5,534 matches
-
ajuns în vâltoarea lumii unde vâslește înnebunit de dorința de a-și scoate corabia la limanul liniștit al desăvârșirii și împlinirii existențiale. Ostenit de această vâslire și frământat de dorul liniștii sufletești, autorul își propune și de data aceasta, în repetiție, ca de fiecare dată, să încheie șirul scrierilor sale cu cartea de față la care a dorit să mă facă părtaș printr-o smerită semnare a prefeței. Inima mea îmi spune că Stelian va mai scrie dar, de acum, cărțile
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Luați-o de dimineață". Nu v-aș recomanda să neglijați gesturile, actorii au o temporizare comică arareori întîlnită, totuși extrem de subtilă. Tot jocul lor e extrem de condensat și de dens, fiecare gest are o semnificație, se vede cu prisos utilitatea repetițiilor îndelungate. Cît despre mizanscenă, să nu credeți că Porumboiu vă va repune nostalgia la treabă - n-o să vedeți niciun ciobănaș sau vreo balerină, genul de bibelouri - vestigii ale epocii comuniste, doar un Platon și un Aristotel. Tot la același capitol
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
am întors în timpul și în atmosfera Parisului de la începutul anilor '50. Am savurat limba splendidă în care textul lui Ionesco se simte confortabil, am urmărit gesturile și am redescoperit jocurile și glumele pe care regizorul și autorul le făceau în timpul repetițiilor (așa s-a născut, nu-i așa, și titlul piesei...). Am descoperit un fenomen. Am încercat să descifrez, privind spectacolul cu mare drag și fără nici un fel de prejudecată sau spirit critic țîfnos - nu-și aveau locul aici - " care este
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
cuvine consemnată iluzia lui Bulgakov (o abdicare de la penetranta-i luciditate, dar și un factor tulburător al distorsiunilor epocii ce-și propuneau intempestive remedii) cum că ar putea avea o relație "privilegiată" cu vicleanul despot. Imaginația sa înfierbântată proiecta o repetiție a raporturilor dintre Ludovic al XIV-lea și Moličre, dintre țarul Nicolae I și Pușkin. Simptomatic, Bulgakov scrie o biografie a lui Moličre, voind pesemne a striga, la un moment dat, precum autorul lui Tartuffe, așa cum și-l imagina: Nu
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
din plăcerea de a face artă vizuală a unor pasionați, ci din cu totul alte motive. Le-am enumerat mai sus. Principal factor de manipulare, televiziunile ajung să nu mai manipuleze, de fapt, pe nimeni. Dimpotrivă. Ele au reușit, prin repetiție și exagerare, să tocească sensibilitățile. E de neimaginat, azi, să scoți cu televizorul lumea din casă, așa cum a reușit Iliescu în decembrie 1989. Ca dovadă, "suporterii" de extremă dreaptă dezlănțuiți împotriva homosexualilor și travestiților au fost asmuțiți de indivizi ce
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
mor? Ochii mei, risipiți în cascade, întunericul urca. La primul popas întâlnesc o salamandra, o rată sălbatică și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dar ce brunetă focoasa și plină de draci era. Și ce mariaj anapoda (după părerea noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că fizic era departe de ea. Repetițiile avansaseră bine încât ajunsese la momentul când în scenă vine un tanc cu un blid cu grâu și face o urâre lui Răzvan care ajunsese domn, si nu avea încă interpretul. De aceia venise în curte să caute un puști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bucată de timp să trag chiulul de la școală și încă oficial. Mai ales că și eu, ca toți copii ce participasem la piesele lui Nea Costică, mă visăm deseori Iancu Jianu sau Tudor Vladimirescu, eroii mei preferați. Și au început repetițiile, eu fiind numai ochi și mai ales urechi pe toți interpreții dar mai ales pe Nea Costică ce juca rolul lui Răzvan. Cum dacă cu alte daruri a fost zgârcit Dumnezeu cu mine, memorie mia dat din plin. Păcat că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
inca am, căci pot recita și acum, ceea ce și fac plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-o. "Eu cu rochie nouă" e un personaj de compoziție. Joacă într-o scenă de dragoste obișnuită, aia, veche, cu care se distrează literatura: femeia tînără, stîngace, mioapă (dezinvoltă și cuceritoare ar fi fost prea banal...) care-și asaltează, în repetiții fără partener, idolul ieșit dintre cărți, crai de dughene vieux livres. Probabil, profesor de literatură. Zelul unui narator chițibușar învîrte scenarii după scenarii, unele care merg, altele nu: Intrați în viermuiala pieței, privirea mi-a fost reținută de vrafurile de
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
obligatorie pentru examenul din anul patru la Filosofie. Am sentimentul, cînd parcurg volumul de confesiuni, că înot într-o mocirlă pestilentă". Sau într-o materie mai nuanțată: "Reiau la întîmplare pagini din Zaciu. Momente de mare inspirație dar și frecvente repetiții, judecăți pripite, rateuri. Impresionantă bogata viață literară pe care a dus-o (veritabil Ťactivism de breaslăť), în Ťvis-ŕ-visť cu sihăstria mea anostă, departe de zgomotoasa forfotă (adesea nu lipsită de avantaje extraliterare) a colegilor din tagma scriitoricească". Sau, dimpotrivă, cu
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
