275 matches
-
specifice. Autorii sugerează că ar fi mai bine ca aceste decizii să se ia pe baza numărului de locuri pentru fiecare categorie decât pe baza unor criterii predeterminate. Atenție Deși majoritatea statelor sunt de acord cu plafonul de 70-75 pentru retardare mintală, există și state în care s-a stabilit unul mai ridicat (de pildă, în Iowa, acesta este de 85) (Mac Millan & Forness, 1998). Nu se știe dacă, o dată cu reautorizarea legii privind educația persoanelor cu dizabilități în 2004 sau la
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
1998). Nu se știe dacă, o dată cu reautorizarea legii privind educația persoanelor cu dizabilități în 2004 sau la începutul lui 2005, se vor impune definiții mai precise și armonizate în toate statele. Caracteristici asociate diferitelor stadii de dezvoltare Caracteristicile persoanelor cu retardare mintală variază foarte mult în funcție de gravitatea afecțiunii și de trăsăturile de personalitate și de comportament. Întârzierile în dezvoltare depind în foarte mare măsură de natura retardării. La unii indivizi, incapacitatea vizează strict performanța școlară (ei erau numiți mai de mult
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și armonizate în toate statele. Caracteristici asociate diferitelor stadii de dezvoltare Caracteristicile persoanelor cu retardare mintală variază foarte mult în funcție de gravitatea afecțiunii și de trăsăturile de personalitate și de comportament. Întârzierile în dezvoltare depind în foarte mare măsură de natura retardării. La unii indivizi, incapacitatea vizează strict performanța școlară (ei erau numiți mai de mult „indivizi cu retardare timp de 6 ore”, adică în intervalul de timp petrecut la școală), abilitățile adaptative fiind în rest în limite normale. La alții, în
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
foarte mult în funcție de gravitatea afecțiunii și de trăsăturile de personalitate și de comportament. Întârzierile în dezvoltare depind în foarte mare măsură de natura retardării. La unii indivizi, incapacitatea vizează strict performanța școlară (ei erau numiți mai de mult „indivizi cu retardare timp de 6 ore”, adică în intervalul de timp petrecut la școală), abilitățile adaptative fiind în rest în limite normale. La alții, în schimb, apar și trăsături agresive și probleme de comportament care le accentuează limitările și le reduc capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
care le accentuează limitările și le reduc capacitatea de adaptare. Există și caracteristici negative care pot prognostica probleme mai grave: autovătămare, agresivitate, mișcări stereotipe, probleme de comunicare și hiperactivitatea (Aman, Hammer & Rohahn, 1993). În funcție de gradul de severitate, unii indivizi cu retardare mintală ușoară (sindrom Down ușor) se descurcă destul de bine din punct de vedere cognitiv, însă mai încet și cu obiective modificate. De obicei, limitările de pe acest plan sunt mai greu observabile în mediile previzibile și organizate și foarte vizibile în
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și cu obiective modificate. De obicei, limitările de pe acest plan sunt mai greu observabile în mediile previzibile și organizate și foarte vizibile în situațiile noi sau atunci când rutina este întreruptă de schimbări bruște. Prevalență, comorbidități și evoluție Prevalența globală a retardării mintale este de aproximativ 1-3%. Este posibil ca persoanele de sex masculin să fie mai bine reprezentate în cadrul acestei populații din care 85% suferă de retardare mintală ușoară. Prin definiție, debutul se situează înainte de vârsta de 18 ani, însă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
atunci când rutina este întreruptă de schimbări bruște. Prevalență, comorbidități și evoluție Prevalența globală a retardării mintale este de aproximativ 1-3%. Este posibil ca persoanele de sex masculin să fie mai bine reprezentate în cadrul acestei populații din care 85% suferă de retardare mintală ușoară. Prin definiție, debutul se situează înainte de vârsta de 18 ani, însă cu cât identificarea se face devreme, cu atât forma este mai severă. Formele ușoare pot să treacă neobservate până la începutul școlarizării formale. Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ușoară. Prin definiție, debutul se situează înainte de vârsta de 18 ani, însă cu cât identificarea se face devreme, cu atât forma este mai severă. Formele ușoare pot să treacă neobservate până la începutul școlarizării formale. Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), indivizii cu retardare mintală sunt de 3-4 ori mai expuși riscului de comorbidități decât restul populației. În plus, diagnosticul este mai complex, deoarece caracteristicile patologice obișnuite pot fi modificate din cauza retardării. Cele mai frecvente comorbidități (tot conform DSM-IV-TR) sunt: ADHD, tulburările de dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
