911 matches
-
Și o avalanșă de anulări de rezervări din partea turiștilor care doreau să vină în Indonezia. Agenții de turism Și tur-operatorii din țările generatoare de turiști au blocat vânzarea de pachete către Bali, Și simultan au căutat soluții pentru a-i repatria pe clienții care ajunseseră deja acolo (Henderson, 2007: 65). Toate sectoarele industriei turistice au fost afectate, inclusiv compania națională de transport aerian, care a redus numărul zborurilor, din cauza lipsei cererii. Gradul de ocupare din domeniul hotelier a scăzut de la aproximativ
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
conținând astfel inechitatea socială și întărind dominația capitalului străin; Industrializarea dependentă, creată prin investițiile firmelor multinaționale, are efectul dezvoltării unei „economii de seră” cu costuri ridicate de producție, distrugând antreprenoriatul local și inovația tehnologică și spoliind țara pe măsură ce profiturile sunt repatriate; Firmele străine câștigă controlul asupra sectoarelor industriale importante și elimină firmele locale de pe piața capitalurilor; Introducerea unei tehnologii inadecvate de tip „capital - intensive”; Diviziunea internațională a muncii creată între tehnologia înaltă a „centrului” și tehnologia „inferioară” a periferiei; Împiedicarea dezvoltării
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de protecție a minorilor neînsoțiți și finanțate o serie de proiecte punctuale de prevenire a emigrării copiilor și de reintegrare a acestora. În 11 județe au fost deschise câte un centru de tranzit, estimându-se că, în 2005, vor fi repatriați cel puțin 800 de copii. Însă, la aproape un an de la înființare, numărul copiilor repatriați a fost sensibil mai mic decât cel inițial estimat, unele centre (de exemplu Botoșani) neavând nici un beneficiar. Acesta este un caz în care nu au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a capitalurilor speculative pe termen scurt, situații care pot declanșa crize financiare la nivelul întregului sistem financiar și economic național. Cea mai bună soluție este evitarea vulnerabilității economiei proprii. Aceeași situație apare și în cazul când filialele băncilor străine își „repatriază” capitalul către băncile-mamă. Situația este îngrijorătoare și pentru România, unde filialele băncilor străine domină piața de capital. „Există această posibilitate ca, în cazul în care banca-mamă a acestor subsidiare solicită o plecare a bunurilor, aceasta să se întâmple” a declarat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
decît cel din anii antebelici, atingînd În 1921 cifra de peste 5.000, pentru ca În anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră În 1920 și 1921 și care, nemaigăsindu-și rost În România, s-au Înapoiat În America, de această dată - aproape În toate cazurile -, pentru totdeauna”. Aceeași subliniere a făcut-o și Radu Toma, care constata că, potrivit recensămîntului din 1920
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
27.IX.1922, Vilnius, Lituania), traducător polonez. Stabilit în Polonia din 1928, vine în 1939 în România, unde își termină liceul și se înscrie la Facultatea de Construcții a Politehnicii din București. Fără a-și lua examenul de diplomă, se repatriază în Polonia în 1947. În anii 1948-1949 lucrează ca redactor la Radio, iar din 1949, la secția de presă a Ambasadei Române din Varșovia. Traduce din literatura română începând din 1950, stăruind îndeosebi asupra prozei contemporane și interbelice. Traduceri: Mihail
FLORANS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287025_a_288354]
-
războiului, la Grenoble, frecventează cursuri și seminarii practice în vederea unei licențe în engleză, pe care o va da în 1944. În 1948 Mihai Șora întreprinde o călătorie în România; nu se mai poate înapoia la Paris și întreaga familie se repatriază. Ș. devine, în 1950, asistentă la Catedra de germană a Facultății de Filologie bucureștene, de unde va fi destituită în 1952, apoi lexicograf la Institutul de Lingvistică, calitate în care participă la elaborarea dicționarului german-român (1957) și a celui român-german (1963
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Ștefan. Membrii acestei „Curți pribege” s-au întors acasă pe rând. Au venit întâi, prin 1633 sau 1635, Doamna Elena (o văduvă) și Ilinca, a doua fiică a ei, la chemarea lui Matei Basarab. Mai târziu, prin 1640, se va repatria și domnița Ancuța. Ea (văduvă tânără) va aduce cu sine rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627). Radu Șerban, fost mare paharnic al lui Mihai Viteazul, și fiul Voievodului tuturor românilor își vor afla
