297 matches
-
desemnează locul în care se găsesc coenunțiatorii, devine acolo, al cărui reper se găsește în cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
locul în care se găsesc coenunțiatorii, devine acolo, al cărui reper se găsește în cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
reper se găsește în cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei tipuri, așa cum se întîmplă și în următoarele două texte, care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se găsește în cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei tipuri, așa cum se întîmplă și în următoarele două texte, care figurează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei tipuri, așa cum se întîmplă și în următoarele două texte, care figurează pe aceeași pagină de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei tipuri, așa cum se întîmplă și în următoarele două texte, care figurează pe aceeași pagină de ziar (sublinierile în bold ne
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în închisoarea de la Fleury-Mérogis. Le Figaro, 2 aprilie 1997 2. Atunci cînd ea moare, pe 26 iulie 1952, generalul Peron îi îmbălsămează corpul. Trei ani mai tîrziu, militarii reușesc un puci și "sustrag" corpul adorării peroniștilor. Ibid. În primul exemplu, reperajul temporal se operează cu ajutorul ambreiorilor ("primăvara trecută", "de vineri"), care iau ca reper ziua de apariție a cotidianului; în al doilea caz, ziaristul recurge fie la reperaje în afara contextului ("pe 26 iulie 1952"), fie la reperajul cu ajutorul cotextului ("trei ani
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
militarii reușesc un puci și "sustrag" corpul adorării peroniștilor. Ibid. În primul exemplu, reperajul temporal se operează cu ajutorul ambreiorilor ("primăvara trecută", "de vineri"), care iau ca reper ziua de apariție a cotidianului; în al doilea caz, ziaristul recurge fie la reperaje în afara contextului ("pe 26 iulie 1952"), fie la reperajul cu ajutorul cotextului ("trei ani mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Ibid. În primul exemplu, reperajul temporal se operează cu ajutorul ambreiorilor ("primăvara trecută", "de vineri"), care iau ca reper ziua de apariție a cotidianului; în al doilea caz, ziaristul recurge fie la reperaje în afara contextului ("pe 26 iulie 1952"), fie la reperajul cu ajutorul cotextului ("trei ani mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vineri"), care iau ca reper ziua de apariție a cotidianului; în al doilea caz, ziaristul recurge fie la reperaje în afara contextului ("pe 26 iulie 1952"), fie la reperajul cu ajutorul cotextului ("trei ani mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor: - reperaje cu ajutorul situației de enunțare: aici, în față, acolo, această masă, eu, tu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
iau ca reper ziua de apariție a cotidianului; în al doilea caz, ziaristul recurge fie la reperaje în afara contextului ("pe 26 iulie 1952"), fie la reperajul cu ajutorul cotextului ("trei ani mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor: - reperaje cu ajutorul situației de enunțare: aici, în față, acolo, această masă, eu, tu etc. - reperaje
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu ajutorul cotextului ("trei ani mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor: - reperaje cu ajutorul situației de enunțare: aici, în față, acolo, această masă, eu, tu etc. - reperaje cotextuale: acolo, în acel loc, el, acesta din urmă, al său etc. - reperaje în afara contextului: la Nantes, în Franța, Pierre, soarele etc. Observăm că un anumit
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor: - reperaje cu ajutorul situației de enunțare: aici, în față, acolo, această masă, eu, tu etc. - reperaje cotextuale: acolo, în acel loc, el, acesta din urmă, al său etc. - reperaje în afara contextului: la Nantes, în Franța, Pierre, soarele etc. Observăm că un anumit număr de unități lingvistice pot fi utilizate atît pentru reperajul enunțiativ, cît și pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor: - reperaje cu ajutorul situației de enunțare: aici, în față, acolo, această masă, eu, tu etc. - reperaje cotextuale: acolo, în acel loc, el, acesta din urmă, al său etc. - reperaje în afara contextului: la Nantes, în Franța, Pierre, soarele etc. Observăm că un anumit număr de unități lingvistice pot fi utilizate atît pentru reperajul enunțiativ, cît și pentru reperajul cotextual. Trebuie, deci, să analizăm modul în care sînt folosite pentru a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
masă, eu, tu etc. - reperaje cotextuale: acolo, în acel loc, el, acesta din urmă, al său etc. - reperaje în afara contextului: la Nantes, în Franța, Pierre, soarele etc. Observăm că un anumit număr de unități lingvistice pot fi utilizate atît pentru reperajul enunțiativ, cît și pentru reperajul cotextual. Trebuie, deci, să analizăm modul în care sînt folosite pentru a ști despre cel tip de reperaj este vorba. De exemplu: Pierre a reușit; acest băiat mă surprinde. (reper = cotextul) Ai văzut acest băiat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cotextuale: acolo, în acel loc, el, acesta din urmă, al său etc. - reperaje în afara contextului: la Nantes, în Franța, Pierre, soarele etc. Observăm că un anumit număr de unități lingvistice pot fi utilizate atît pentru reperajul enunțiativ, cît și pentru reperajul cotextual. Trebuie, deci, să analizăm modul în care sînt folosite pentru a ști despre cel tip de reperaj este vorba. De exemplu: Pierre a reușit; acest băiat mă surprinde. (reper = cotextul) Ai văzut acest băiat? (reper = situația de enunțare). 10
