480 matches
-
membrilor din conducerea Comunității evreilor din Dorohoi, în conformitate cu instrucțiunile nr.55500/1942, stabilite în Conferința interministerială din 30 noiembrie 1943. Sub președinția lui Solomon Haifler, în anii 1943 și 1944, Oficiul Județean se străduiește să asigure „hrană și adăpost” evreilor repatriați. Casele părăsite ale evreilor deportați au fost preluate de Centrul Național de Românizare, dar au fost distruse, lipsite de uși, ferestre, dușumele, acoperișuri. Pentru cazarea evreilor repatriați, Centrul Național de Românizare pune la dispoziția Oficiului Județean imobilele, însă starea lor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1943 și 1944, Oficiul Județean se străduiește să asigure „hrană și adăpost” evreilor repatriați. Casele părăsite ale evreilor deportați au fost preluate de Centrul Național de Românizare, dar au fost distruse, lipsite de uși, ferestre, dușumele, acoperișuri. Pentru cazarea evreilor repatriați, Centrul Național de Românizare pune la dispoziția Oficiului Județean imobilele, însă starea lor nu făcea posibilă locuirea, ca urmare, Comunitatea a suportat costul reparațiilor. Nemulțumirea Oficiului a fost generată de faptul că, Centrul Național de Românizare a impus chirii exagerate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Solicitați ca reparațiile să fie considerate drept plată pentru chirie. La 25 februarie 1944, Oficiul Județean Dorohoi face demersuri pentru a obține: desconcentrarea evreilor care au executat mai mult de un an în detașamentele exterioare, scutirea de muncă obligatorie pentru repatriați, ajutoare în bani și îmbrăcăminte, deschiderea prăvăliilor ca urmare a reintegrării Dorohoiului la Vechiul Regat, obținerea de la Centrul Național de Românizare a unui an de gratuitate de la plata chiriilor pentru repatriați, susținerea funcționării liceului, utilaje pentru spital și orfelinat. În
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
an în detașamentele exterioare, scutirea de muncă obligatorie pentru repatriați, ajutoare în bani și îmbrăcăminte, deschiderea prăvăliilor ca urmare a reintegrării Dorohoiului la Vechiul Regat, obținerea de la Centrul Național de Românizare a unui an de gratuitate de la plata chiriilor pentru repatriați, susținerea funcționării liceului, utilaje pentru spital și orfelinat. În Memoriul din februarie 1944, se spune că, situația celor 705 de evrei, care au muncit detașamentele exterioare, mai mult de 15 luni, este la fel de grea ca ca a evreilor repatriați 938
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru repatriați, susținerea funcționării liceului, utilaje pentru spital și orfelinat. În Memoriul din februarie 1944, se spune că, situația celor 705 de evrei, care au muncit detașamentele exterioare, mai mult de 15 luni, este la fel de grea ca ca a evreilor repatriați 938. Pentru evreii repatriați se cer ajutoare în îmbrăcăminte, pentru că starea pauperității lor este atât de accentuată, încât 1000 de evrei sunt mai mult goi, lipsiți de haine. În ceea ce privește situația economică, se spune că în Dorohoi, de la 15 aprilie 1943
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
liceului, utilaje pentru spital și orfelinat. În Memoriul din februarie 1944, se spune că, situația celor 705 de evrei, care au muncit detașamentele exterioare, mai mult de 15 luni, este la fel de grea ca ca a evreilor repatriați 938. Pentru evreii repatriați se cer ajutoare în îmbrăcăminte, pentru că starea pauperității lor este atât de accentuată, încât 1000 de evrei sunt mai mult goi, lipsiți de haine. În ceea ce privește situația economică, se spune că în Dorohoi, de la 15 aprilie 1943 nu mai există comerț
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1943 nu mai există comerț evreiesc. Trebuie făcut efort pentru redeschiderea prăvăliilor evreiești, cerință devenită legală prin reîncorporarea județului Dorohoi la vechiul Regat, aceasta prin asimilarea drepturilor cu cei din Regat. Sunt necesare autorizații pentru exercitarea profesiilor și pentru scutirea repatriaților de la muncă obligatorie. În memoriu se mai face precizarea că, în Dorohoi funcționează un liceu evreiesc în care „șase profesori repatriați își câștigă existența”, un orfelinat condus de Iacob Sechter, cu 170 de copii, care „au fost îmbrăcați și urmează
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vechiul Regat, aceasta prin asimilarea drepturilor cu cei din Regat. Sunt necesare autorizații pentru exercitarea profesiilor și pentru scutirea repatriaților de la muncă obligatorie. În memoriu se mai face precizarea că, în Dorohoi funcționează un liceu evreiesc în care „șase profesori repatriați își câștigă existența”, un orfelinat condus de Iacob Sechter, cu 170 de copii, care „au fost îmbrăcați și urmează cursuri” și o cantină populară la care primesc hrană 1700 de evrei repatriați. Se pune problema reorganizării unui spital, în ultimele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
