2,430 matches
-
lucrează. La acest studiu au fost invitate să participe 250 de companii dintre cele mai importante din România. Principalele criterii de selecție au fost cifra de afaceri și numărul de angajați. 150 de companii au răspuns la studiu, numărul de respondenți fiind de peste 86 000, dintre care 8 700 de subiecți având poziția de middle management. Studiul a cuprins 37 de criterii de evaluare, grupate în patru categorii: condițiile de muncă; pachetul salarial, avantajele; calitatea colaborării în companie. Un alt exemplu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
corporatiste, numai 14,8% au susținut că nu știu dacă organizațiile lor sunt auditate social. 37% dintre subiecți au afirmat că organizațiile lor publică rapoarte sociale, restul nu publică nimic în acest sens pe site-urile lor. 16,7% dintre respondenți nu au auzit despre companii romînești care fac raportare socială; 11% susțin că aceste rapoarte sunt puțin credibile, în timp ce 53,7% le consideră credibile. Ierarhia problemelor celor mai relevante referitoare la auditul social al unei companii este, conform studiului: relațiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și pentru specialiști 221. Studiul a cuprins preponderent subiecți cu vârste tinere: 12% cu vârsta între 15-25 de ani, 38% între 26-35 de ani, 35% cu vârsta între 36-45 de ani și 15% cu vârsta între 46-55 de ani. Majoritatea respondenților au fost subiecți de sex feminin 64% femei și 36% bărbați. În ceea ce privește vechimea în muncă, procentele sunt următoarele: 5% între 1-2 ani, 19% între 2-5 ani, 23% între 5-10 ani, 29% între 10-15 ani, 21% între 15-20 ani, 3% peste
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
asume riscuri profesionale etc. Proporția celor care sunt de acord că reputația internă a unei companii este similară cu cea externă este doar puțin mai mare decât a celor care sunt în dezacord cu acest lucru. O proporție importantă dintre respondenți sunt de părere că în cazul unor companii, deși acestea au un nume bun în afară, în interior reputația lor lasă de dorit, în sensul că nu reușesc să-și mulțumească pe deplin angajații în privința politicii salariale, a sistemului de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
afară, au probleme în a-i reține, din cauza neregulilor interne. Totuși, problema reputației unei companii este considerată deosebit de importantă, având în vedere numărul foarte mic al celor care au manifestat o atitudine neutră față de acest aspect. Cât privește comunicarea, majoritatea respondenților crede că aceasta are un rol deosebit de important într-o organizație. De altfel, comunicarea este liantul pentru toate celelalte aspecte ale EOC, condiția de bază ca acest fenomen să se manifeste și să fie perceput și asimilat deopotrivă de către angajați
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizație. De altfel, comunicarea este liantul pentru toate celelalte aspecte ale EOC, condiția de bază ca acest fenomen să se manifeste și să fie perceput și asimilat deopotrivă de către angajați și angajatori. Este de discutat și despre procentul redus de respondenți care au considerat că o comunicare adecvată, eficientă, nu este esențială într-o companie. Explicarea acestui aspect ține, în principal, de specificul muncii angajaților. În ceea ce privește politica de resurse umane, se remarcă o curbă ascendentă a aprecierii favorabile a importanței acesteia
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
între reputația internă și cea externă ale unei organizații apreciază responsabilitatea socială ca fiind neimportantă pentru economia unei organizații. Este de înțeles această corelație, deoarece ambele fenomene sunt de ordin social și se influențează reciproc. Cât privește importanța acordată de respondenți fiecărei dimensiuni constitutive culturii de tip EOC, datele arată că valorile și reputația internă și externă sunt considerate cele mai relevante atunci când o organizație este evaluată ca potențial angajator. La polul opus se situează leadership-ul și responsabilitatea socială. Ca o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
companiei unde se colectau CV-urile candidaților, care erau rugați să completeze și un chestionar cu o întrebare: "De ce doriți să vă angajați la Coca-Cola?". În urma colectării datelor și a analizei acestora, s-a observat că din cei 700 de respondenți numai patru au asociat compania cu aspirația de a dezvolta o carieră în domeniul vânzărilor, în condițiile în care Coca-Cola este o companie de vânzări. Acest moment a fost crucial. Pasul următor a constat în identificarea valorilor, scopului companiei și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
opinia mea, e la fel de castrator ca și a cânta în strună publicului. În perioada comunistă, când publicul juca un rol minimal în câmpul literar, compromisul autorului cu critica a atins rafinamente bizantine." Dându-le în suficientă măsură dreptate celor doi respondenți, Cronicarul se vede nevoit să remarce, presat nițel de context și de moment, că autonomiile, de orice fel ar fi ele, au parte de contestări - credibile - din mai toate direcțiile. Bunul-simț ca paradox Un foarte bun interviu a realizat, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
cel care se apropie, la începutul lunii august. Două lucruri ne sar în ochi, mult înaintea oricăror altora. Și nu numai nouă, și nu numai în Cuvântul. Firește, ca întotdeauna, ele sunt ancheta și interviul. Cea dintâi, estivală și cu respondenți de prima mână (T.O. Bobe, Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu, Nichita Danilov, Adela Greceanu, Florina Ilis, Nora Iuga, Dan Lungu, Simona Popescu, Octavian Soviany, Radu }uculescu). De reținut o frază senzuală și tentantă a Norei Iuga: "Specificație: o călătorie adevărată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
ani, au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, în timp ce peste 300 dintre aceștia au decedat în ultimii 10 ani din cauza consumului de droguri, arată statisticile Agenției Naționala Antidrog din 2014. În funcție de frecvența consumului de drog principal, majoritatea respondenților au spus că sunt consumatori ocazionali (57%), dintre care 30% consumă de două-trei ori pe săptămână, iar 27%, mai puțin.
