19,573 matches
-
și, din cînd în cînd, cîte o editură moscovita. Așa cum nici nu este greu de bănuit, pentru cei care nu-și mai amintesc bine cum stăteau lucrurile, albumele apărute la Meridiane aveau în ele ceva proletar, meschin și perisabil, cu reproduceri color puține și proaste și nu puteau fi făcute cadou decît în situații limită, în timp ce albumele rusești respirau chiar și ele acel aer imperial, erau monumentale și impecabile din punct de vedere tehnic, de multe ori fiind tipărite în Finlanda
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
plin pînă la buza. De autenticitatea documentelor comunicate nouă de dl Pelin nu se îndoiește decît d-na Sipos. "Acestea nu sînt dovezi", scrie d-sa. Dl Florescu (sub pseudonimul Aristarc) socotește și d-sa că ar fi fost necesară reproducerea în facsimil a unei variante olografe spre a risipi dubiile. Dacă manuscrisul există, l-am fi alăturat. Dar arhivele au păstrat doar dactilograma. Dar nu e vreun dubiu că textul ei aparține lui Caraion. Este exclus și faptul că a
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
Rodica Draghincescu Din modă erotismului, a vulgarităților de orice natură, a pornografismului, a trivialului și a înjurătorismului de reproducere (model românesc), Gheorghe Izbăsescu nu ia decât viciile bărbatului fatal, înțelegând prea bine că și-ar distruge carieră/manieră/poemului, că și-ar submina retorica de întâlnire cu muză (fie ea și din "tomberon"): Ea văzând că ezit să beau
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
EZ 2054, 1999, 4); "băieții cam știu cu ce se mănîncă Iugoslavia" (EZ 2054, 1999, 12). În toate aceste citate, caracterul stilistic al expresiei nu e nici macar marcat în textele de origine prin vreo formă de distanțare (toate sublinierile din reproducerea citatelor îmi aparțin). Expresia apare totuși uneori și între ghilimele, precum în exemplul: "pentru a afla acu ce se mănîncăă acești bodiguarzi, redactorul nostru a trecut, incognito, pe la mai multe agenții de pază și protecție" (EZ 2049, 1999, 11). Citatul
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
formei, pentru ca totul să fie la locul lui. E ca sunetul în muzică, e asemenea compoziției, geometriei. Restul vine din subconștient. Nu știu de ce. Nu trebuie să te analizezi prea mult în acest sens. Am observat, privind o serie de reproduceri ale fotografiilor dvs. un fel de simetrie pe care o căutați... ...nu caut nimic. Totul e în natură. Numărul de aur se găsește în natură... ...gândiți ca Pascal; cu alte cuvinte, n-ați fi căutat simetria dacă n-ați fi
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
ambițios. Ea cuprinde aproape toate desenele din jurnal, câteva pagini în facsimil, schițe, tipărituri, fotografii (multe inedite), scrisorile legate de expediție, conferințele lui Racoviță, scurte articole de enciclopedie, note explicative. Alinierii prozaice a tuturor acestor documente i-a fost preferată reproducerea lor nestânjenită, într-un joc permanent al dispunerilor pe spațiul paginii. Această dinamică de plan cinematografic, integrată curgerii firești a materialelor de la o pagină la alta, este cea care i-a inspirat, probabil, pe realizatorii proiectului la alegerea subtitlului amintit
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
în al cărei nume se recunoștea, justificîndu-l, prin textualism, prin gramatologie, cartea încearcă să verifice acum, în anotimpul post-modern și "moale", structura "tare" (și perenă?) a unui alt canon estetic (sau, mai curînd, scriitural)". Același aer de vasalitate îl respiră reproducerea unor articole de dicționar: BOA s.m. invar. 1. Șarpe tropical, carnivor și neveninos, lung de cîțiva metri, care-și ucide prada înainte de a o înghiți, încolăcindu-se în jurul ei și sufocînd-o (Boa constrictor). 2. Fîșie lungă de blană sau de
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
progres social... Mă uit prin birourile uzinei, cu plante și prin care susură apa clară condusă prin jghiaburi strîmte aplicate pe podeaua de lemn rezistent, cu fîntîni arteziene, covoare, iar în unele încăperi pe pereți opere de artă atîrnate, deseori reproduceri ale Renașterii... Exact ce ar fi trebuit ei să înfăptuiască, fabrica radioasă a tuturor utopiștilor de la Pico de la Mirandola încoace... Printre operele de artă expuse, agățate pe pereți, să nu uit furcile, greblele de lemn prinse și ele pe pereți
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