treacă neobservate până la începutul școlarizării formale. Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), indivizii cu retardare mintală sunt de 3-4 ori mai expuși riscului de comorbidități decât restul populației. În plus, diagnosticul este mai complex, deoarece caracteristicile patologice obișnuite pot fi modificate din cauza retardării. Cele mai frecvente comorbidități (tot conform DSM-IV-TR) sunt: ADHD, tulburările de dispoziție, tulburările de dezvoltare pervazive, mișcările stereotipe și tulburările psihiatrice datorate unei afecțiuni medicale (cum ar fi un traumatism cranian). Comorbiditățile variază și în funcție de etiologia retardării: de exemplu, sindromul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fi modificate din cauza retardării. Cele mai frecvente comorbidități (tot conform DSM-IV-TR) sunt: ADHD, tulburările de dispoziție, tulburările de dezvoltare pervazive, mișcările stereotipe și tulburările psihiatrice datorate unei afecțiuni medicale (cum ar fi un traumatism cranian). Comorbiditățile variază și în funcție de etiologia retardării: de exemplu, sindromul X-fragil este însoțit frecvent de ADHD și fobie socială, iar sindromul Prader-Willi, de anxietate și ADHD. Atenție Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), dacă sunt îndeplinite criteriile de retardare mintală, atunci diagnosticul se încadrează în Axa II. Orice alte
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ar fi un traumatism cranian). Comorbiditățile variază și în funcție de etiologia retardării: de exemplu, sindromul X-fragil este însoțit frecvent de ADHD și fobie socială, iar sindromul Prader-Willi, de anxietate și ADHD. Atenție Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), dacă sunt îndeplinite criteriile de retardare mintală, atunci diagnosticul se încadrează în Axa II. Orice alte tulburare va fi situată pe Axa I. Având în vedere că o comorbiditate posibilă este ADHD, este important de reținut că, adesea, copiii cu retardare mintală sunt neatenți și activi
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dacă sunt îndeplinite criteriile de retardare mintală, atunci diagnosticul se încadrează în Axa II. Orice alte tulburare va fi situată pe Axa I. Având în vedere că o comorbiditate posibilă este ADHD, este important de reținut că, adesea, copiii cu retardare mintală sunt neatenți și activi, însă se va pune diagnosticul de ADHD doar dacă aceste simptome sunt excesive pentru vârsta mintală a copilului, nu cea cronologică. Etiologie Factorii biologici și genetici Retardarea mintală se poate datora unor anomalii genetice. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
este important de reținut că, adesea, copiii cu retardare mintală sunt neatenți și activi, însă se va pune diagnosticul de ADHD doar dacă aceste simptome sunt excesive pentru vârsta mintală a copilului, nu cea cronologică. Etiologie Factorii biologici și genetici Retardarea mintală se poate datora unor anomalii genetice. Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de retardare mintală, sindromul Down, este cauzat de o aberație cromozomială a cromozomului 21 (număr anormal de cromozomi sau cromozomi anormali). Copiii cu această afecțiune prezintă de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se va pune diagnosticul de ADHD doar dacă aceste simptome sunt excesive pentru vârsta mintală a copilului, nu cea cronologică. Etiologie Factorii biologici și genetici Retardarea mintală se poate datora unor anomalii genetice. Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de retardare mintală, sindromul Down, este cauzat de o aberație cromozomială a cromozomului 21 (număr anormal de cromozomi sau cromozomi anormali). Copiii cu această afecțiune prezintă de obicei, niște caracteristici clasice: statură mică, față rotundă și plată, ochi migdalați și tonus muscular
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
reflexe slabe. La copiii de vârstă școlară, această tulburare, datorată unei anomalii a cromozomului 15, se manifestă nu doar prin anumite caracteristici fizice (statură mică, mâini și picioare mici), ci și prin impulsivitate, accese de furie, hiperfagie și o oarecare retardare mintală (coeficient de inteligență situat între 60 și 80). Factorii ambientali În cursul dezvoltării prenatale, factorii ambientali pot cauza anomalii congenitale. Toxinele din mediu, numite substanțe teratogene, pot avea efecte negative grave asupra fătului. Aproximativ 33% dintre copii ai căror
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
numite substanțe teratogene, pot avea efecte negative grave asupra fătului. Aproximativ 33% dintre copii ai căror mame consumă mult alcool se nasc cu sindrom alcoolic fetal (SAF). Manifestările clinice ale acestei afecțiuni sunt dezvoltarea încetinită și disfuncția sistemului nervos central (retardare mintală, hiperactivitate, iritabilitate), la acestea adăugându-se trăsăturile faciale neobișnuite (buză inferioară subdezvoltată, nas turtit, distanță mare între ochi) care devin mai puțin pronunțate o dată cu vârsta, chiar dacă deficitele cognitive se mențin. De reținut Factori de risc ai retardării mintale pot
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nervos central (retardare mintală, hiperactivitate, iritabilitate), la acestea adăugându-se trăsăturile faciale neobișnuite (buză inferioară subdezvoltată, nas turtit, distanță mare între ochi) care devin mai puțin pronunțate o dată cu vârsta, chiar dacă deficitele cognitive se mențin. De reținut Factori de risc ai retardării mintale pot fi diferite afecțiuni prezente la naștere, (infirmitatea motorie centrală sau o boală convulsivă, cum ar fi epilepsia). Retardarea mintală poate apărea și postnatal în caz de naștere prematură, lipsă de oxigen la naștere (anoxie) ca urmare a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
