514 matches
-
evoluției indivizilor și a stării lor de sănătate. Fără a intra prea mult În detalii voi trece În revistă câțiva din factorii de risc sociali și de mediu care grevează astăzi starea de sănătate a populației și care se pot repercuta deosebit de negativ asupra copilului, mai ales la vârsta mică. Factorii de mediu și influența lor asupra stării de sănătate Avem aici În vedere o serie de factori ambientali din proximitatea copilului În creștere, care pot influența creșterea și dezvoltarea copilului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de participant la propria formare; - îi ajută pe elevi să aprecieze rezultatele obținute și să înțeleagă eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite; - cultivă motivația lăuntrică față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă față de propria activitate. Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Interiorizarea repetată a grilelor de evaluare cu care operează profesorul constituie o premisă a posibilității și validității autoaprecierii elevului. Pe lângă această modalitate implicită a educării capacității de autoevaluare, profesorii pot dispune de căi
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sinaptice, cu acțiunea propriei sale emanații spirituale de moderator al emițătorului și modulator al receptorului, acesta fiind capabil să influențeze și morfologia sintactică dar și comunicarea însăși. "Cuvânt văzut..., prin caracterul său obiectiv și individualitatea sa subiectivă, produce realitate. El repercutează dublu asupra emițătorului și asupra receptorilor, realizând comunicare prin particular, prin monadă". Iată cum în întreaga comunicare elementul introspectiv reface durerea ca tulburare a elementelor sinaptice și ca un răspuns complex la receptarea universală prin ferestrele divine "Eu însumi eram
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sinaptice, cu acțiunea propriei sale emanații spirituale de moderator al emițătorului și modulator al receptorului, acesta fiind capabil să influențeze și morfologia sintactică dar și comunicarea însăși. Cuvânt văzut..., prin caracterul său obiectiv și individualitatea sa subiectivă, produce realitate. El repercutează dublu asupra emițătorului și asupra receptorilor, realizând comunicare prin particular, prin monadă. Iată cum în întreaga comunicare elementul introspectiv reface durerea ca tulburare a elementelor sinaptice și ca un răspuns complex la receptarea universală prin ferestrele divine Eu însumi eram
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
generali și raționali, și când ar cunoaște-o Dumnealui așa cum o scrie cutare și cutare, i-ar vedea capacitatea". Adică, în fața cantităților culturii maghiare, în fața capodoperelor Italiei, în fața prestigiului Franței, cultura română poate să contrapună o "capacitate". Ca să înfrunte deficitul repercutat în ecou, rostogolit într-o acumulare fără sfârșit a mai multor inferiorități, e suficient efortul câtorva "bărbați" de a scrie în românește. Ceea ce limba poate să facă, simpla ei "posibilitate" e opusă realizărilor efective și, culmea, cu speranță: valorile spontaneității
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
evenimentele de la 1848, drama întreagă?"105. Din această perspectivă nu există fapte nedemne de poezie. Tot ce se întâmplă devine poezie în măsura în care poate fi re-figurat. Orice om capabil de acțiune își conține "opera" pentru că toate gesturile lui s-ar putea repercuta asupra altcuiva. Heliade Rădulescu realizează că deține o "mașină" de poeticitate care îi permite să transforme viața oricui în literatură. În acest sens, criticul poate cu ușurință să extindă sfera "încarnării" poeziei și să cuprindă, alături de personajele istorice cunoscute și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
învață cum să cuplăm realități, cum să basculăm corpurile dintr-un plan în altul, cum să creăm continuități în lumea care ne înconjoară. Ea lansează o mișcare alegorizantă, ne educă o anume capacitate de a lega faptele, de a le repercuta unele asupra altora, de a porni o circulație neîntreruptă între lucrurile lumii. În acest sens, mecanismul de creare a "momentului poetic" pe care îl evocă poeticianul francez e cel din cunoscutele versuri eminesciene: Și dacă ramuri bat în geam/ Și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rând pentru că o întreagă generație de nou născuți e gata să îi poarte numele. De aceea e atât de importantă constituirea unui inventar de nume naționale. El oferă garanția că "poezia" se va încarna, că gesturile și acțiunile se vor repercuta asupra unei alte generații, că ceva s-a scris pentru a fi alegorizat. Viața unui personaj "cu nume" poate deja deveni semn al unei alte vieți. Într-un fel, e vorba de o înscriere în personalitate a imitabilului. Individul care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai spirituale și mai poetice decât noi; sufletul lor posedă o mai mare porție din acea reflecție poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale care se repercutează asupra textului literar, dar