funcționează un liceu evreiesc în care „șase profesori repatriați își câștigă existența”, un orfelinat condus de Iacob Sechter, cu 170 de copii, care „au fost îmbrăcați și urmează cursuri” și o cantină populară la care primesc hrană 1700 de evrei repatriați. Se pune problema reorganizării unui spital, în ultimele două luni s-au făcut 1319 consultații, 499 pansamente, asistență de operații, spitalul nu are aparatură, nici rufărie de pat și corp. La 14 ianuarie 1941 s-a dat decretul-lege nr.67
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
doi bărbați: Piliuță și Gradu și o femeie Magdalena 1088. Evreii din Dorohoi au fost deportați, în special, la Moghilev. Despre situația lor găsim potrivit să redăm textul unui raport întocmit la 26 ianuarie 1944 cu nr.4640 de către evrei repatriați și trimis Centralei evreilor: „Credem că este cunoscută starea mizeră a evreilor deportați în noiembrie 1941, populația evreiască din orașul și județul Dorohoi în număr de 10000 de suflete. Recrutată din pătura pauperă, lipsită de pătura conducătoare, ea a fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
reali, atinsese și pașnicul oraș Huși iar ura evreimii locale se revărsase furioasă asupra ultimului prefect al județului Fălciu. Dacă celelalte secții nu funcționau pentru că nu aduceau beneficii financiare membrilor, atunci cea de „contencios” era, potrivit documentului, asaltată literalmente de „...repatriați, apatrizi și alți petenți”. După cum ne explică DEX, contencios Înseamnă o instituție de apărare a unor drepturi, În cazul acesta ale comunității evreilor locali. Serviciile de consultanță erau asigurate de avocații proprii, desigur, care, dacă nu-și jumuleau pe față
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
n.n.) În ea pentru o activiza”, evident, În formatul comunist pe care și-l dorea el. Pe lângă aceste nereușite, iată și una pozitivă, sigur pe placul boșilor bucureșteni: „Asistența socială a grupului de femei evreice care are ca activitate ajutorarea repatriaților, am luat contact și au fost convocate la o ședință a C.D.E. unde s’a hotărât contopirea cu secțiunea noastră de asistență socială”, care nici măcar nu fusese „activizată” potrivit recunoașterii scrise a lui Terdiman. ș. Alt responsabil, aceleași probleme Potrivit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În număr de opt. Gutman mai afirmase că: „...25% sunt Încadrați În organizații democratice din care 18% PCR și 7% PNP iar restul de 25% nu sunt Încadrați nicăieri, fără perspectivă politică unde mai intră și o bună parte din repatriații din URSS”. Având În vedere obiectivele ambițioase ale comuniștilor, de acaparare totală a Puterii, 18% li s-o fi părut ridicol dar mai bun decât 0%, spre corect exemplu. Totuși, potrivit finalului raportului, numărul acestora fusese la fel de mare ca și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Kirov sau Balșoi. Probabil că invitatul trecuse și pe la ambasadă, pentru că, în dimineața celei de a treia zile a vizitei, am primit un telefon de la atașatul de presă care mă informa că, din dispoziția ambasadorului, ziaristul nostru fusese de urgență "repatriat", prezentându-ni-se scuzele de rigoare. Am transmis și noi "cele cuvenite" ambasadorului nostru din Țara lalelelor, sfătuindu-l ca pe viitor să ne ferească de asemenea "invitați". cu prilejul vizitelor la nivel înalt, mulți dintre oaspeți solicitau includerea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1935 a funcționat la Roman, în 1937 la un depozit MAT-Bacău, în 1939 la Galați iar în 1940 revine la Iași pentru unele activități în cadrul facultății. Fiind basarabean, în 1940, când Basarabia și Bucovina au fost ocupate de sovietici, este „repatriat” și funcționează ca inginer chimist la Fabrica Jucica de lângă Cernăuți. După eliberare, în 1941, revine în țară și este repartizat la Fabrica de Zahăr din Poduri-Oltenia, apoi este dirijat la Rafinăria Vega din Ploiești. În anul 1948 este transferat la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Kirov sau Balșoi. Probabil că invitatul trecuse și pe la ambasadă, pentru că, în dimineața celei de a treia zile a vizitei, am primit un telefon de la atașatul de presă, care mă informa că, din dispoziția ambasadorului, ziaristul nostru fusese de urgență "repatriat", prezentându-ni-se scuzele de rigoare. Am transmis și noi "cele cuvenite" ambasadorului nostru din Țara lalelelor, sfătuindu-l ca pe viitor să ne ferească de asemenea "invitați". Cu prilejul vizitelor la nivel înalt, mulți dintre oaspeți solicitau includerea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mici falanstere, doar-doar de s-or lua și alții de bunăvoie după ele. Eu, deși știu că se poate trăi și insular am încetat să cred în micropolitici ca surse de revoluționare a universităților românești, indiferent că ele implică agenți repatriați (cazul posibil al unora ca dumneavoastră sau ca Mirel Bănică, alt bun interlocutor pe această temă în 22) sau băștinași care mai dau periodic cu nasul de practici occidentale și învață ceva din ele (cazul uneia ca mine și al
