum "Ca d’Oro" (Casa Aurului). Casele și construcțiile din secolul al XVI-lea sunt realizate în stil renascentist și clasic, acestea fiind caracterizate de fațade albe și ferestre înalte precum Palazzo Dario și Palazzo Grimani. La sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, au fost adăugate edificii construite în stil baroc pe Canal Grande
Canal Grande () [Corola-website/Science/332533_a_333862]
-
avut loc planificarea urbană barocă pe scară largă, cum ar fi în Varaždin și în Karlovac. Influențele ulterioare ale curentului Art Nouveau s-au reflectat în arhitectura contemporană. De-a lungul coastei, arhitectura este mediteraneană, cu puternice influențe venețiene și renascentiste în marile zone urbane exemplificate de operele lui Giorgio da Sebenico și Niccolò Fiorentino, cum ar fi catedrala Sf. Iacob din Šibenik. Cele mai vechi exemple păstrate de arhitectură croată sunt bisericile din secolul al IX-lea, cea mai mare
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
din 1100, este considerată a fi cel mai vechi text în limba croată. Începutul dezvoltării mai viguroase a literaturii croate este marcat de Renaștere și de personalitatea lui Marko Marulić. Pe lângă Marulić, sunt considerați clasici ai literaturii croate și dramaturgul renascentist Marin Držić, poetul baroc Ivan Gundulić, poetul naționalist Ivan Mažuranić, romancierul, scriitorul și poetul August Šenoa, poetul și scriitorul Antun Gustav Matoš, poetul Antun Branko Šimić, scriitorul expresionist și realist Miroslav Krleža, poetul Tin Ujević și romancierul și povestitorul Ivo
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
1333). Dintre aceste biserici, doar Catedrala Mântuitorului, reconstruită, a rămas până în secolul al XX-lea: a fost demolată în 1933 din ordinul lui Stalin. Reconstrucția Kremlinului a fost inițiativa marelui prinț Ivan al III-lea, care a invitat din Italia renascentistă un numar de arhitecți versați, între care Pietro Antonio Solari și Marco Ruffo. În timpul domniei lui Ivan al III-lea au fost construite cele trei catedrale ale Kremlinului. Zidurile Kremlinului au fost construite între anii 1485 și 1495. După terminarea
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
vizitate biserici romane sunt cele din Brioude, Clermont-Ferrand, Issoire, Orcival, Le Puy, St. Nectaire si St. Saturnin. Tot acestei regiuni îi sunt specifice Fecioarele Negre, statui din lemn negru care au apărut sub influența bizantină a cruciaților. Salers, un orășel renascentist se remarcă prin numeroasele case cu turnuri (bartizans) și trepte în spirală, specifice secolului al XV-lea. În apropiere se află Castelul d’Anjony, un interesant castel din secolul al XV-lea. Le-Puy-en-Velay, oraș situat în Munții Velay, este recunoscut
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
în lume și expusă în Musée Crozatier. Clermont-Ferrand este capitala regională a regiunii Auveragne și a luat ființă în secolul al XVIII-lea prin unirea a două orașe până atunci rivale, Clermont și Montferrand. În Montferrand ies în evidență casele renascentiste, iar înClermont merită vizitată basilica Notre-Dame-du-Port, construită în stil romanic în secolele XI-XI. Masivul Central Francez, prin peisajele sale unice, prin pitorescul orășelelor și satelor vechi de sute de ani,prin tradițiile recunoscute, reprezintă o regiune turistică importantă pe harta
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
și se termină în anul 1865, an în care biserica este pictată de pictorul Petre Alexandrescu (absolvent al Academiei de Pictura din Roma, care realizase deja la acea dată pictura bisericii mănăstirii Antim din București) într-un stil de inspirație renascentistă italiană.
