7,552 matches
-
orientează, fie și aproximativ, asupra noilor teme ale tranziției. Textul cel mai acut sub raportul gîndirii politice se intitulează Regim sau conduită? Privind la televizor o emisiune despre obezitate, autorul află că ea nu se vindecă prin regim, care e resimțit ca o frustrare și obține rezultate fragile, ci prin schimbarea conduitei alimentare. Gîndul îi fuge îndată spre alte sensuri ale cuvîntului ,regim", unde lucrurile se petrec oarecum la fel. ,Noi, care am trăit decenii de-a rîndul sub un regim
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
romancier a lui G. Baronzi.1 ) întîia dintre ele ar fi putut să rămînă o explorare onestă și, în principiu, legitimă vizînd prefigurările literare și publicistice ale unui mare seism social. Din păcate, presiunea tiparelor de gîndire ale timpului se resimte prea insistent: "Anului 1906 i se poate asocia imaginea unei cupe în care suferințele țăranilor continuă a se aduna, revărsarea dincolo de margini devenind iminentă. Dar acestei culminații a durerii i se contrapune o alta: culminația huzurului și desfrîului cultivate de
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
toate datele necesare pentru o ideatica sinceră, veritabilă profesiune de credință. Pare că toate experiențele sunt trecute prin filtrul accepțiunii lirice, pentru a fi reluate într-o formă substanțial îmbunătățită. Un ton hipersensibil acompaniază aceste versuri. Succesiunea anotimpurilor vieții este resimțită cu deosebită acuitate emotiva. Trăirea existenței în clipa, iată dictonul adecvat multor texte ce privilegiază o formă aparte de autenticism. Inocentă, atât de stenica, nu dispare nici atunci când sunt amintite efectele în general erodante ale timpului: "Nu-i adevărat,/ anii
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
pretext ideatic: „cu sângele meu sălbăticit/ .../ am otrăvit vârful săgeții, apoi/ te-am așteptat în leagănul munților/ unde veneai tu la vânătoarea/ cu morile de apă..” („Mori de apă”, pag. 13), din care parcă doar gustul amar al.. non-dialogului este resimțit: „acolo am gustat împreună otrava/ împărțită în jumătăți egale;/ și de atunci rătăcim/ într-o risipă a chemărilor” (Ibidem), între nostalgie și patetic. Un semnal-apel erotic, cu pudoarea emoției sincere, adolescentine, care, deși anxioasă și crispată, rămâne la nivelul unui
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
reeditare integrală în colecția Cartea de pe noptieră a Editurii Humanitas. Fragmentul selectat - un fel de nouă "bătaie ca în Șapte păcate", în proza lui Dinis Machado fiind frecvente citatele cinematografice - sperăm să ofere cititorilor plăcerea pe care și traducătoarea a resimțit-o în timpul aventurii traducerii acestei cărți fascinante. - A apărut un escadron, spuse Austin, iar orașul a fost invadat de așa-numiții camoni ( Notă: De la engl.come on însemnând "haide", n.tr.), care l-au acoperit tot cu albul uniformelor. Vreo
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
Natalia Gutman, Vladimir Orlov, Cătălin Ilea, Marin Constantin, la ansambluri din țară și din străinătate, la corul "Madrigal", la Berliner Kammeroper, la Orchestra Suisse Romande, la Formațiile Muzicale Radio - București. A avut vocația comunicării în muzică. A simțit și a resimțit permanent nevoia comunicării, nevoia de a reflecta continuu. A comunicat lucruri importante, a comunicat lucruri semnificative. Pentru sine, pentru cei din jur.