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la neregulile descoperite la detașamentul de evrei repartizat la cariera de piatră Măcin. 185. 28 decembrie 1943. Nota nr. 400.155 a Corpului 4 Armată, Stat Major, Biroul 9, refe ritoare la normele de utilizare la muncă obligatorie a evreilor repatriați din Transnistria. 186. Decembrie 1943. Nota nr. 422 a Batalionului 1016 Lucru privitoare la condamnarea la 5 ani închisoare a evreului Abramovici Carol pentru dezertare de la muncă obligatorie. 187. Decembrie 1943. Nota nr. 431.336 a Marelui Stat Major, Secția
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
III Teritorial nr. 108.053 din 10 ianuarie 1944 referitor la normele de utilizare la muncă obligatorie a meseriașilor evrei. 197. 21 ianuarie 1944. Nota nr. 55.248 a Cercului Teritorial Dorohoi referitoare la utilizarea la muncă obligatorie a evreilor repatriați din Transnistria. 198. 22 ianuarie 1944. Ordinul nr. 10.868 al Batalionului 7 Drumuri referitor la oprirea lucrului atunci când temperatura scade sub - 12oC. 199. 26 ianuarie 1944. Ordinul nr. 436.586 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la operațiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
26 ianuarie 1944. Ordinul nr. 436.586 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la operațiunile de vizare a evreilor. 200. 26 ianuarie 1944. Circulara nr. 2500 a Centralei Evreilor din România referitoare la scutirea de muncă obligatorie a evreilor repatriați din Transnistria până la data de 15 martie 1944. 201. 27 ianuarie 1944. Nota nr. 843 a Batalionului 1016 Lucru cu privire la Ordinul Corpului 5 Armată nr. 283.185 din 8 decembrie 1943 referitor la anularea concediilor evreilor înregistrați ca lipsă la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1944 referitor la caracterul facultativ al concediului de 15 zile acordat evreilor după șase luni de muncă obligatorie. 205. 6 februarie 1944. Nota nr. 400.155 a Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la utilizarea la muncă obligatorie a evreilor repatriați din Transnistria. 206. 15 februarie 1944. Nota nr. 268.998/A a Cercului Teritorial București cu privire la Ordinul Corpului II Teritorial nr. 230.322 din 10 februarie 1944 referitor la cercetarea evreilor dezertori de la muncă obligatorie. 207. 18 februarie 1944. Ordinul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 8 martie 1944 referitor la modul de acordare a concediului pentru evreii aflați la muncă obligatorie. 221. 24 aprilie 1944. Nota nr. 515.466 a Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la exonerarea de la plata taxelor militare a evreilor repatriați din Transnistria. 222. 27 aprilie 1944. Nota nr. 29 a Batalionului 1016 Lucru referitoare la măsurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea unui randament ridicat în cadrul muncii obligatorii. 223. 2 mai 1944. Nota nr. 584 a Batalionului 1016 Lucru referitoare la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nu v-ați gândit că vă vor denunța? S. Ț.: Ce era să fac? Știam că dacă eram prins în zonă mă repatriau și convenția era că, pentru fiecare persoană care încerca să treacă fraudulos frontiera și era prinsă și repatriată, statul român îi recompensa pe iugoslavi cu un vagon de sare. Vă dați seama ce darnici erau tovarășii români? Ce să fac? C. I.: Trebuia să dispăreți cât mai repede din zonă. S. Ț.: Am stat și m-am gândit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a plugarului emigrant, la aproximativ 39%”. „După sfârșitul marelui război, mulți s-au reîntors în România unită. Numai în 1920, remarca Andrei Popovici în 1937, au venit în țară peste 21.000; iar în 1921, peste 8.000. Numărul celor repatriați scade la 4.000 în 1922, ca apoi în anii următori să fie abia de circa 1.000. Pe de altă parte, releva același autor, și emigrarea a luat un nou avânt, deși mult mai redus decât cel din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2-4 n'au existat refugiați iar în ce privește pe ardeleni era normal să fie așezați în Ardealul rămas unde se găseau locuințe, sau în locuințele celor 425.655 locuitori evacuați din Basarabia și Bucovina (300.000 evrei și 125.655 germani repatriați) sau în locul acelor evrei evacuați din satele, târgurile și orașele nereședință de județ ale Vechiului Regat și Ardeal în capitalele de județ. În sfârșit nu credem că dela 27 Martie 1942 s'au putut muta zeci de mii de funcționari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]