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Franța, Pierre, soarele etc. Observăm că un anumit număr de unități lingvistice pot fi utilizate atît pentru reperajul enunțiativ, cît și pentru reperajul cotextual. Trebuie, deci, să analizăm modul în care sînt folosite pentru a ști despre cel tip de reperaj este vorba. De exemplu: Pierre a reușit; acest băiat mă surprinde. (reper = cotextul) Ai văzut acest băiat? (reper = situația de enunțare). 10 PLAN AMBREIAT ȘI PLAN NON-AMBREIAT În capitolul precedent am plecat de la premisa că toate enunțurile aveau legătură cu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ofrandele, mormîntul lor deveni cu timpul înconjurat de o adevărată casă funerară constituită din mai multe săli cu pereții bogat împodobiți. Le Monde, 29 ianuarie 1997 În fragmentul prezentat nu găsim nici un ambreior; asistăm la dispariția cuplul Eu-Tu iar reperajul temporal și spațial se face cu ajutorul unui reper oferit de text ("vechiul Egipt"), care ține de competența enciclopedică (vezi cap. 3). Nu există nici verbe la prezentul deictic care ar putea indica faptul că evenimentul evocat are loc în momentul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
DISCURS DIRECT 1. Polifonia În general, individul care vorbește și se manifestă ca "eu" în enunț este și cel care își asumă enunțul. Acestei noțiuni de "asumare" i se asociază două tipuri de operații: - faptul de a fi la originea reperajelor enunțiative, ancorarea enunțului în situația de enunțare; - faptul de a se prezenta ca responsabil al actului de vorbire realizat (afirmație, cerere, ordin, întrebare etc.). Enunțarea unei afirmații, în special, înseamnă statuarea unui enunț ca fiind adevărat și garantarea acestui adevăr
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că afirmația se referă la un moment anterior enunțării. La aceasta se adaugă dimensiunea modală, cea prin care enunțiatorul se erijează în responsabil al actului de aserțiune. De fapt, se întîmplă des să asistăm la o dublă echivalență: Enunțiator = sursa reperajelor privitoare la situația de enunțare Enunțiator = responsabil al actului de vorbire. Un fenomen banal precum discursul raportat o demonstrează. Atunci cînd introducem în discursul direct cuvintele cuiva, nu ne erijăm în responsabili ai acestor cuvinte și nici nu le considerăm
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de discurs se caracterizează prin faptul că se face o diferență clară între cele două situații de enunțare, cea a discursului care citează și cea a discursului citat. În exemplul "Mama buba, mama doarme sus" există astfel două sisteme de reperaje distincte pentru ambreiori: prezentul de la "mama doarme" se referă la momentul în care copilul telefonează (situația 2) și nu la momentul în care citim acest fapt divers (situația 1). Dat fiind că referentul unui ambreior este identificat cu ajutorul mediului fizic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prezent 126, 129, 137, 138, 143, 144 prim plan vs plan secund 140 procedură pragmatică 28 produs (nume de) 255, 272, 279 pronume 129, 131, 162, 221, 240, 245 prospectiv 138 proverb 66, 205, 213 R reflexivitate enunțiativă 125, 128 reperaj enunțiativ 125, 131, 133, 134, 165 resomptivă (endoforă) 242, 250 rezumat cu citate 188 rol 49, 78, 82 rutină 76 S scenariu 47 scenă de enunțare 102, 282 scenă generică 102, 120, 261 scenă înglobantă 102, 261 scenă validată 108
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o manieră proprie și îi va repartiza valoric într-un fel care să-i permită suplimentul adecvat de semnificare. În penultima secvență a studiului, intitulată La loi des séries, Beyaert adaugă expunerii din L’égalisation des valeurs, o nuanțare. Suspendarea reperajelor iconice, sugerată prin unele figuri carențate, devine mai evidentă prin asocierea cu figurile seriale și de ornament. Autoarea observă că tablourile lui Matisse creează privitorului impresia accentuată a pierderii reperelor topologice și axiologice. În acest vertige al receptării, actorii antropomorfi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dat capitolului dimensiuni prea mari. CAPITOLUL V DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN LITIAZA RENO-URETERALĂ Imagistica În litiază reprezintă puntea de legătură dintre diagnostic și tratament deoarece cuvântul de ordine În această patologie este localizarea calculului. Dacă diagnosticul calculului este echografic și urografic reperajul pentru litotriție este tot echografic și fluoroscopic. Nefrolitotomia percutană presupune un abord În care puncția echografică și ureteropielografia sunt esențiale. La ureteroscopie opacefierea retrogradă a ureterului și a sistemului pielocaliceal este condiția inserției firului ghid, a sondei ureterale și a
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
vor deveni factori importanți de decizie În ceea ce privește investițiile În aparatura medicală. APARATELE DE LITOTRIȚIE EXTRACORPOREALĂ Orice tip de litotritor prezintă următoarele sisteme componente: a) sursa de producere și mecanismul de dirijare a undelor de șoc În focar; b) sistemul de reperaj și vizualizare a calculului; c) masa mobilă pe care este așezat pacientul (cuplată sursei de unde de șoc); d) pupitrul de comandă. a) SURSE DE UNDE DE ȘOC Există, În opinia fizicienilor, două tipuri de astfel de surse de unde de șoc: emițătoare
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]