429 matches
-
în continuare ignorate. Să reținem că, în lipsa unui erou reprezentativ, ziua de 1 decembrie s-a fixat în conștiința publică prin metonimizarea sa cu spațiul alocat celebrării: Alba Iulia, devenită un personaj în sine. Atașamentul urmașilor s-a putut astfel replia spre o localitate sau o întreagă regiune, ei nemaifiind nevoiți să conștientizeze complexitatea evenimentelor propriu-zise. Analiza reprezentării istorice a comunismului și a mizelor sale identitare s-a dovedit a fi mai problematică. Definirea unui regim este o operațiune dificilă și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de York și director al ziarului Northern Star, ziar al mișcării, s-a ciocnit de refuzul și egoismul claselor conducătoare. Nedorind și neputînd să-și asume puterea prin forță, cartismul s-a slăbit pînă la dispariție. Membrii săi s-au repliat într-o acțiune sindicală în cadrul unor grupări marxiste. Mișcarea muncitorească britanică a rămas, din punct de vedere politic, demobilizată pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea. A) Partidele laburiste. Simbioza dintre elementele politice, sociale și ideologice ce constituie mișcarea muncitorească
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
În Spania, partidele regionaliste sînt foarte numeroase fiindcă mulți dintre aleșii locali și regionali ai fostului UCD, partid de centru-dreapta creat de Adolfo Suarez din perioada de Transición, au refuzat să adere la Partidul Popular, prea conservator, și s-au repliat pe "local". Mai există un partid naționalist, radical privind scopurile și mijloacele: Herri Batasuna, unitatea poporului. HB este o coaliție de mai multe partide dintre care ANV, cel mai vechi dintre acestea Acțiunea Naționalistă Bască creată după modelul ERC catalan
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
putem să spunem că are caracteristici ianusiene. De exemplu războaiele aproape neîncetate purtate în numele resurselor, dar mai ales cele ale anilor '90, deși fost au devastatoare, nu au doborât civilizațiile păstrătoare ale aurului negru ci le-au făcut să se replieze în jurul unei noi forme de acțiune colectivă: terorismul. OPEC a devenit mai tăcută dar AlQaeda a devenit mai vizibilă și mai puternică. "Jocul" la scară globală este atât de impredictibil încât corporațiile transnaționale nu mai globalizează economic sau financiar doar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cleios adormitele ore"; "cad codrii cu-n țipăt prelung, omenesc, / și marea începe să sune". Scenariul, tipic romantic, cu un motto din Parmenide e, în esență, o meditație despre viul care apare ca mort; împresurat de întuneric, Eul ostenit de repliază asupră-și tânjind spre un quietism absolut: "O, veșnic aș vrea să întârzii aici, / pe treapta supremă la care / ființa nu scade ca umbrele, nici prezența nu trece-n mișcare..." Parabole, balade, ditirambi, psalmi, sonete, elegii, invocații modurile cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a oralității. Nu o dată, discursul liric sorescian e mai degrabă expresiv decât sugestiv. Formula plăcută fantezistului în Tinerețea lui Don Quijote, în Astfel (1973) ori în Descântoteca (1976) recomandă un problematizant fără ifose; și nu o dată un "suflet bun la toate" repliat în autoironie. Oricum, dilemele existențiale își urmează cursul. Soresciana Simetrie (din Tușiți, 1970) și Drumul pe care nu l-am ales de Robert Frost au exact același nex semantic:; la americanul Frost expunere obișnuită, aproape plată: "Două drumuri se desfăceau
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ori cu Ruinele poemului, esențializarea intră într-o etapă de adâncire a sentimentului tragic inexorabil. Devenită mai răspicat un fel de filozofie în metafore (precedentul Blaga), poezia tinde spre absolut, dar cunoașterea indică o pierdere; unitatea Eului în derivă întârzie. Repliat asupră-și, meditativul își vorbește singur împresurat de Singurătatea colectivă, aceasta tot mai atroce; tezele existențialiștilor par să fi accentuat mai vechile dezolări ținând de spectacolul lumii. Degringolada din Ruinele poemului, ireversibilă, continuă sub aripa morții. "La rădăcinile mele stau
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
închis în magazia cantinei. Unde era frig și destule alimente. Câte în cămara notarului Plașkin. Dimineața, când au vrut să-l scoată și să-l împuște, Sâlkin era sătul. Dar nu l-au mai împușcat pentru că ai noștri s-au repliat și au recucerit comuna Rander. Deci, revenind glorioasele trupe a lor noștri, pe cine au găsit la Rander? Pe Grigori Ivanovici Sâlkin, al treilea fiu al lui Ivan Ivanovici Sârkin, cel ce tocmai venise s-o caute pe Lidia Mihailovna
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