FANTOMA, drogul care face ravagii printre tineri. Ce spune Centrul Antidrog by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77329_a_78654]
-
indicator este compus din șase subindicatori ai guvernării: democrație participativă și libertatea de expresie; stabilitatea politică și absența violenței; eficiența guvernării; calitatea reglementărilor; supremația legii; controlul corupției. Indicatorii agregați combină punctele de vedere ale unui mare număr de cetățeni, experți, respondenți din țări dezvoltate și din țări în curs de dezvoltare. Sursele provin dintr-o arie largă de institute de cercetare, ONG-uri și organizații internaționale. Pentru a putea produce fiecare subindicator, Banca Mondială colectează indicatorii de percepție existenți. Ea colectează
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
se bazează pe opiniile experților pentru a asigura relevanță transnațională. Cealaltă jumătate, în principal pe chestionare trimise middle-managerilor și high-managerilor din cadrul firmelor internaționale sau locale. O singură organizație (International Working Group, care a efectuat cercetarea asupra International Crime Victim) întreabă respondenții în mod direct despre propria experiență asupra corupției. Astfel, CPI este în principal „un vot al voturilor”, reflectând impresia oamenilor de afaceri și a analiștilor de risc care au fost anchetați în diferite feluri<footnote Principalele întrebări abordate (definitorii pentru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
estimate de risc politic, economic și financiar. footnote>. Modul în care strângerea probelor a fost realizată a variat de la un studiu la altul, ceea ce ar putea duce la inadvertențe între acestea. De exemplu, răspunsurile pot depinde de backgroundul cultural al respondenților, de statutul lor de rezidenți sau nu în țara respectivă. Mai mult, răspunsurile pot diferi între experți și publicul larg, în funcție de grupele de venituri. Totuși, Lambsdorff susține că impactul unor astfel de factori asupra CPI este nesemnificativ din două motive
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Lambsdorff susține că impactul unor astfel de factori asupra CPI este nesemnificativ din două motive. Pe de o parte, corelația dintre surse este una ridicată, ceea ce implică faptul că „nivelul perceput al corupției” este același, indiferent de diferitele categorii de respondenți. Potrivit lui Lambsdorff, acest lucru se poate datora faptului că respondenții au aceeași idee în a defini „gradul de corupție”. Pe de altă parte, chiar dacă percepția diferă în funcție de respondent, datele pot fi totuși însumate și „se obține o determinare a nivelului
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
este nesemnificativ din două motive. Pe de o parte, corelația dintre surse este una ridicată, ceea ce implică faptul că „nivelul perceput al corupției” este același, indiferent de diferitele categorii de respondenți. Potrivit lui Lambsdorff, acest lucru se poate datora faptului că respondenții au aceeași idee în a defini „gradul de corupție”. Pe de altă parte, chiar dacă percepția diferă în funcție de respondent, datele pot fi totuși însumate și „se obține o determinare a nivelului de corupție perceput de un lot mare și eterogen de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
că „nivelul perceput al corupției” este același, indiferent de diferitele categorii de respondenți. Potrivit lui Lambsdorff, acest lucru se poate datora faptului că respondenții au aceeași idee în a defini „gradul de corupție”. Pe de altă parte, chiar dacă percepția diferă în funcție de respondent, datele pot fi totuși însumate și „se obține o determinare a nivelului de corupție perceput de un lot mare și eterogen de respondenți”. TI arată că atuul major al CPI este reprezentat de combinarea mai multor surse, deoarece acest lucru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
au aceeași idee în a defini „gradul de corupție”. Pe de altă parte, chiar dacă percepția diferă în funcție de respondent, datele pot fi totuși însumate și „se obține o determinare a nivelului de corupție perceput de un lot mare și eterogen de respondenți”. TI arată că atuul major al CPI este reprezentat de combinarea mai multor surse, deoarece acest lucru îmbunătățește relevanța indicelui și reduce posibilitatea unor interpretări eronate ale răspunsurilor pentru anumite țări. În plus, studiile acoperă anumite țări, fiecare dintre acestea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
