210 matches
-
prin ocuparea de către România a teritoriului sovietic, însă, ținînd seamă de faptul că România, nu numai s'a retras din războiul împotriva Națiunilor Unite, dar a declarat război Germaniei și a dus efectiv război contra acesteia, s'a convenit că reparațiunile pentru pierderile de mai sus nu vor fi efectuate de România în întregime, ci numai în parte, anume pentru o valoare de 300.000.000 dolari U.S.A., plătibili în decurs de opt ani dela 12 Septemvrie 1944 în bunuri
TRATAT DE PACE din 10 februarie 1947 între România şi Puterile Aliate şi Asociate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229820_a_231149]
-
majorității membrilor Comisiunii va fi considerată ca deciziunea Comisiunii și acceptată de părți ca definitivă și obligatorie. Articolul 33 Orice diferende care s'ar putea ivi în legătură cu prețurile plătite de Guvernul Român pentru mărfurile livrate de acest Guvern în contul reparațiunilor și dobândite dela cetățeni ai unei Puteri Aliate sau Asociate sau dela societăți care aparțin unor cetățeni ai acestor Puteri, vor fi rezolvate, fără a prejudicia executarea obligațiunilor României cu privire la reparațiuni, prin negocieri diplomatice între Guvernul țării interesate și Guvernul
TRATAT DE PACE din 10 februarie 1947 între România şi Puterile Aliate şi Asociate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229820_a_231149]
-
Român pentru mărfurile livrate de acest Guvern în contul reparațiunilor și dobândite dela cetățeni ai unei Puteri Aliate sau Asociate sau dela societăți care aparțin unor cetățeni ai acestor Puteri, vor fi rezolvate, fără a prejudicia executarea obligațiunilor României cu privire la reparațiuni, prin negocieri diplomatice între Guvernul țării interesate și Guvernul român. Dacă negocierile diplomatice directe între părțile interesate nu ar duce la o rezolvire a diferendului în termen de două luni, diferendul va fi supus Șefilor Misiunilor Diplomatice din București ale
TRATAT DE PACE din 10 februarie 1947 între România şi Puterile Aliate şi Asociate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229820_a_231149]
-
pe peretele estic al pridvorului, având următoarea inscripție: ""Această sf. biserică zidită de fericitul ctitor MIRON BÂRNOVSKI V.V. la 1630, acum în anul 1902, catapiteasma ajungend în stare cu totul putredă s'a făcut din nou împreună și cu alte reparațiuni interne cu cheltuiala smeritului preot paroh GH. MIREUȚĂ și soția sa EFROSINA, prin osteneala Economului I. Mitescu din Iași, în ḑilele MAJESTĂȚEI SALE CAROL I REGELE ROMÂNIEI, sub Arhipăstoria Înalt Prea sf. PARTHENIE MITROPOLIT MOLDOVEI."" La începutul secolului al XX
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
spre secătuirea forțelor morale ale rezistenței. Excelență, bazați pe aceste motive îndrăznim a vă ruga respectuos să luați în considerare urgentă problema retragerii recunoașterii guvernului comunist. Liga Românilor Liberi exprimă adânca speranță a mii de exilați români că o asemenea reparațiune morală și politică, reprezentată prin retragerea recunoașterii și condamnarea guvernului nelegal și criminal de quislingi sovietici din București, va fi dată unui popor în suferință și subjugare, popor care este temeinic și sincer devotat Statelor Unite ale Americii și nobilelor lor idealuri umane
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Ernest Oberländer Târnoveanu a semnat actul de primire și a certificat că „toate monedele prezentate sunt autentice”. Problema tezaurului românesc a fost ridicată pentru prima dată la nivel internațional de România la Conferința de pace de la Paris în ședința Comisiei Reparațiunilor, ținută la 8 aprilie 1919. România solicita ca Germania și alte puteri învinse să fie obligate să restituie României suma de 322.154.980 lei aur, reprezentând contravaloarea stocului metalic (aur) depozitat în Rusia, la care se adăuga suma de
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
tot Germaniei. Tratatul de la Versailles, încheiat în iunie 1919 nu făcea mențiune însă despre această problemă, în schimb făcea răspunzătoare Germania și asociatele sale de toate pierderile pricinuite guvernelor aliate. Suma despăgubirilor urma să fie stabilită de o Comisie a Reparațiunilor, care, deși sesizată de România, a respins pretențiile de despăgubire ale acesteia. Obligația Rusiei de a restitui tezaurul a fost însă confirmată de rezoluția Conferinței Economice Internaționale de la Genova (1922). Și după aceasta s-au mai făcut eforturi pentru a
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
de lemnu. Sanctuarulu cu 3, baserica cu 2 ferești. Baserica tóta e fórte micuția, măi alesu inpartiamêntulu barbatiiloru - mai mulți de 80 ómeni nu primește. Tectulu - precumu a bisericiei asia și a turnului în ani 2 mai aprópe următori neamânata reparațiune pofte. Beserica e podita cu scânduri, éra a femeiloru cu pétrii, deasupra cu nemicu. Altariulu e de lemnu, cu unu tabernaculu bunu în dênsu cu unu ciboriu fórte slabu. În sanctuariu se află o cista pentru inbracamênte, unu podisoru, pre
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
În această perioadă de lucrări edilitare și de sistematizare a traseelor unor străzi, se modernizează pavajul de pe Calea Șerban Vodă. În 1883, Serviciul Tehnic al Primăriei Comunei București, dă câteva “Regule pentru Construcțiuni din nou în Capitală” precum și “Regule pentru Reparațiuni”. În acest context al evoluției Mahalalei Slobozia din “Podul Beilicului”, precum și în cadrul legislativ fixat prin actele normative enumerate, se încadrează și Casa de Târgoveț de la nr.33. Evoluția casei poate fi determinată prin actele existente în Arhivele Statului: - la 23
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
1923 - 19-24; Ion I. Lapedatu a participat în Comitetul Economic și Financiar al Conferinței. Din însărcinarea Ministerului de Externe, în noiembrie 1921 și-a întrerupt pentru câteva săptămâni activitatea la Budapesta pentru a se alătura delgației române la "Comisiunea de Reparațiuni de la Paris" luând parte la discutarea repartizării datoriei publice austro-ungare. În 1922, a fost membru al delegației române la "Conferința Statelor Succesorale ale fostei monarhii habsburgice" de la Roma, chemată pentru a rezolva împreună cu reprezentanții Austriei și Ungariei diferitele chestiuni decurgând
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]