Rodica Zafiu Exactitatea reproducerii unui mesaj verbal poate fi extrem de importantă din punct de vedere filologic sau juridic; în alte situații de comunicare, este însă destul de sistematic neglijată. Echilibrul dintre reproducerea ideilor și reproducerea cuvintelor în care acestea sînt exprimate cunoaște forme foarte diferite
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
Rodica Zafiu Exactitatea reproducerii unui mesaj verbal poate fi extrem de importantă din punct de vedere filologic sau juridic; în alte situații de comunicare, este însă destul de sistematic neglijată. Echilibrul dintre reproducerea ideilor și reproducerea cuvintelor în care acestea sînt exprimate cunoaște forme foarte diferite în conversația curentă, în transmiterea bîrfelor și a zvonurilor, în biografiile romanțate, în comentarea ultimelor declarații politice etc. Sînt mai mult sau mai puțin instituționalizate modificările operate
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
Rodica Zafiu Exactitatea reproducerii unui mesaj verbal poate fi extrem de importantă din punct de vedere filologic sau juridic; în alte situații de comunicare, este însă destul de sistematic neglijată. Echilibrul dintre reproducerea ideilor și reproducerea cuvintelor în care acestea sînt exprimate cunoaște forme foarte diferite în conversația curentă, în transmiterea bîrfelor și a zvonurilor, în biografiile romanțate, în comentarea ultimelor declarații politice etc. Sînt mai mult sau mai puțin instituționalizate modificările operate în manuscrise de
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși surprinzător momentul în care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
de organizare cu altele. Regula unui text bine scris e de a crea impresia oralității, adaptînd-o însă la alte condiții de comunicare, prin decontextualizare (absența mimicii, a intonației, a corecției imediate) - și recontextualizare: e deci sugerare, și nu simplă înregistrare, reproducere fidelă. Tot mai multe texte jurnalistice renunță însă, cu o ușurință discutabilă, la mijloacele transpunerii: se produc astfel texte ambigue, care nu marchează clar diferența dintre stilul direct și cel indirect, nu înlocuiesc intonația cu alte mijloace de subliniere - ajungînd
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
ambiguității ei, fiind substituită printr-o alta mai explicită, eventual prin completarea cu elementul indefinit absent ("un an și ceva") sau e indicată grafic, prin subliniere, prin scriere cu caractere cursive etc. în același text, nu e totdeauna clar indicată reproducerea replicilor, a discursului direct, nici măcar cînd locutorii alternează: "A venit acasă și a zis, dragă, plecăm pe vas. Cum plecăm pe vas? Uite așa, m-am săturat". Folosirea virgulei pentru a izola replica reprodusă de verbul de declarație - "a zis
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
care uită prea repede că metamorfozele răului sînt inepuizabile. Problema definirii identității face obiectul unei alte secțiuni și este studiată diacronic în cazul pavilioanelor României la expozițiile universale de la Paris (1867, 1889, 1900 și 1937), evoluția însemnînd abandonarea treptată a reproducerii unei tradiții artistice specifice și trecerea la o inteligentă interpretare a acesteia. Mai stingher în structura lucrării se dovedește a fi studiul, de altfel propunînd interesante nuanțări, despre tipul clasic în arhitectură. "Iluminarea teoretică a chestiunii", de care vorbește coordonatorul
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
deși ediția, ciudățenie, nu are parte de un sumar ca atare) să notez că alte 136 pagini reprezintă corespondența primită de filosof. Acest capitol e ceva mai consistent. Rigoarea mă obligă să menționez că și aici, în această secțiune, predomină reproducerea unor epistole din presă, începînd de la cele apărute în Noua Revistă Română (dintre care una, excepțională, a lui Caragiale din 3-15 ianuarie 1910 expediată din Berlin și reprodusă în publicația lui Rădulescu-Motru în 17 august 1912, adică la două luni
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
lui Nory nu fac decît să confirme brutală luare în posesie: ărăscoalaă simțurilor e de fapt răzbunarea ărădăciniloră". Apar și exagerări atenuate totuși de demonstrații livresc-fanteziste: sumbră casă a lui Petre Petre, abia luminată de un foc pirpiriu, este o reproducere autohtonă a cavernei platoniciene. Hortensia Papadat-Bengescu, cea care i-a furnizat autoarei titlul, beneficiază de comentariul cel mai steril al cărții. Aici se vede că intenția de a caracteriza evoluția românului printr-o unică găselnița eseistica (oglindă, în cazul de
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