închis în magazia cantinei. Unde era frig și destule alimente. Câte în cămara notarului Plașkin. Dimineața, când au vrut să-l scoată și să-l împuște, Sâlkin era sătul. Dar nu l-au mai împușcat pentru că și dușmanii s-au repliat și ei și au recucerit comuna Rander. Unde de cine au dat? De Grigori Ivanovici Sâlkin! Care, deși sătul, pretinde că este al treilea fiu al lui Ivan Ivanovici Sârkin. Dar pe Ivan Ivanovici îl cheamă Sârkin și nu Sâlkin
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
citi traiectoriile memoriale și identitare contemporane, pe cât de invadatoare pe atât de necesare sau inevitabile. Iar suferința erijată în identitate nu este mai puțin oglinda prezentului nostru decât, poate, prefigurarea viitorului pe care-l vom construi. Un viitor de victime, repliate în datoria lor de memorie, al căror singur vis ar fi o imposibilă uitare... sau poate un viitor în sfârșit "amnezic", care ar încredința istoriei și nu spun istoricilor depozitul trecutului nostru de suferințe. Note CAPITOLUL 1 Suferință, moarte, ritualizare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
închis în magazia cantinei. Unde era frig și destule alimente. Câte în cămara notarului Plașkin. Dimineața, când au vrut să-l scoată și să-l împuște, Sâlkin era sătul. Dar nu l-au mai împușcat pentru că ai noștri s-au repliat și au recucerit comuna Rander. Deci, revenind glorioasele trupe ailor noștri, pe cine au găsit la Rander? Pe Grigori Ivanovici Sâlkin, al treilea fiu al lui Ivan Ivanovici Sârkin, cel ce tocmai venise s-o caute pe Lidia Mihailovna, cică
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
închis în magazia cantinei. Unde era frig și destule alimente. Câte în cămara notarului Plașkin. Dimineața, când au vrut să-l scoată și să-l împuște, Sâlkin era sătul. Dar nu l-au mai împușcat pentru că și dușmanii s-au repliat și ei și au recucerit comuna Rander. Unde de cine au dat? De Grigori Ivanovici Sâlkin! Care, deși sătul, pretinde că este al treilea fiu al lui Ivan Ivanovici Sârkin. Dar pe Ivan Ivanovici îl cheamă Sârkin și nu Sâlkin
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
fost doar cazul nostru, ci și al triburilor traco ilire. De pildă, dalmații s-au refugiat pe insulele Mării Adriatice și pe promontoriile ușor de apărat unde au creat orașe comerciale puternice (Ragusa). Confruntați cu riscul decimării, localnicii s-au repliat în regiuni inaccesibile năvălitorilor. Autohtonii au mai avut și varianta deplasării spre zone periferice în raport cu nucleele teritoriale în jurul cărora se coagulaseră statele salve. De exemplu, politica de oprimare, după care s-au ghidat cnezatele sârbești, i-a forțat pe albanezi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pontică. O asemenea protecție era cu atât mai necesară cu cât, după înfrângerea de la Manzikert în fața turcilor, imperiul pierduse aproape definitiv Orientul. Frontul se retrăgea spre apus, cantonând Bizanțul în arealul balcano anatolian. În nordul Dunării, romanitatea orientală a supraviețuit, repliindu-se în fața atacurilor popoarelor migratoare prin munți, codri și regiuni mlăștinite. De regulă, năvălitorii nu se aventurau în aceste ținuturi de frică să nu cadă pradă vreunei ambuscade. Odată cu retragerea invadatorilor, populația românească revenea în zonele expuse năvălirilor, reușind să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că, în zonă, ocupația turcească a fost mult mai puternică. Slavii, stabiliți în zonele de câmpie, au fost obligați să se retragă spre regiunile muntoase unde au șters complet urmele romanității orientale. Deși au fost asimilate ori nevoite să se replieze la nord de Dunăre, amintirea acestor comunități s-a păstrat în multe toponime existente și în prezent 130. Un refugiu al romanității sud dunărene a fost și Dobrogea, respectiv codrii Măcinului și Podișul Oltinei. Luncile de pe aproape întreg malul drept
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
procesul a început deja în țări ca Suedia sau Singapore. Computerele sunt flexibile și răbdătoare, numai să ținem pasul cu ele. Alternativa la capitalismul de stat va fi socialismul de piață. Deși inițial, la debutul crizei, fiecare țară s-a repliat acasă și a încercat să se salveze prin politici naționale, inevitabil diferite, cred că în continuare caracterul global al crizei va fi mai bine conștientizat și vor exista mai multe încercări de armonizare a politicilor eco-nomice, măcar la nivelul G-20
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu-i greu de făcut. În cursa pentru medicalizarea societății, Narcis l-a învins pe Dionysos; un Narcis mai puțin nepăsător și mai vigilent, mai puțin admirativ în ce privește frumusețea sa și mai grijuliu cu aparențele și cu sănătatea, mai puțin repliat asupra propriei persoane și mai atent la informație și la riscurile sanitare. Narcis nu se mai pierde în contemplarea propriei imagini, ci consultă medici și specialiști, adoptă strategii de prevenire, își schimbă alimentația, renunță la tutun, se ferește de soare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
