302 matches
-
pentru îmbunătățiri funciare, planimetric și altimetric, pe baza sistemei geodezice naționale și regionale; ... b) efectuarea de măsurători cadastrale, bornarea și delimitarea terenurilor; ... c) materializarea punctelor din rețeaua de îndesire și rețeaua de ridicare, însoțite de descrieri topografice și schițe de reperaj pentru terenurile la care urmează să se efectueze îmbunătățiri funciare; ... d) efectuarea operațiunilor de îndesire și completare a rețelei geodezice pentru măsurarea corectă a terenului pe categorii de folosință, destinație și proprietari; e) participarea efectivă la lucrările de evaluare a
NORME METODOLOGICE din 8 mai 2002 privind gestionarea Fondului de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit anexei nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142280_a_143609]
-
pentru îmbunătățiri funciare, planimetric și altimetric, pe baza sistemei geodezice naționale și regionale; ... b) efectuarea de măsurători cadastrale, bornarea și delimitarea terenurilor; ... c) materializarea punctelor din rețeaua de îndesire și rețeaua de ridicare, însoțite de descrieri topografice și schițe de reperaj pentru terenurile la care urmează să se efectueze îmbunătățiri funciare; ... d) efectuarea operațiunilor de îndesire și completare a rețelei geodezice pentru măsurarea corectă a terenului pe categorii de folosință, destinație și proprietari; e) participarea efectivă la lucrările de evaluare a
ORDIN nr. 127 din 8 mai 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind gestionarea Fondului de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit anexei nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142279_a_143608]
-
pentru îmbunătățiri funciare, planimetric și altimetric, pe baza sistemei geodezice naționale și regionale; ... b) efectuarea de măsurători cadastrale, bornarea și delimitarea terenurilor; ... c) materializarea punctelor din rețeaua de îndesire și rețeaua de ridicare, însoțite de descrieri topografice și schițe de reperaj pentru terenurile la care urmează să se efectueze îmbunătățiri funciare; ... d) efectuarea operațiunilor de îndesire și completare a rețelei geodezice pentru măsurarea corectă a terenului pe categorii de folosință, destinație și proprietari; e) participarea efectivă la lucrările de evaluare a
NORME METODOLOGICE din 8 mai 2002 privind gestionarea Fondului de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit anexei nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142291_a_143620]
-
pentru îmbunătățiri funciare, planimetric și altimetric, pe baza sistemei geodezice naționale și regionale; ... b) efectuarea de măsurători cadastrale, bornarea și delimitarea terenurilor; ... c) materializarea punctelor din rețeaua de îndesire și rețeaua de ridicare, însoțite de descrieri topografice și schițe de reperaj pentru terenurile la care urmează să se efectueze îmbunătățiri funciare; ... d) efectuarea operațiunilor de îndesire și completare a rețelei geodezice pentru măsurarea corectă a terenului pe categorii de folosință, destinație și proprietari; e) participarea efectivă la lucrările de evaluare a
ORDIN nr. 202 din 8 mai 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind gestionarea Fondului de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit anexei nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142290_a_143619]
-
5. Scopul lucrării: scurtă prezentare a scopului în care se execută lucrarea cadastrala (dezmembrare, parcelare, ieșire din indiviziune, comasare, intabulare titlu de proprietate, intabulare construcții, apartamente etc.) 6. Amplasamentul bunului imobil: prezentarea locului unde este amplasat terenul, cu elemente de reperaj 7. Situația juridică a imobilului în Cartea funciară veche: prezentarea Cărții funciare în care este intabulat imobilul în cauză, cu eventuale comentarii dacă apar situații deosebite cu privire la proprietate și la sarcini sau prezentarea actului de proprietate deținut de proprietar 8
INSTRUCŢIUNI din 12 octombrie 2000 privind întocmirea documentaţiei cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la terenuri şi construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132932_a_134261]
-
pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de stație, denumirea/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate); ... e) descrierile topografice (conform anexei nr. 8 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general) și schițele de reperaj pentru punctele vechi și noi; ... f) inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fișier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general); ... g) tabel din care să reiasă diferențele dintre coordonatele vechi (puncte