și Gwenhaël Ponnau, de la École Normale Supérieure de Fontenay/Saint-Cloud, au strîns într-o carte tipărită impecabil cele șaisprezece comunicări ale unor universitari belgieni, canadieni, francezi și români. Cărțile lor de vizita sînt prezentate în final, împreună cu un set de reproduceri - iarăși, foarte reușite - ale unor tablouri (Brueghel cel Bătrîn, René Magritte cu Turnul Babel și, respectiv - Demonul perversiunii și Arta conversației) și ale unor lucrări de arhitectură aparținînd lui Eliel Saarinen. Ele au făcut obiectul cîtorva analize din cadrul sesiunii. După cum
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
66-97, de Mioara Avram - sînt extrem de grăitoare; voi incerca în continuare doar să selectez cîte ceva din materialul respectiv, interpretabil azi că mostră de umor involuntar și destul de negru; nu voi indică de fiecare dată sursele documentelor, ci doar pagina reproducerii lor în volumul citat; în ansamblu, e vorba de texte apărute în perioada 1949-1952 în "Lupta de clasă", "Scînteia", "Cum vorbim", "Studii și cercetări lingvistice" etc. Multe din textele articolelor de critică, direcție și demascare, exprimînd "revoltă", "durere" sau "indignare
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
receptări apropiate de experiență estetică. Și această experiență poate fi serios consolidată prin lectură atentă a articolelor, scrise cu acea expresivitate care stă întotdeauna în preajma exactității și a rigorii, dar și prin privirea atentă a sutelor de schițe, desene tehnice, reproduceri alb-negru și color care construiesc ele însele un univers fascinant și inepuizabil. Dacă într-o nouă ediție, care este încă de pe acum necesară, Dicționarul... va apărea într-un singur volum, pe o hîrtie mai puțin transparență și într-o formă
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
pe partenerul de discuție de dorința de a se confesa. Rezultă secvențe ale unui teatru de bună calitate. Din acest punct de vedere, o adevărată capodoperă poate fi considerată convorbirea cu Eugeniu Stefănescu-Est, intervievat la vârsta de 96 de ani. Reproducerea cu simt artistic a replicilor lacunare și puerile rostite de bătrânul scriitor se constituie într-o comedie (neagră) a bătrâneții: "- ...Eu am fost poet, domnule. O, am fost poet. - Cum se numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
limita consacrării.) Cele trei compartimente ale expoziției, două în care intră desenul și unul rezervat picturii, sînt mărturii nemijlocite ale unui tonus epuizat și ale unei imaginații cromatice și formale care a încetat să creeze și se ocupă exclusiv cu reproducerea și cu un fel de emisie prin stanțare. Indiferent dacă este compoziție, natura statică sau portret, pentru că pictorul rămîne fidel genurilor consacrate, strategia de construcție a imaginii este în permanență aceeași: un fundal neutru, pe o scară previzibilă de alb-gri
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
mai, pe 10 mai. Îmi aduc aminte acea zi, fiindcă am imortalizat-o, în calitate de fotograf. Pozele originale nu le mai am, le-am dat la revista Ramuri în 1986 și nu le-am mai vazut înapoi, vă pot arăta doar reproduceri. -Cum era Mateiu, cum s-a purtat în acea împrejurare? - Spre marea noastră dezamăgire - erau acolo Eliade, Sebastian, Acterienii, Noica, Polihroniade și alții - Mateiu Caragiale a fost extrem de rezervat. A venit singur, foarte punctual la five o^clock, îmbrăcat a
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
foaie cu scrisul sau repede și mărunt și aruncînd foile peste umăr jos pe podeaua pe care ele zăceau nemișcate că morții pe un cîmp de bătălie." * Balzac agonizînd. Un desen de 0,40 pe 0,29, colecția Arrault. O reproducere a acuarelei lui J.T. Lix făcută după relatarea lui Victor Hugo apărută în Choses Vues după ultima vizită pe care o făcuse muribundului în seara zilei de 17 august 1850. Victor Hugo care îl votase singur pe Balzac, pentru intrarea
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
a datelor au progresat, ideea de efemeritate a comunicării gazetărești a rămas totuși destul de puternică pentru a justifica diversele neglijente. Dacă cineva cunoaște dinainte anumite nume de persoane sau de localități străine, sau dacă are ideea să verifice pedant exactitatea reproducerii lor, riscă să descopere varii stîlciri, ciudate și chiar comice. Experiență lecturii unor articole din presa străină despre evenimentele românești i-ar putea convinge pe mulți că exactitatea filologica nu e chiar o trăsătură caracteristică a scriiturii jurnalistice contemporane. Recentele
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]