înțelepciune este o înțelepciune light, în perfectă concordanță cu hiperconsumatorul experiențial: avem de-a face nu atât cu o „revoluție spirituală”, cât cu una dintre ipostazele consumului-lume. În culturile vechi era vorba despre despuierea integrală a omului, despre depășirea eului repliat asupra strictei sale individualități prin eliberarea de toate poftele deșarte. Ele presupuneau o schimbare totală a felului de trai trecând prin exerciții spirituale repetate, prin indiferența față de lume, o adevărată performanță ascetică. Suntem foarte departe de așa ceva. Ce căutăm noi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
exceptând anorexia, până la vârsta de trei ani. Atunci această soră a fugit pe neașteptate de acasă pentru totdeauna, luând cu ea toate lucrurile sale minus rochia sa de casă. Mama spune singură că Pascal a făcut atunci o „depresie teribilă”: repliat complet asupra lui însuși, ghemuit, își sugea degetul, somnolând toată ziua învelit în rochia de casă, nu avea nici o activitate. În schimb, noaptea îi era frică, țipa, refuza să doarmă. O anorexie gravă se instalează și care va persista mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este perceput ca o supunere față de imaginile oedipiene. În același timp, constatăm destul de des o suprainvestiție a sinelui care începe frecvent prin întrebarea ontologică: „cine sunt eu?”. Într-o oarecare măsură, pentru a se identifica, adolescentul are nevoie să se replieze asupra lui însuși și asupra propriei sale funcționări mentale. Aceste întrebări privind sensul vieții și al morții, asupra identității de bază fac parte, bineînțeles, dintre întrebările existențiale fundamentale cu care individul trebuie într-o zi sau alta să se confrunte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orașul Încercuit. Lupta era Îndârjită În suburbii, și, pe drumul spre Petrovic, Faulques și Olvido Ferrara - intraseră cu o săptămână Înainte prin singurul loc posibil, o potecă ascunsă printre porumbiști - s-au Întâlnit cu supraviețuitorii unei unități croate care se replia, Înfrântă, după ce Înfruntase cu arme ușoare blindatele inamicului. Mergeau răsfirați, la capătul puterilor, Îmbrăcați În haine militare și civile. Erau țărani, funcționari, studenți, mobilizați În vederea recent alcătuitei armate naționale croate: chipuri acoperite de sudoare, guri deschise, ochi rătăciți de oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fiindcă era un teritoriu familiar, unde el stătuse multă vreme În cursul războiului civil. Cunoștea șosele, sate, orașe, avea În toate taberele prieteni și contacte care aveau să le Îngăduie să țină până la un punct situația sub control. Războiul se repliase la sud de Litani, mărginindu-se la incursiunile și bombardamentele partizanilor islamici Împotriva frontierei de nord a statului evreu și la represaliile israeliene. Merseseră cu taxiul de-a lungul țărmului, de la Beirut la Sidon și de acolo la Tir, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu luna mai 1944 În grupuri de partizani sau de autoapărare În fața jafurilor, violurilor și crimelor comise de armata sovietică de ocupație. Numărul luptătorilor din batalionul „Bucovina” s-a ridicat la peste 1.300 de combatanți, care apoi s-au repliat În grupuri mai mici sau unități de partizani ce cuprindeau 15-120 de combatanți. Cele mai active grupuri au fost cele conduse de Vladimir Macoveiciuc, grupul Constantin Cenușă, grupul Ion Vatamaniuc, grupul „Vulturii”, grupul Vasile Motrescu 18. A doua perioadă a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au folosit În moduri diferite și În scopuri diferite, altele decât cele pe care le urmărea Descartes. Nu cred că ar trebui să ne surprindă prezența acestui principiu metafizic la filosofi, anteriori lui Descartes. Gândirea nu poate să nu se replieze asupra ei Însăși, Încercând să-și surprindă și să-și definească unitatea. Mai ales că sensurile termenului cogito chiar asta exprimă: „a se gândi”, „a se referi la idei”, dar și „a strânge la un loc”, „a aduna”. Iar cogitarea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Polirom, Iași, 2000 interacțiune care se va statornici între clasa de elevi si profesor, precum si atitudinea acestuia în a se relaționa ca grup si la fiecare elev în parte. Relația profesorului-mediator cu elevii reprezintă o construcție reciprocă, dinamică, ce se repliază permanent în funcție de circumstanțe si scopuri educative. Ea este rezultatul unei “opere” comune ce se definitivează în timp, prin implicarea ambelor părți. Relația cu elevii nu trebuie să se reducă doar la aspect formal, administrativ, fiind reglementată de coduri deontologice sau
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]