evaluarea și clasamentul companiilor individuale ar necesita un alt tip de cercetare. Cerând executivilor să evalueze conduita firmelor străine care fac afaceri în țara lor, mai degrabă decât să le solicite numirea companiilor, cercetarea poate identifica tendințe bazate pe experiențele respondenților, mai degrabă decât pe cazuri specifice. Respondenții au fost rugați să dispună nivelele mitei în tranzacții pe o scară de la 0 la 10, unde 0 reprezintă nivelele ridicate de mită. Cu un punctaj de 8,3 în indicele din 1999
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
un alt tip de cercetare. Cerând executivilor să evalueze conduita firmelor străine care fac afaceri în țara lor, mai degrabă decât să le solicite numirea companiilor, cercetarea poate identifica tendințe bazate pe experiențele respondenților, mai degrabă decât pe cazuri specifice. Respondenții au fost rugați să dispună nivelele mitei în tranzacții pe o scară de la 0 la 10, unde 0 reprezintă nivelele ridicate de mită. Cu un punctaj de 8,3 în indicele din 1999, Suedia este numărul unu, ceea ce înseamnă că
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
face sugestii de îmbunătățire, însă managementul TI ia decizii despre metodologia folosită. Analiza statistică a fost realizată de profesorul Gertrud Moosmüller, care conduce catedra de statistică a Universității din Passau, Germania. Etapele producerii indicelui sunt următoarele: Indicele conține două întrebări. Respondenții au fost întrebați: „Din lista de țări de mai jos, vă rugăm să selectați acele naționalități ale companiilor străine care fac afaceri în cea mai mare măsură în țara dumneavoastră.” Apoi au clasat țările într-o scală de șapte puncte
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
firmele din țările selectate fac plăți neoficiale sau dau mită?” Pentru a ușura construcția indicelui, scala de șapte puncte a fost convertită într-una de zece. O medie a fost calculată pentru fiecare țară în funcție de numărul de evaluări oferite de respondenți, cu excepția evaluărilor privind propria țară. Țările sunt clasate în funcție de punctajele medii obținute pentru fiecare țară. Deviația standard precizată în Raportul de analiză a indicat gradul de convergență a opiniilor respondenților în relație cu fiecare țară în parte. Cu cât este
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
calculată pentru fiecare țară în funcție de numărul de evaluări oferite de respondenți, cu excepția evaluărilor privind propria țară. Țările sunt clasate în funcție de punctajele medii obținute pentru fiecare țară. Deviația standard precizată în Raportul de analiză a indicat gradul de convergență a opiniilor respondenților în relație cu fiecare țară în parte. Cu cât este mai mică deviația standard, cu atât este mai mare consensul. Rezultatele sunt asemănătoare, în ciuda locului din clasament. Marja de eroare pentru o confidență de 95% este, de asemenea, precizată. Aceasta
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Global al Corupției Barometrul Global al Corupției, realizat de Transparency International, reprezintă a patra ediție a unui sondaj de opinie ce măsoară percepția publicului larg asupra corupției și experiențele oamenilor legate de acest fenomen. Barometrul are aproximativ 59.000 de respondenți din 62 de țări și colectează opiniile publicului asupra celor mai corupte elemente ale sectorului public, asupra acelor aspecte ale vieții (viața de familie, mediul de afaceri sau cel politic) cele mai afectate de corupție, precum și asupra acțiunilor întreprinse de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cine o plătesc, și care este cuantumul acesteia. Este un sondaj de opinie publică. Asta înseamnă că se concentrează asupra publicului larg, nu a experților. Pentru fiecare țară inclusă în cercetare a fost ales un eșantion reprezentativ pentru publicul larg. Respondenții sunt bărbați și femei cu vârste de peste 15 ani. Unele eșantioane sunt naționale, altele urbane; cercetătorii au avut grijă ca toate eșantioanele să corespundă caracteristicilor populațiilor naționale și mondiale. Sondarea opiniei publice este realizată de Gallup International pentru Transparency International
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]