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria mai târziu, prin 1640, și va aduce cu sine - am văzut - rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627, căci suferea cumplit de podagră: „ex nimis morbi passionibus totus contractus et lecto affixus”143. Marele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1620 își făcea testamentul), văduva Elena - fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni - a pus capăt pribegiei și s-a întors acasă, prin 1633 sau 1635. A luat-o cu ea pe Ilinca, cea de-a doua fiică (Ancuța se va repatria mai târziu, prin 1640), întrucât le chemase Matei Basarab. Voievodul a căsătorit-o pe Ilinca, în cel mai scurt timp, cu Constantin Cantacuzino și - cum ziceam - s-a născut astfel „ramura” Cantacuzinilor din țara Românească. Uneori aceste văduve nu pregetau să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca roman, restituindu-l sub forma inițială în Fiecare om cu clepsidra lui. La un moment dat se declară „refugiat” și ajunge tocmai într-un sat din Uzbekistan, unde muncește ca văcar și cioban. În noiembrie 1945 cere să fie repatriat. Ulterior va fi bibliotecar la ARLUS (1945-1946), activist de partid (1946-1948), activist sindical (1948-1950), elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), redactor-șef adjunct la „Tânărul scriitor” și la „Luceafărul”, redactor la „Viața românească”, secretar de redacție la „Gazeta
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
a căzut prizonier. Acolindat toate lagărele de prizonieri din Rusia. Fiind tânăr, rezistent și puternic ancorat în realitatea românească, a făcut parte din comitetul de conducere, prin toate lagărele pe unde a trecut, ultimul fiind Vorcuta, de unde a și fost repatriat în țară, la începutul anului 1948. Bun povestitor, mi-a relatat cu lux de mănunte întreaga epopee a războiului, precum și lupta de rezistență în lagărele sovietice și, mai ales, împotrivirea față de constituirea celor două regimente de prizonieri: „Tudor Vladimirescu” și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
e., idolț, omul exprimă această dorință șinfinităț după Dumnezeire”, spune starețul Emilianos. Intrarea în monahism ar trebui să fie echivalentă cu desprinderea de noianul amăgirilor în care ne proiectează o dorință prin definiție politropă. Părăsind împrăștierea (diaspora), mintea omului trebuie repatriată în marea Împărăție a lui Dumnezeu. Fără această dureroasă dezvrăjire, în care profunzimile sufletului se limpezesc, viața monastică capătă un puls hipotensiv. La orice colț al nesimțirii ne paște ramolismentul. La început, Domnul apare credincioșilor Săi ca un „doctor al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cartiere prospere organizează un referendum prin care se separă de orașul din care fac parte, eventual plătind (bucuros) o taxă de secesiune anuală, un fel de tribut (ca raționament, nu foarte deosebită de ideea Occidentului de a-i stabiliza sau repatria pe imigranți prin „mituirea” statelor de origine). Așa se întâmplă în comitatul Miami-Dade din Florida, unde cartiere ca Pinecrest (cu o populație de un milion de locuitori, mai ales vârstnici: Florida devine un paradis al pensionarilor), Key Biscayne sau Sunny
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Vuia făcuseră În mod repetat diligențe pe lângă autoritățile române pentru ca inventatorul, bolnav și cu puține mijloace de subzistență, să fie readus În țară. Guvernul român Îi acordă lui Traian Vuia un ajutor lunar de 15.000 de franci, și Îl repatriază cu puțin timp Înainte de moartea sa, În 1950 (p. 209). Autorul se folosește, de asemenea, de prezentarea cazului Vuia pentru a face o radiografie sumară a diasporei românești la Paris, inventariind asociațiile românești, orientarea lor politică, precum și structura socială a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
îmi spun adesea când vin în țara asta, că pe amicul nostru Jansac - ți-aduci aminte de agentul ăla cu care am purtat negocieri la Aden și care a murit chiar după eliberarea ostaticilor - da, îmi spuneam că în loc să-i repatrieze trupul, legionarii mai bine l-ar fi îngropat într-un mormânt săpat printre stâncile alea negre din fața Adenului, de cealaltă parte a strâmtorii Bab al-Mandab. Nu izbutesc să mi-l închipui trăind sau murind aici, în țara asta, așa cum e
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Când l-am revăzut, i-am vorbit despre asta. Îi spuneam că la Moscova, mai degrabă se gândeau să deschidă conturi în Elveția decât să asigure repatrierea unui agent. A zâmbit: — Știi, într-o bună zi, bunul Dumnezeu o să ne repatrieze pe toți. În seara aceea, ziua celei de-a doua întâlniri, vorbeam tocmai despre anii în care totul se răsturnase la Moscova. Anii în care Kremlinul se transforma într-o enormă tumoră mafiotă, ale cărei metastaze distrugeau întreaga țară. Anii