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
neînsoțită de argumente: "A echivala Holocaustul cu Gulagul e o eroare". Am mai spus-o și alte ori: acest izolaționism al Holocaustului, negreșit o crimă odioasă, nu e oare contraproductiv? Nu cumva e în măsură a atrage antipatia celor ce resimt genocidul roșu ca o fărădelege la fel de monstruoasă pe scara istoriei, chiar cu mai multe victime, și a da astfel apă la moară antisemitismului? Nici un genocid n-ar putea avea un "prestigiu" mai mare în comparație cu altele, în funcție de criterii de clasă, etnice
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
Cum însă de studii universitar-doctorale e plină piața culturală românească, mi se pare mult mai important, în context, acest volum de Arpegii critice decât monografia Matei Vișniec - un optzecist atipic, apărută simultan. E interesant, ba chiar simptomatic, că tânărul autor resimte cel dintâi această "scindare", nu numai sub raportul activităților sale curente, ci și sub acela al specificului lor, cu mizele diferite și conceptele puse în joc. În mai multe rânduri, pe parcursul acestui desfășurător de cronici dispuse în ordinea cronologică a
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
le este aproape imposibil să se perceapă altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru cei formați sub cerul ideologic al națiunii, deschiderea cerului european este un motiv de neliniște, aproape asemănătoare cu cea resimțită de vechii greci la căderea cetății. Forță naționalismului constă în primul rând în faptul că se sprijină pe o cultură, pe care o numește "națională", așa cum nicio ideologie nu o face. El uzează de întregul bagaj de bunuri simbolice ale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
priceperea să răspund: autorul - un eu difuz, cu mari probleme identitare, probabil indefinibil..." Rezultă astfel suprapunerea în roman a mai multor instanțe narative, începând cu autorul real, până la autorii "simulați", naratori omodiegetici, integrați universului ficțional din care relatează: Cesar autorul resimte scrisul ca refulare într-un spațiu compensatoriu, ca evadare din banalul cotidian, în timp ce Cesar-personajul nu se poate sustrage scrisului, scrisul este confirmare a existenței. El devine conștient și de forța cuvântului "ca armă", forță pe care și-o însușește, exemplar
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
revelație, devenind mitul fondator al personalității critice a lui E. Lovinescu: "De m-aș îndoi despre vocația mea critică, nu sub raportul calității, unde îndoielile subzistă întotdeauna, ci al fatalității ei, faptul că cea mai puternică emoție literară n-am resimțit-o din contactul unei opere de imaginație, ci al unei opere critice constituie indiciul unei îndrumări precise. Copil aproape, când am dat peste seria de articole ale lui Emile Faguet din Revue bleue (Renan, Balzac, Taine, Maupassant etc., ce aveau
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
breaslăť), în Ťvis-ŕ-visť cu sihăstria mea anostă, departe de zgomotoasa forfotă (adesea nu lipsită de avantaje extraliterare) a colegilor din tagma scriitoricească". Sau, dimpotrivă, cu un puternic accent contrastant: "Citesc cu emoție ŤUltimul cuvîntť de Mircea Vulcănescu. Generația noastră se resimte de absența unor caractere de calitatea și înălțimea morală a acestor oameni care s-au stins în pușcăriile politice dejiste". Regretabil, prezentul nu e mai puțin întunecat, învederînd o continuitate subterană a anomaliilor, o stagnare, un blocaj care contravine flagrant
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
ce-l stăpânește la înfrângerea "admirabilei Franțe" și la căderea Parisului sub ocupația hitleristă: "Nici prăbușirea Babilonului, nici moartea Atenei, nici destrămarea Romei antice, n-au avut gravitatea și semnificația tragică pe care o are ocupația Parisului de către germani." Diaristul resimte catastrofa ca pe una personală și "a tuturor celor ce s-au hrănit până acum cu alimentul acesta indispensabil al culturii franceze." El trăiește clipe de deznădejde, îl bate gândul să se sinucidă, însă nu are curaj. Pericle Martinescu dă
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
seamăn căci m-am epuizat căutând teatrul peste tot, când găsindu-l, când pierzându-l din nou, fără a putea niciodată să-l localizez definitiv, să-l reduc la un model. Eu sunt amantul plecat pe drumuri... cel care a resimțit fericirea iluziilor pasagere și a popasurilor temporare... O mărturisesc aici, da, am căutat. Lenea nu m-a definit. Mai degrabă rătăcirea. Și astfel, fără ajutor străin, am căutat teatrul care-mi era necesar conformându-mă astfel devizei lui Freud: "fiecare
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
tărîmul minunilor matematice ne este cel mai adesea refuzat, și nu atît din lipsa unor cunoștințe pe măsură, ci dintr-o inapetență constituțională față de lumea calculului matematic. Ceva s-a atrofiat iremediabil în ființa și fibra noastră, iar atrofia o resimțim la fel ca atunci cînd, pierzînd de tot un simț, o dată cu el dispare și felia de existență pe care o percepeai cu ajutorul lui. Pentru majoritatea dintre noi, matematica seamănă cu celălalt tărîm, tărîmul de dincolo, un tărîm inaccesibil ce îți
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
prin păcatele lor, ci prin căința sinceră de a le fi făcut. Tâlharul de pe Cruce care-și recunoaște ticăloșiile va merge cu Iisus în Cer; celălalt, care nu recunoaște nimic, va lua o altă destinație... E singurul punct de ruptură resimțit la lectura acestui volum antologic: publicistica deloc perisabilă a unui mare colecționar, atât de atent la oameni și la idei, la realitatea înconjurătoare și la discursurile alternative pe marginea ei.