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146644_a_147973]
-
de constituire a comisiei de delimitare; ... f) schița generală a limitei amplasamentului, la o scară convenabilă (1:5.000, 1:10.000), cu numerotarea punctelor. La solicitarea beneficiarului se pot prezenta și detalii la scări mai mari; ... g) schițe de reperaj și descrierile topografice ale punctelor materializate pe limitele amplasamentului; ... h) inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita amplasamentului (materializate și nematerializate); ... i) suprafața calculată din coordonatele punctelor de pe limita amplasamentului; ... j) procesul-verbal de delimitare cadastrală și recunoaștere a vecinătăților
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146644_a_147973]
-
pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de stație, denumirea/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate); ... e) descrierile topografice (conform anexei nr. 8 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general) și schițele de reperaj pentru punctele vechi și noi; ... f) inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fișier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general); ... g) tabel din care să reiasă diferențele dintre coordonatele vechi (puncte
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146632_a_147961]
-
de constituire a comisiei de delimitare; ... f) schița generală a limitei amplasamentului, la o scară convenabilă (1:5.000, 1:10.000), cu numerotarea punctelor. La solicitarea beneficiarului se pot prezenta și detalii la scări mai mari; ... g) schițe de reperaj și descrierile topografice ale punctelor materializate pe limitele amplasamentului; ... h) inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita amplasamentului (materializate și nematerializate); ... i) suprafața calculată din coordonatele punctelor de pe limita amplasamentului; ... j) procesul-verbal de delimitare cadastrală și recunoaștere a vecinătăților
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146632_a_147961]
-
de specialiști cu studii în următoarele domenii: geodezie, cadastru, organizarea teritoriului, agronomie, îmbunătățiri funciare, pedologie, economie agrară. Articolul 2 Specialiștii în cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol proiectează și executa lucrări originale de: aerofotografiere a terenului la diverse scări, triangulatie, reperaj și descifrare fotogrammetrica, nivelment geometric și trigonometric, exploatare fotogrammetrica, teledetectie, editare și multiplicare de planuri, introducere și întreținere a cadastrului, executare de proiecte de organizare a teritoriului exploatațiilor agricole, studii pedologice, de cadastru calitativ, precum și de proiectare, utilizare și ținere
HOTĂRÂRE nr. 612 din 6 octombrie 1997 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile oficiilor de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119293_a_120622]
-
cerebrală vor depinde în mare măsură toți ceilalți timpi operatori și nu în ultimul rând chiar rezultatul intervenției chirurgicale. Tocmai de aceea au fost introduse în practică în ultimii ani o serie de mijloace tehnice adjuvante menite să permită un reperaj cât mai exact al leziunii cerebrale, între acestea impunându-se în mod evident neuronavigația. Neuronavigația a reprezentat în ultima decadă o adevărată revoluție în neurochirugie. Utilizarea comună este atât în craniotomie cât și în biopsia cerebrală. Limita majoră a acestei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
progresul fiecărui neurochirurg în parte și în final la progresul neurochirurgiei naționale [1]. BIOPSIA STEREOTACTICĂ HORAȚIU STAN, PETRE-ATTILA KISS Biopsia stereotactică constă în direcționarea instrumentului cu care se va realiza biopsia spre o țintă intracerebrală sau intramedulară predeterminată spațial cu ajutorul reperajului tridimensional realizat de CT-scan sau RMN, computer-asistată. Este o metodă minim invazivă care permite prelevarea de țesut nervos pentru stabilirea unui diagnostic [1,2]. Se poate utiliza tehnica scanner dependentă sau scanner independentă. Tehnica scanner dependentă presupune fixarea inelului bazal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe imaginea CT ca pete rotunde. Coordonata Z este dată de distanța fiecărei tije diagonale față de tija verticală adiacentă, cele 3 seturi de puncte definesc planul punctului țintă [1]. Există numeroase cadre stereotactice, având în comun faptul că arcul de reperaj al țintei nu face corp comun cu inelul de baza chiar dacă este unit de