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
posibila venire a unor români din Moravia în Dobrogea se arăta că, "dacă românii din Moravia voiesc să vină în Dobrogea, cererea lor trebuie admisă, și guvernul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca acești fii ai țării să fie repatriați cât mai curând posibil"2232. În același sens, autorul își exprima convingerea că "unei țări cu 5 000 000 de locuitori, cât timp ea poate hrăni un număr mult mai mare, (...) înconjurată de alte ginți, precum e România, nu-i
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de radio Moscova, fiind coleg cu Leonte Răutu, Ana Pauker și Vasile Luca (toți trei evrei care aveau să facă mult rău țării noastre în perioada stalinistă). La Moscova, Leonte Tismăneanu a urmat cursurile Facultății de limbi străine. A fost repatriat în România din inițiativa NKVD, în anul 1948, și atunci și-a românizat numele în Tismăneanu (1949). S-a numărat printre "nomenclaturiștii" regimului, oamenii privilegiați din aparatul de stat: în anii 1948-1952 lucrează în aparatul de agitație și propagandă al
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în care locuiau observatorii militari. Au urmat eforturi politice susținute pentru eliberarea ofițerilor români și moldoveni, membri ai grupului de observatori. O contribuție pozitivă la această eliberare au avut-o și ofițerii observatori ruși și ucraineni. Ofițerii români au fost repatriați fără nici o dificultate. Așa s-a încheiat activitatea care începuse foarte promițător, așa s-a încheiat, practic, participarea directă a României la eforturile făcute pe teren pentru soluționarea conflictului transnistrean. Și, gradual, s-au redus semnificativ și acțiunile întreprinse de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la vocație, la patrie, părăsind totul. Părăsind totul, până la urmă. Poate, chiar și pe sine... — Și acum? — Retras. Foarte retras. A devenit un fel de „specialist“. Probleme de limbaj, filozofia limbajului. Dialectologie, defectologie, nu mai știu exact. — Și nu se repatriază? Grecia e o țară liberă, azi. Se trăiește bine, acolo. Mulți s-au întors, în ultimii ani. N-are de ce. S-a înstrăinat, a trecut prin multe. Nu conectează la noua generație, poate nici la cea veche... Nici moștenirea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și de ce Basarabenii, sub Ruși, s-au Întors la oralitate și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat rusească - nici muzica textului slavon... - Și ție-ți plăcea. Când erai copil și păduri cutreieram... ca să nu ne repatrieze Rușii În Siberia, cum ziceai, mai ții minte, la stână, unde ne ascunsesem cum cântam, În trei, pe patru-cinci-șase voci? - Îmi place și-acum... Dar de ce spui: cântam În slavonește cântam cu la-la-la și cu, mai ales vocale... Cu ooosebire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
regimul comunist sovietic! Și, ca să nu mai fugim și mai Încolo, ne vânează prin păduri - cu ajutorul prețios al ciobanului român, cel cu miorița și cu vânzarea de frate; ne predau Rușilor, să facă ei borș din noi, ei să ne... repatrieze În Siberia... Dar la atâta ne-noroc, nu strică și un strop de noroc - din acela pe care și-l face omul, cu mânurile lui... Așa ni l-am făcut noi doi, băiete, În lagăr, la Sighișoara, În primăvara lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
refugiu, nu-i părăsisem? nu-i trădasem? - trebuia să rămânem acolo, să-mpărțim cu ei și binele și răul... A doua oară, În ochii ne-basarabenilor: cum așa: basarabeni și mai ardeam gazul «la ei, În România»?, Încă nu ne „repatriaseră” Rușii? «La noi, În Rusìa»? Sau, de-a dreptul «la noi, În Siberia»? De ce așa? Ei, de ce - păi nu suntem noi, toți Basarabenii, oamenii Rușilor? Comuniști din convingere? Ne-patrioți români? Cum altfel! noi, agenți ai Rușilor! Îți place? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cumplita tragedie am mai stat încă trei ani. Apoi am luat hotărârea să vând totul și să mă întorc în țara natală, adică aici, la noi. Ceea ce am și făcut. Aveam 43 de ani. În 2003 am luat calea României, repatriindu-mă cu durere în suflet că las în urma mea, în morminte, trupurile celor dragi mie. Am ajuns în satul natal, cu o mașină închiriată, după 30 de ani. În cei trei ani trecuți de la tragedie încărunțisem. Părul meu negru ca
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]