între ochi) care devin mai puțin pronunțate o dată cu vârsta, chiar dacă deficitele cognitive se mențin. De reținut Factori de risc ai retardării mintale pot fi diferite afecțiuni prezente la naștere, (infirmitatea motorie centrală sau o boală convulsivă, cum ar fi epilepsia). Retardarea mintală poate apărea și postnatal în caz de naștere prematură, lipsă de oxigen la naștere (anoxie) ca urmare a unei complicații (cordonul ombilical înfășurat în jurul gâtului), răni la nivelul craniului, encefalită sau meningită. De asemenea, capacitatea cerebrală poate fi afectată
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
De asemenea, capacitatea cerebrală poate fi afectată și de substanțele poluante din mediu, cum ce întâmplă în cazul intoxicării cu plumb ca urmare a ingerării de vopsele pe bază de această substanță. Evaluare Pentru o evaluare corectă a persoanelor cu retardare mintală, trebuie ținut cont de întregul istoric medical și de dezvoltare al copilului, pe baza lui putându-se identifica etiologia probabilă și debutul (înainte de 18 ani) și exclude alte diagnostice posibile. O parte importantă a interviului de depistare a retardării
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
retardare mintală, trebuie ținut cont de întregul istoric medical și de dezvoltare al copilului, pe baza lui putându-se identifica etiologia probabilă și debutul (înainte de 18 ani) și exclude alte diagnostice posibile. O parte importantă a interviului de depistare a retardării mintale constă în obținerea de informații cu privire la momentul în care a ajuns copilul în principale stadii de dezvoltare, deoarece mulți dintre acești copii înregistrează întârzieri în acest sens. Procesul de identificare și diagnostic trebuie neapărat să cuprindă și o evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Gilliam pentru sindromul Asperger (Gilliam Asperger’s Disorder Scale, GDAS)/ de la 3 ani până la 22 de ani Scală de evaluare a comportamentului Patru scale Notă: Pentru referințele tuturor acestor instrumente, vezi Anexa B. Intervenția În cazul copiilor și adolescenților cu retardare mintală, intervențiile se concentrează fie asupra aspectelor comportamentale/emoționale, fie asupra celor educaționale. Intervențiile comportamentale Programele comportamentale reușesc foarte bine să se focalizeze și să acționeze asupra problemelor sociale, emoționale și de conduită. Motivul acestei reușite l-ar putea constitui
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Motivul acestei reușite l-ar putea constitui faptul că ele împart comportamentele problematice în părți componente (ceea ce simplifică lucrurile) și modelează sistematic conduitele prin management situațional pentru a le transforma în competențe sociale adaptative. Folosirea metodelor comportamentale pe populațiile cu retardare mintală este un subiect care a beneficiat de multă atenție în literatura de specialitate (Handen, 1998), în prezent existând mai multe tehnici de elaborare a unor astfel de programe pentru o serie întreagă de probleme (chaining comportamental, metoda beneficiilor secundare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
programul comportamentale poate spori șansele de succes ale acestuia pentru că permite o mai mare consecvență și transferarea efectelor obținute acasă la școală sau la unitatea unde se efectuează tratamentul (Handen, 1998). Programele educaționale Întrebarea dacă este preferabil pentru copiii cu retardare să fie cuprinși în programele de educație specială sau mai degrabă în sistemul obișnuit (practică numită mainstreaming sau incluziune) se pune de mai bine de 20 de ani și încă nu și-a găsit răspuns. În vreme ce unele studii arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de destulă atenție (Taylor, 1986). Având în vedere că se așteaptă o nouă amendare a legii privind educația persoanelor cu dizabilități, nu ne rămâne decât să vedem care dintre alternative va fi propusă pentru a răspunde corespunzător necesităților copiilor cu retardare mintală și cu alte nevoi educaționale speciale. Prevenția Programele de prevenție se desfășoară la toate nivelurile de intervenție: de la campaniile de sensibilizare prenatală (efectele abuzului de droguri și de alcool, consiliere genetică) până la programele de intervenție precoce centrate pe competențele
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
categorie cuprinde tulburări severe care afectează în mod pervaziv mai multe sfere ale funcționării: gamă restrânsă de activități (comportamente stereotipe, interes scăzut), lipsă de interacțiune reciprocă și limitarea abilităților de comunicare. Majoritatea copiilor cu astfel de tulburări suferă și de retardare mintală. Această categorie cuprinde patru tulburări: autismul, sindrom Rett, tulburarea dezintegrativă a copilăriei și sindromul Asperger. Indivizii care îndeplinesc doar anumite criterii sau prezintă trăsături atipice sunt diagnosticați cu tulburări pervazive de dezvoltare, fără precizare. Vom începe această secțiune cu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]