văzută de data aceasta din perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii poetice însăși. Nu mai e vorba de textul afectat de trecerea timpului, ci de o precarizare a poeticității în punctul de emergență, în chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înregistrați de ultimul volum al manualului lui Pumnul. Nu o să remarc, despre acest poem încărcat de exegeză 117, decât tehnica de reprezentare a "auctorialității": Eminescu atribuie fiecăruia dintre scriitorii vechi o proprietate a literaturii lor, face ca textul să se repercuteze asupra subiectului. Mai exact, din particularitățile materiale ale operelor, poetul construiește o voce sau o modalitate a scriiturii. Personajele nu sunt caracterizate de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care trebuie valorificat. Din punctul de vedere al psihiatrului, defectologia se referă la aspectele patologice "destul de disparate, al căror singur punct comun este existența unui deficit, indiferent de natura sa (senzorială, motorie, mintală). În toate cazurile, acest deficit, care se repercutează profund asupra procesului normal de maturizare al copilului, antrenează modificări importante ale dinamicii familiale (centrate în jurul acceptării sau refuzului handicapului), provoacă secundar dificultăți în elaborarea imaginii de sine a fiecărui copil, se complică, astfel, cu "tulburări reacționale" care, prin intensitatea
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
superior, asigurându-i condiția esențială, strict necesară pentru progresul său. Mișcarea este astfel elementul ce stă la baza desfășurării procesului de cântat la vioară. Această perfecționare foarte importantă a motricității mâinilor, ca și a altor segmente ale aparatului locomotor, se repercutează și asupra elementelor sistemului nervos central, a căror dezvoltare o stimulează. Sistemul nervos central intervine în toate formele de activitate musculară, începând de la tonusul muscular permanent și reflexe elementare, până la mișcările voluntare cele mai complexe. Gradul de contractare și activitate
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate și accentuate. Costurile „plătite” anual de organizații, datorate efectelor negative ale stresului, sunt imense și se repercutează asupra calității managementului resurselor umane. În societatea actuală, stresul este perceput ca o problemă curentă, aproape de neevitat, cu care individul se confruntă zilnic, în mediul său de muncă sau extraprofesional; pe de altă parte însă, poate reprezenta și o experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0.203). Faptul că băieții sunt mai puțin înclinați decât fetele să coopereze cu colegii pune problema studiului mai aprofundat al acestui aspect. Ar fi interesant de aflat care sunt factorii care determină acest comportament și, mai ales, cum se repercutează el asupra adaptării studenților la cerințele, condițiile mediului universitar. Iată cum se prezintă datele comparative pe sexe referitor la adaptare: t= -0.325, df=74, sig. 2-tailed=0.747, Levene: F=0.056, sig. =0.864). Așadar, din perspectiva adaptării
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
lucruri în care cred dar care nu sunt îmbrățișate de majoritatea lumii. Sunt capabili să ia decizii , în ciuda unor presiuni sau incertitudini. Angajații din sistemul privat sunt mult mai afectați de stres. Inadecvarea condițiilor profesionale la factorii umani individuali se repercutează asupra stării de confort fizic și psihic al persoanei generând stres. Acestal are efecte negative asupra organismului, cauzând probleme psihologice (iritabilitate mare, absenteism, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, insomnii, dureri de cap) ; disfuncții ale sistemului locomotor, cardio-vascular, respirator, digestiv, scăderea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
atât de societatea-mamă, cât și de orice filială a grupului. Problema emisiei de noi acțiuni poate genera efecte multiple: informația, în general nefavorabilă, vehiculată prin anunțul unei emisiuni de acțiuni asupra valorii de piață a filialei emitente poate să se repercuteze și asupra celorlalte societăți comerciale membre ale grupului; natura informației transmise prin anunțul unei emisiuni de acțiuni poate să nu fie identică pentru toate componentele grupului; impactul asupra valorii de piață poate fi diferit la nivelul filialelor în raport cu societatea-mamă. Testele
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
