1,290 matches
-
o imagine coerentă și credibilă a pârghiilor de control și a modalităților concrete în care acestea erau puse în funcțiune. Documentele selectate sunt inedite, cu câteva excepții (doc. 3, 30, 36, 80, 99, 104, 161 și 208). Am optat pentru republicarea acestor documente întrucât, în opinia noastră, documentele respective întregesc imaginea de ansamblu a evoluției raporturilor dintre Securitate și Partid, permițând cititorilor o înțelegere nuanțată a acestora. În general, redactarea documentelor a respectat textul original. Am operat tacit acele modificări impuse
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în desfășurarea activităților la catedra de istorie universală. Acesta este principalul motiv al deciziei pe care am luat-o, de a mă retrage din concurs (a cărui încheiere formală nu știu să se fi produs). Hotărârea mea va face posibilă republicarea postului și ocuparea sa de un coleg înzestrat și cu acele însușiri care-mi lipsesc mie spre a fi admis. Pe de altă parte, chiar în cazul rezolvării pozitive, într-un viitor imprevizibil, a concursului meu, nu țin să mă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
literară). Revista conține, în partea literară, versuri, proză și câteva traduceri din literatura universală. Semnează versuri C. Ignătescu, Liviu Marian, Sandu Teleajen, D. Teleor, Const. T. Stoika, iar proză - Al. Terziman, N. Dunăreanu, Jean Bart (Dincolo, peste Ocean, februarie 1923, republicare din „Viața Românească”), Gh. Brăescu (Primul pas, republicare din „Cugetul românesc”). Două traduceri în proză rețin atenția: Acarul de Peter Rosegger, în tălmăcirea lui I. Tudescul, și De plictiseală de Maxim Gorki, traducător fiind M. Sevastos. Sumarele anilor 1922-1925 grupează
ARHIVA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285441_a_286770]
-
și câteva traduceri din literatura universală. Semnează versuri C. Ignătescu, Liviu Marian, Sandu Teleajen, D. Teleor, Const. T. Stoika, iar proză - Al. Terziman, N. Dunăreanu, Jean Bart (Dincolo, peste Ocean, februarie 1923, republicare din „Viața Românească”), Gh. Brăescu (Primul pas, republicare din „Cugetul românesc”). Două traduceri în proză rețin atenția: Acarul de Peter Rosegger, în tălmăcirea lui I. Tudescul, și De plictiseală de Maxim Gorki, traducător fiind M. Sevastos. Sumarele anilor 1922-1925 grupează materia în „Profesionale”, „Cronici statistice”, „Vesele”, „Juridice”, „Interne
ARHIVA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285441_a_286770]
-
17 februarie și 23 iunie 1902. Director: G. Marinescu. Revista publică sau reproduce poezii de Alex. St. Vernescu, G. Marinescu, N. Beldiceanu, Radu D. Rosetti, Const. Gh. Damaschin, Adrian Sulcină, D. I. Bonteș, Gheorghiu Dem., N. A. Bogdan, Gr. Lupu, Corneliu Moldovanu. Republicări sunt și poezia Numai una de G. Coșbuc sau transpunerea lui St. O. Iosif din Petöfi, Soarele. De remarcat un început de traducere din Odissea, semnat de Hristian N. Țapu și multă literatură populară. M.Pp.
DOINA DOINELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286812_a_288141]
-
Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari), C. Negruzzi, A. I. Odobescu, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, G. T. Pamfil, Octavian Goga (Vlaicu). Dintre colaborările de interes ar fi de semnalat o scrisoare a reginei Maria către revistă (1921), precum și un cuvânt
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
mercantilism la editarea primului volum, Literatura populară, din Opere complete de M. Eminescu. Beletristica publicată aici cultivă macabrul sub forma unor scrieri precare, în care abundă fantomele, visele și vedeniile terifiante. Se remarcă poezia lui B.P. Hasdeu Complotul bubei, o republicare, dar și Dragoș-Bogdan, poem dramatic (1904), și Antropomorfism (1905) de M.Eminescu. Se acordă o atenție specială informațiilor referitoare la opera Iuliei Hasdeu. Alți colaboratori: Vasile Demetrius, Victor Popescu, Al. Gherghel, Leontin Iliescu. I.H.
CUVANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286630_a_287959]
-
literară. Nu izbutește însă, nu numai fiindcă îi lipseau fondurile necesare, ci și pentru că se schimbaseră condițiile sociale și chiar literare. Era o stare de fapt pe care o recunoaște și poetul, de vreme ce gândise revista ca pe un organ de republicări, începând cu fragmente din Manoil, roman imprimat cu aproape douăzeci de ani înainte. Articolele politice sunt și ele, deși compuse în 1870, ecouri ale unor realități sociale și politice depășite. Studiul Poezii române. Demne de cele antice expune câteva adevăruri
DAMBOVIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286659_a_287988]
-
Europa. Foarte des au apărut și numele unor scriitori din Principate: V. Alecsandri, D. Bolintineanu - cu versuri și articole politice -, C. Bolliac, C. D. Aricescu, G. Baronzi, Gr. H. Grandea, Gh. Tăutu și V. A. Urechia. Cele mai multe texte literare sunt republicări după gazetele din Iași sau București, dar grija cu care sunt alese semnalează că în spatele neutralismului politic afișat se ascundea adeziunea la cauza națională. I. Vulcan a tradus din Jókai Mór (nuvela Capul lui Iordachi). S-a mai tălmăcit din
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, G. Tutoveanu, Al. George, Dem. Gâlman, G. Voevidca, Zaharia Bârsan, Gr. Veja, Volbură Poiană, N. G. Bogescu, Teofil Bugnariu, precum și proză de Ion Agârbiceanu (Piciorul de lemn, 2/1911 ș.u.), Liviu Rebreanu (Proștii, 3/1912, republicare din „Convorbiri critice”), Onisifor Ghibu, Ion Dragoslav, Al. Ciura, G. M. Zamfirescu (În vâltoare, 21/1922), Al. Hodoș. Se publică traduceri din Jack London și Maxim Gorki. După primul război mondial, literatura ocupă un spațiu mai întins. Cronica literară aparține
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
precoce din „Micul templier”, B. trimite versuri la „Fulgerul studențimii” și la „Revista copiilor și a tinerimei”. Folosind uneori pseudonime (Delajiu, D. B. Delajiu, D. Paltin, Dem. Paltin, D. B. Silvan), va fi prezent cu poezii (în multe cazuri fiind vorba de republicări) în peste o sută de ziare și reviste, îndeosebi din București și Craiova: „Adevărul literar și artistic”, „Flamura”, „Omul liber”, unde, în două rânduri (1923 și 1925), a avut funcția de prim-redactor, „Săptămâna”, „Conștiința culturală”, „Convorbiri literare”, „Ecoul Capitalei
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
București în mai 1947 (un volum), sub auspiciile Fundației „Regele Mihai I” și sub îngrijirea lui Ion Caraion și Virgil Ierunca. Cuprinde texte în limbile română, germană, italiană, franceză și rusă, edite și inedite, traduceri în și din aceste limbi. Republicări sunt versurile din ciclul După melci de Ion Barbu, cu ilustrații și portretul pictorului de G. Tomaziu, și o selecție de Aforisme de Lucian Blaga. Inedite par a fi eseul Existențialism - umanism, semnat de Virgil Ierunca și consacrat cărții lui
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I. Caragiale, P. Zosin, N. Țimiraș, D. Th. Neculuță, I. Păun
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
de pildă, aflată în conducerea organizației Reuniunea Femeilor Române din Iași, sau altor publiciști entuziaști. Printre realizări se află cele două texte ale lui Sadoveanu - unul de publicistică, Manole și cucul, altul de proză, Caliacra -, prezența lui Victor Eftimiu și republicarea unor pagini de Duiliu Zamfirescu, precum și articolele Elenei C. Meissner, din care se degajă un anumit pragmatism. D.C.-E.
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
până la vremile noastre. Sibiu, 1838, introd. edit., Alba Iulia, 1995 (în colaborare cu Eva Mârza). Repere bibliografice: Ioan Aurel Pop, „Școală și națiune”, ECH, 1987, 6-7; Miskolczy Ambrus, Iskola és nemzet, „Uj Erdélyi Muzeum” (Budapesta), 1989, 1-2; Octavian Șchiau, La republicarea „Disertației...” lui Vasilie Popp, „Universul catedrei”, 1995, 46. C.V.
MARZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
direct la conturarea momentului cultural, nu doar la reflectarea lui. La rubrica „Pagini din literatura exilului”, devenită „Recuperări”, semnează Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Norman Manea, Ion Negoițescu, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Ștefan Baciu. Reapare rubrica „Remember”, inițiată în 1980 pentru republicarea unor articole din seriile interbelice semnate de autori afirmați la începutul anilor ’30 și ulterior desființată de cenzură. Începând din septembrie 1990 se reiau articole de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica. Sub titlul „Pagini cenzurate
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
mesajului operei, Virgil Ierunca constată cu amară ironie în Cultul imposturii (1965) cum „și cu o vocală se poate face o ideologie”: invocația „Doamne” din Psalm de Ion Vinea (versuri apărute în „Revista Fundațiilor Regale” din 1944) devine „Doamnă” la republicarea poeziei sub un nou titlu, Lupta („Viața românească” din 1964). Sunt amendate, de asemenea, sub semnăturile Monicăi Lovinescu (care folosește și pseudonimul I. Cristu sau Ioana Cristu), ale lui J. Popper și Șerban Voinea, concesiile făcute regimului comunist de reputați
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
nimic la F.p. Schițe umoristice, nuvele, amintiri publică V. A. Urechia, G. Coșbuc, D. Karnabatt, I. C. Georgescu, I. Ighel-Deleanu, Th. Cornel. În 1901, sub semnătură lui I. L. Caragiale, apar Triumful talentului, Grand Hôtel „Victoria Română”, Amatorul și artistul, toate fiind republicări. Între scriitorii traduși se numără Lenau, Uhland, Goethe, Heine, J.-J. Rousseau, Chateaubriand, Hugo, Al. Dumas, Baudelaire, Zola, J.-H. Rosny, D’Annunzio, Longfellow, Turgheniev și Dostoievski (prin intermediar francez), Sienkiewicz, Petőfi și Vörösmarty Mihály. R.Z.