Biserica „Sf. Nicolae” din Brăila () [Corola-website/Science/332668_a_333997]
-
dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 "Institutul de Artă" "Nicolae Grigorescu" din București. Obsesia declarată a vieții și a artei lui a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
regele Eduard al VII-lea al Regatului Unit. Cetatea Gurghiului se află pe un deal împădurit la o înălțime de 500 m care domină Gurghiul. La nord de cetate la poalele acesteia se află castelul în stil baroc, având elemente renascentiste, care are mai multe faze de construcție. Castelul în forma sa actuală datează din secolul al XVII-lea. Gurghiul a constituit adesea teatrul de luptă între trupele imperiale austriece și rebeli maghiari și secui, culminând cu distrugerea cetății în asediul
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
lui Lagerkvist), până când, după sclavie și închisori, este la rândul său răstignit și-și dă sufletul adresându-se "beznei" caritabile : "- Ție îți încredințez sufletul meu." Alt roman remarcabil este "Dvärgen (Piticul)". Acțiunea se petrece undeva, într-un oraș-cetate din Italia renascentistă, la curtea unui Principe, și prezintă toate intrigile de curte și diplomatice, amorurile și omorurile cuvenite, rivalitatea între orașele-cetății, etc. Apare chiar un Maestro, care seamănă cu Michelangelo, asistăm la ororile ciumei devastatoare (care ne amintește de Manzoni), în sfârșit
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
un sens mai larg, cultura Renașterii a contribuit la formularea eurocentrismului secolului al XIX-lea. [caption id="attachment 2719" align="aligncenter" width="567"] Irina Botea, stop cadru din instalația video Ouț of the bear[/caption] Modelul umanist al revival-ului Învestirea artei renascentiste cu o aură ideologică a început să fie produsă în secolele XIV-XVI de către umaniștii italieni, printre altele, pentru a putea formulă ce este arta sau ce ar putea fi. Văsari a adoptat modelul umanist al revival-ului; pentru el, Renașterea a
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
demonstrează accentul pus pe zona toscana, pe Florența ca spațiu artistic exemplar. De fapt, provincialismul picturii nordice sau venețiene, în raport cu arta toscana și, ulterior, română, a fost o temă recurenta în opera lui Văsari. Eurocentrism și producerea diferenței în ideologia renascentista În Confronting Images, istoricul de artă Georges Didi-Huberman remarcă faptul că autorii secolelor XV-XVI au inventat ideea unei „phoenix-age”, o epocă în care arta s-ar fi născut din propria ei cenușă, pornind de la presupoziția că între Antichitate și Renaștere
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
moartă. De exemplu, cultura greacă ortodoxă a fost văzută în Renaștere ca fiind un fragment de “preistorie”, față de care Occidentul (mai cu seamă zona Italiei) ar fi progresat; artă bizantina fusese artă „orientala”, adică o producție artistică străină de idealurile renascentiste. Cenino Cennini, un alt autor important, era de părere că Giotto a modernizat pictură de la practica grecilor la cea latină, reinstaurând practică românilor. Pentru Văsari manieră greca însemna trecutul, marcând diferență față de practică grecilor. De fapt, în epoca Renașterii s-
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
a lansat și ideea alcătuirii unei colecții de scrieri blasfemice averroiste, pe care el însuși o începuse. Amintesc pe această cale rolul pe care l-a avut catolicismul în construirea identității naționale. Canonul: ordine, ierarhie, disciplina și dominare în ideologia renascentista Revenind la textul lui Văsari, idealul autorului era reprezentat de o artă cu un caracter ordonat și sistematic, având la origine principii precum perspectiva, decorum-ul, stilul și bazându-se pe teoria desenului; imitația naturii și a Antichității conduc către
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
geografic. Geographia, lucrarea sa cea mai importantă face un inventar al lumii locuite cuprizând 8000 de toponime aliniate între Spania și China și încadrate într-o tramă de paralele și meridiane. Destinul acestei lucrări a fost fabulos, Europa medievală și renascentistă datorându-i o mare parte din modul de redactare al primelor hărți ale diverselor regiuni. Lucrarea a fost copiată în sute de exemplare, fiind practic prototipul hărților europene. Conform domnului Stelian Coșuleț, Șeful secției de istorie din cadrul Muzeului Județean Brașov
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
începutul secolului al XIX-lea, coronițele în formă de diademă au devenit o parte din veșmintele oficiale purtate de membrii familiei imperiale ruse și de femeile nobile de la curtea imperială. Aceste „cocoșnicuri” au fost inspirate în aceeași măsură de moda renascentistă italiană și de arcelet-urile franțuzești, în timp ce cocoșnicurile rusești autentice erau încă purtate de femeile din clasa de mijloc și de țărăncile bogate ale vremii. În această perioadă atât femeile necăsătorite, cât și cele căsătorite purtau modelul folosit în mod tradițional
Cocoșnic () [Corola-website/Science/335831_a_337160]
-
important spre sistematizarea arheologiei că știința a avut loc în timpul epocii Luminilor în Europa, în secolele XVII-XVIII.In Europa , interesul pentru resturile civilizației greco-romane și redescoperirea culturii clasice a început la sfarsitul Evului Mediu . Flavio Biondo , un umanist istoric italian renascentist a creat un ghid sistematic la ruinele și topografia Romei antice , în secolul al XV-lea pentru care a fost numit și fondatorul timpuri al arheologiei . Anticari că John Leland și William Camden au efectuat expediții de cercetare în mediile
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]