acesta (fig. 4.36) [1,3]. Materialul din care este confecționat inelul de bază și localizatorul trebuie să fie CT-scan sau RMN compatibile. Biopsia stereotactică se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stînga, tema, este, din punctul de vedere al enunțătorului, punctul de plecare al enunțului. Acest grup este mai puțin informativ, deoarece este înscris în cotextul unei reluări (un element deja citat este tematizat: fenomenul anaforei), sau înscris în contextul unui reperaj deictic legat de situația de enunțare. În cazul din urmă, elementul tematizat este absent din discurs, însă legat de contextul schimbului, prezent în situația de interacțiune sau presupus prezent în memoria enunțătorului sau co-enunțătorului. Punct de sprijin al enunțurilor, partea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
produs enunțul: adverbe (ieri, mîine, aici, azi), grupuri nominale (în dimineața asta, deschideți ușa aceea), grupuri prepoziționale (peste zece minute), adjective (săptămîna trecută), unele pronume (el se gîndește la mine), anumiți determinanți (sosirea mea). • Timpurile verbale corespund diferitelor tipuri de reperaj în raport cu poziția enunțătorului și se repartizează pe diverse planuri de enunțare. Am văzut aceasta mai sus în opoziția dintre prezent și condițional (T15) sau în cea dintre prezentul adevărului general și cuplul imperfect-perfect simplu (T16). Capitolul 7 va dezvolta acest
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
LONDON, S.W.1 Vom reveni asupra textului T63 în capitolele 5 și 6. Deocamdată ne vom mulțumi să acordăm atenție acțiunilor discursive. T63 se prezintă ca o suită de acte de discurs ASERTIV-PREDICTIV, DIRECTIV, EXPRESIV și de ASERȚIUNI. Însă reperajul unei succesiuni de acte identificabile ca atare nu dă nici o indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la început (subtitlu și § 1) sînt structurate de către un macro-act de respingere care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
t 0 ALTERNATIVE sau PROIECTATE] (vezi <4> și <2>) V și COND] PC1 + PR enunțiativ Viitor apropiat 18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deictice mai puțin evidente ca, de pildă, opoziția dintre aller (a merge) și venir (a veni), preferat în cazul în care "agentul procesului se îndreaptă spre locul unde se află enunțătorul". În textul narativ, localizări aparent obiective pot ascunde un reperaj subiectiv, sau sugerează opțiuni estetice ce amintesc de pictura epocii. Dacă Eugène Green descifra în minunata sa carte consacrată barocului, modalitățile prin care pictura religioasă barocă sugera, printr-un detaliu al imaginii, o anumită frază din evanghelii 11, D. Maingueneau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
externă, care descrie din exterior un personaj la conștiința căruia nu avem acces. Însă caracterul deictic sau non-deictic al elementelor localizatoare ține de un nivel diferit de analiză. Nimic nu împiedică naratorul să recurgă, de exemplu, la "focalizarea internă" folosind reperaje non-deictice. Punctul slab în tipologia lui Genette este focalizarea "externă", greu de ilustrat. Alain Rabatel 79 a propus o diferențiere mai realistă, punând în opoziție doar două tipuri de focalizare, pe care el preferă să le numească două tipuri de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
14. Deicticele temporale Dacă deicticele spațiale se organizează pornind de la poziția corpului enunțătorului, deicticele temporale au ca punct de reper momentul enunțării, moment care corespunde prezentului lingvistic. Ca și mai sus, trebuie să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai sus, trebuie să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa" este construcția care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa" este construcția care ne permite
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa" este construcția care ne permite să determinăm referința construcției "cu o zi înainte". Diferența dintre ieri
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai mică importanță decât folosirea ei; de exemplu, există contexte în care formele de indicativ prezent își pierd valoarea deictică de prezent; vom vedea în capitolul următor că o paradigmă precum perfectul simplu are proprietatea de a se sustrage oricărui reperaj deictic, de a implica o disociere între enunț și situația sa de enunțare; doar paradigmele indicativului pot avea o valoare deictică. Conjunctivele numite "prezent" sau "perfect" nu constituie adevărate "prezenturi" și nici adevărate "trecuturi", adică elemente care indică faptul că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]