conducerea prin „crize”, ostilitatea dintre servicii (la nivelul eșaloanelor superioare) ilustrează cea de-a doua categorie de comportamente. Dat fiind faptul că și unele, și altele consumă multă energie umană, ele epuizează potențialul energetic al omului, fapt care se va repercuta negativ asupra realizării sarcinilor formale. Apoi, prin faptul că par să aibă un caracter protector, ele sunt integrate organizației, iar prin repetare, prin caracterul lor compulsiv, non-constructiv generează multe dificultăți. Nu este exclus ca asemenea comportamente să sporească numărul situațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și liderii formali de cei informali, și grupuri în care o asemenea delimitare este mai neclară. În cadrul primelor grupuri apare probabilitatea ca grupul să acționeze și în lipsa liderului formal, în timp ce în celelalte, relațiile instabile dintre membri și dintre structuri se repercutează negativ asupra eficienței. Dacă în cadrul primelor grupuri structura informală acționează ca un factor integrator, în celelalte, lipsa ei generează contradicții și conflicte. Nu trebuie să comitem eroarea de a confunda scopurile celor două categorii de structuri. În cazul descris de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
erorilor, formarea și evaluarea personalului, cunoștințe menite a‑i învăța pe subordonați cum să‑și execute activitatea etc. Sunt acestea suficiente pentru un manager? În nici un caz. Dat fiind că munca managerilor angrenează și alți oameni, chiar grupuri de oameni, repercutându‑se asupra lor, „producția” lor trebuie apreciată prin prisma unor asemenea implicații. Un exemplu dat de Grove este sugestiv din acest punct de vedere. Un specialist în marketing care analizează teancuri de documente referitoare la unele produse sau piețe de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și pe cel psihosocial, de grup. Mai apoi, ca prim motor care declanșează un întreg lanț comportamental este considerat un factor de ordin psihologic, subiectiv. În realitate însă, ceea ce declanșează un anumit comportament este un factor strict obiectiv care se repercutează asupra celor subiectivi, creează o stare psihologică aparte și numai împreună sau mediat de subiectivitatea individului, generează un lanț comportamental. Așadar, din categoria fenomenelor care declanșează comportamentul adaptativ motivat nu trebuie să neglijăm factorii obiectivi. În sfârșit, schema propusă și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vicios din care cu greu se poate ieși. Totodată, apar și unele efecte negative. Faptul că șeful superior este cel care ia întotdeauna deciziile face ca el să fie supraîncărcat, să se ocupe cu probleme mărunte, minore, ceea ce se va repercuta, în final, și asupra calității deciziilor, deoarece el nu poate fi competent în toate domeniile și în toate problemele. Iată de ce antrenarea verigilor inferioare în procesul decizional ar fi, se pare, una dintre relațiile viabile care ar asigura, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracteristicile participării (concretă, efectivă, activă, și nu doar în vorbe, declarativă, formală, pasivă). Dintr-o perspectivă organizațional-managerială, semnificație prezintă doar participarea ce influențează pozitiv organizația. Participarea prin simpla prezență fizică, prin declarații gratuite etc. interesează și ele, însă în măsura în care se repercutează negativ asupra organizației. O asemenea „participare” devine periculoasă atunci când îi împiedică pe alții să participe autentic și mai ales atunci când se generalizează la nivelul mai multor grupuri din cadrul organizației. Organizațiile trebuie să depună eforturi nu doar pentru a-și mobiliza
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupurilor și a organizației se dovedește a fi mai productivă decât funcționarea exclusiv autoritară. Ideea potrivit căreia eficiența organizațională depinde de autocrație și centralizare începe să fie pusă sub semnul întrebării. Anonimatul, diviziunea excesivă a sarcinilor, absența semnificației activităților se repercutează negativ atât asupra planului productiv, cât și asupra celui psihologic, subiectiv. Executantul pasiv, ale cărui trebuințe psihologice și sociale nu sunt luate în considerare devine din ce în ce mai puțin productiv. Ca urmare, încep să fie căutate și imaginate tot felul de modalități
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
expresie a relațiilor nefavorabile cu conducerea, să fie transferate și asupra altor factori, inclusiv asupra condițiilor fizice ale muncii. Iată deci cum structurile ierarhice de putere și conducere „construiesc” cu timpul la muncitori o motivație de tip negativ ce se repercutează asupra comportamentului productiv. Un cu totul alt efect se obține atunci când structurile grupurilor sunt pozitive, favorabile. Prezența lor în grup poate compensa, în anumite limite, chiar lipsa unor condiții de muncă cât de cât adecvate. J.A.C. Brown povestește un
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ibidem, p. 101). Se degajă faptul că procesul motivațional deși gradat, eșalonat în timp, în funcție de nivelul de satisfacere a trebuinței, permite intrarea în funcțiune simultană a mai multor trebuințe, ceea ce va asigura o anumită dinamică comportamentului uman și se va repercuta diferit în plan subiectiv, îndeosebi în planul satisfacției. Mai mult, din funcționalitatea concretă a trebuințelor pot apărea forme de compensare (efectul produs de manifestarea unei trebuințe poate fi înlăturat ca urmare a satisfacerii unei alte trebuințe), de submotivare (prin unele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]