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
satisfăcător și se caută un adăpost mai vast, sub protecția unui naționalism mai cuprinzător, mai patetic, capabil să unească toate părțile unei țări ce trecuse în timpul primului război printr-o mare primejdie. Regionalismul (autonomia regională năzuită de Iuliu Maniu) era resimțit ca o politică mediocră. Trebuie "să răsară ardeleanul României Întregite, neregionalist, Românul unificat" (p. 316). Nu e de mirare (deși ar putea fi) că fratele lui Iuliu Maniu, Cassiu Maniu, "profesor universitar titular de politică" la Cluj (după cum se recomandă
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
de ineluctabilul zădărniciei universale. Ar fi trebuit să devină un critic fidel al colegului său de școală Mihail Sadoveanu, pe care îl și întâmpină de altfel cu analiză minuțioasă a povestirilor sale de debut, din 1904. Diferențierea de orientare o resimțea ca pe o datorie profesională, după cum mărturisește în seria de articole de opinie Literatura și critica noastră, publicate în 1905 în "Epoca" și incluse în volumul I din Pași pe nisip: Nimeni nu are mai multă afecție pentru Sadoveanu decât
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
parte? În profesia mea originară, cea practicată din anii '50 înainte, de istoric al literaturii române, focalizat pe secolele XVIII și XIX, nu aveam nevoie și de altfel nici nu era cu putință, atunci, să mă formez în străinătate. Am resimțit însă de la început și din ce în ce mai mult, pe măsura trecerii anilor, izolarea la care mă condamna regimul comunist. Mă numărasem, totuși, printre privilegiații care putuseră ieși din țară în cîteva rînduri, în calitate de director general al teatrelor, apoi al Studioului de Filme
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
risipit ca fumul din suita peregrinărilor ori a trăirilor mele nu suferă comparație, ca amplitudine și gravitate, cu ceea ce am izbutit să salvez documentar. Ajuns acum la vîrsta senectuții și presat mai ales de prieteni tineri să-mi scriu memoriile, resimt puternic lipsa unor însemnări de zi cu zi. Destinul e aproape să mi se împlinească și eu încă mă caut spre a regăsi figuri, repere și conexiuni uitate. Aș vrea, totuși, să sugerez că nu doar indolența mi-a frînat
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
de macaz și completări necesare, ceea ce am schițat în ultimul capitol al Introducerii în teoria lecturii. E ciudat, dar cu cît anii trec, cu cît sînt mai acaparat de Internet și mai deschis revizuirii culturii mele de bază, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii, ca joc liber al fanteziei, cu atît îmi apare mai indispensabil rolul ei integrator, stimulativ, de "păstor al ființei", ca să uzez de metafora expresivă a lui Heidegger. Vă mulțumesc pentru răspunsuri.
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Stössel, op. cit., pp. 137-138. Autorul prezintă articolul Dr. psiholog Maria Simeon Urmările psihice tardive ale avortului. footnote>. Avortul are consecințe psihice negative care nu pot fi prevăzute și peste care nu se poate trece cu ușurință, în unele cazuri urmările resimțindu-se întreaga viața. Stresul post - avort este cunoscut sub numele de sindromul post - avort (SPA), care a fost descris pentru prima oară în 1985 de către dr. Anne C. Speckhard din S.U.A., psiholog și terapeut în probleme familie<footnote Ibidem, p.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
regine a Greciei lăsă un gol atât în palat, cât și în sufletul prietenelor sale. Înainte de plecare, îi spusei între altele prințesei: „Are să rămână trist palatul fără prezența alteței tale”, la care îmi ripostă: „Nu prea cred că o să se resimtă lipsa mea; poate tata da, el are să mă regrete și încă poate Ileana!” Nu trecu mult de la sosirea ei în țara adoptivă, când veni vestea că o boală năprasnică o doborî la pat. Luni de zile trecură fără speranță. În
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]