FOAIA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287046_a_288375]
-
și cum vorbim de N. G. Rădulescu-Niger, un rezumat al studiului Audițiunea colorată și noile curente literare de A. Binet, un fragment din Psihologia artei moderne de H. Taine. Cât despre literatura din R.t., aceasta este constituită frecvent din republicări, considerate mai utile decât un text oarecare, fie el nou. Sporadic, Livescu inserează piese de teatru, improvizații literare ale unor actori-autori. Se publică multă poezie, exerciții modeste în bună parte (B. Florescu, Th. M. Stoenescu, Mircea Demetriade, H. G. Lecca ș.a.
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
volumul din 2001 al lui Lafont, p. 85 cum pl. 148. 215. Acestui cunoscut al lui Honigberger, Schöfft și Allard, Între alții, i se datorează volumul The Punjab, being a Brief Account of the History of the Sikhs, London, 18462 (republicare la Karachi, În 1976). 216. Dacă primul „Census of the Punjab” datează din 1855, după Imperial Gazzetteer of India, populația din Lahore Division avea să numere În 1881 cca 4,7 milioane de locuitori, după zece ani 5,3, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
școalei primare, un discurs ținut în 1890), V. Gr. Borgovan ( Din corespondența mea pedagogică cu Al. I. Odobescu), N. Iorga (Institutor în România Mare). Se remarcă dorința redactorilor de a readuce în atenția cititorilor texte literare clasice, de unde și numeroasele republicări, atât de poezie (Mihai Eminescu , G. Coșbuc, St. O. Iosif, cât și de proză (I. L. Caragiale, Al. Vlahuță ș.a.). A. St.
SCOALA ROMANÃ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289567_a_290896]
-
de peste munți. S-au retipărit adesea versuri de Matilda Cugler-Poni ș.a., basmele lui Petre Ispirescu. Un merit cu adevărat mare al redactorilor de la T. este acela de a fi contribuit la cunoașterea în Transilvania a operei lui Mihai Eminescu, prin republicarea versurilor și prin comentarea operei poetului: studii scrise de G. Bogdan-Duică, Vasile Goldiș, A. C. Domșa, alături de amintirile lui A. C. Domșa, versuri închinate lui Eminescu, alcătuite de Al. I. Hodoș (Ion Gorun) etc. Principalii autori transilvăneni publicați de T. sunt Ioan
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
Gheorghiu La Vingt-cinquième heure și prin intuiția certificată de timp că „ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale”, Mircea Eliade îi acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
care atunci când se pregătea apariția Z. își anunțase colaborarea, A. Orna-Galați scrie un necrolog unde inserează informații biografice inedite, în timp ce, în Cântărețul erou, George Emil Botez glosează asupra semnificațiilor sociale ale liricii acestuia. Alături de o inedită (Întâiul cântec) și de republicarea unor poezii de St. O. Iosif, cu versuri sunt prezenți Octavian Goga (Taina), Mihail Săulescu, G. Tutoveanu, Sandu Teleajen, Leontin Iliescu, Soare I. Mateescu, Ion Iordăchescu. Din manuscrisul nr. 2661, aflat la Biblioteca Academiei Române, se tipărește o variantă a Glossei
ZBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
Iași. În foileton apar traduceri din H. Heine (Nopți florentine), Guy de Maupassant, I.S. Turgheniev, M.E. Saltâkov-Șcedrin, Marcel Prévost, Al. Dumas-fiul (Strigoii Carpaților, traducători: D. Anghel și St. O. Iosif), N.V. Gogol (Portretul, Nașul), Maxim Gorki (Hanul și fiul său, republicare după „Noua revistă română”), Leonid Andreev, H. Sanielevici (Hania). Alți colaboratori: A. D. Xenopol, V. Savel, Ioan Țimiraș. I.H.
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]