m-am născut". Cînd e mai calm, încearcă a se consola printr-o imersiune într-un trecut mai îndepărtat decît cel ce alcătuiește o parte a traiectului existențial propriu, un trecut vecin cu imaginarul, frisonat de iluzie. Realul aberant cu repetiție e pus în paratenză. Trăgînd linia "sub cenușa trecerii zilei", după cum scrie Barbu Cioculescu, diaristul se repliază în accepția fantastică a unor timpuri constrînse astfel la un efect cathartic. Visează cu ochii deschiși: "Sînt aruncat într-o halucinantă lume dispărută
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au... fluierat în biserică? Nu cumva... nu cumva există în literele noastre destine cu repetiție? Iar dacă tot veni vorba de raportul scriitor-patrie, să-l menționăm pe Cioran împotriva căruia regimul comunist a montat un proces de antiromânism de toată frumusețea, cu regretabilul concurs și al unor condeie avizate. Nota bene: un proces ce s-
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
ani a criticului). Procesul autoreflexiv nu e doar unul de bilanț al senectuții, ci o formă permanentă de autointerogație și de autocontrol, pentru ca autorul să nu-și scape niciodată lui însuși. E. Lovinescu își explicitează periodic, chiar cu riscul unor repetiții, modul de a înțelege critica, practica analizei scrierilor contemporane, raportarea la trecut, obligațiile față de tradiție, exigențele față de prezentul și de viitorul literaturii române. E. Lovinescu este cel mai confesiv dintre criticii români, situându-se și din acest punct de vedere
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
mor? Ochii mei, risipiți în cascade, întunericul urca. La primul popas întâlnesc o salamandra, o rată sălbatică și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dar ce brunetă focoasa și plină de draci era. Și ce mariaj anapoda (după părerea noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că fizic era departe de ea. Repetițiile avansaseră bine încât ajunsese la momentul când în scenă vine un tanc cu un blid cu grâu și face o urâre lui Răzvan care ajunsese domn, si nu avea încă interpretul. De aceia venise în curte să caute un puști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bucată de timp să trag chiulul de la școală și încă oficial. Mai ales că și eu, ca toți copii ce participasem la piesele lui Nea Costică, mă visăm deseori Iancu Jianu sau Tudor Vladimirescu, eroii mei preferați. Și au început repetițiile, eu fiind numai ochi și mai ales urechi pe toți interpreții dar mai ales pe Nea Costică ce juca rolul lui Răzvan. Cum dacă cu alte daruri a fost zgârcit Dumnezeu cu mine, memorie mia dat din plin. Păcat că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
inca am, căci pot recita și acum, ceea ce și fac plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
capo d’opere cu mult răsfățul de cucoane, violonistul Jacques Thibaud, pianistul francez Alfred Cortot, însă erau amândoi departe de desăvârșirea celor doi titani. Yassaye mai figurează ca solist al unui concert simfonic, cântând concertul de Beethoven. Însă deja în repetiția generală, o durere rebelă de dinți îi strică dispoziția și fața lui de „bebe”uriaș se contractează plină de durere. La concert chiar, această îndispoziție îl fac distrat și în începutul concertului, care e scris în re major, se trezește
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pentru rândurile mele. După 6 luni în doliu adânc, are loc prima serată muzicală la Palatul Cotroceni: George Enescu și cu mine cântăm a doua sonată de Beethoven și sonata în Sol major de Brahms, amândouă fără cea mai mică repetiție înainte, însă cu toate acestea într-un ansamblu ideal, chiar spre surprinderea noastră, a celor doi soliști. Ne-am înțeles de minune unul pe altul. Aceleași intenții, aceleași nunațări. Familia regală era în extaz. Doliul doamnelor de onoare în frunte
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un pian mai puțin bun însă, pot lucra în tihnă repertoriul concertelor mele în perspectivă. Prinzându-se de veste că mă aflu în Oranienburg, amatori de muzică mă solicită să dau un concert în sala Musikverein-ului. Făcând înainte o mică repetiție pe pianul „Ibach”, sunt înconjurată de câțiva muzicieni (ziși)de seamă de acolo, care îmi priveau cu înfrigurare mâinile în timp ce cântam, minunându-se de mecanismul meu impecabil. La concert, mare entuziasm, flori și promisiunea de a reveni negreșit la anul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
prezint dimineața a doua zi la Filarmonică, unde sunt primită de președintele Hoynacky și dirijorul Fitelberg. Sunt extrem de gentili, mai ales bătrânul domn Hoynacky, prieten bun al compozitorului Brzezinsky. Pe ziua următoare, de altfel, chiar ziua concertului simfonic, e fixată repetiția cu orchestra. Filarmonica are o splendidă sală de concert, mult asemănătoare sălii Gewandhaus-ului din Lipsca. Are un podium special pentru cele două piane de concert (Bachstein și Steinway), iar pe cel mare, care e alipit acestuia, e repatizată orchestra. Sub
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pentru cele două piane de concert (Bachstein și Steinway), iar pe cel mare, care e alipit acestuia, e repatizată orchestra. Sub bagheta lui Fitelberg, care este un iscusit dirijor de orchestră, totul e bine pus la punct, așa că o singură repetiție în vederea concertului pare suficientă. După-amiază, cu o zi înainte de concert,mă duc să fac o vizită ministrului nostru Iacovski, pentru care aveam o scrisoare din partea Reginei României. Ajunsă la legație aflu că ministrul tocmai plecase în concediu. Sunt întâmpinată de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]