542 matches
-
sinaptice centrale și periferice constituie obiectul unui mare număr de cercetări experimentale. S-a precizat printre altele că supraviețuirea neuronilor motori medulari depinde de activitatea mușchilor inervați de către neuronii respectivi și că supraviețuirea altor tipuri de neuroni (senzitivi, vegetativi, corticali, reticulari etc.) este dependentă de prezența factorilor de creștere, ca NGF (Levi-Montalcini, 1972), neutrofinei, factorilor neurotrofici NGF-like, factorului neurotrofic derivat de creier și factorului neurotrofic ciliar (Barde, 1994). De la nivelul receptorilor specifici ai terminațiilor nervoase, factorii de creștere secretați de către celulele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
doar 2% în sistemul nervos central. Țesuturile cele mai bogate în serotonină sunt celulele enterocromafine ale tubului digestiv, nucleii rafeului median din trunchiul cerebral și glanda pineală. Rolul de mediator chimic central al serotoninei este mai evident la nivelul nucleilor reticulari ai rafeului din trunchiul cerebral. De la nivelul acestora pleacă o serie de căi ascendente spre talamus, hipotalamus, aria postrema, substanța cenușie periventriculară, scoarță și cerebel, precum și descendente spre substanța cenușie din măduva spinării. La nivel periferic, neuronii serotoninergici predomină în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în hipotalamusul posterior și căile mezencefalo-ponto bulbare. La rândul lor, proiecțiile histaminergice descendente coboară spre măduva spinării, distribuindu-se diverselor segmente ale acesteia și asigurând inervația „în trecere” a unor structuri mezencefalo-ponto-bulbare. Un loc important îl dețin corpii mamilari, formația reticulară mezencefalică și nucleul tradusului solitar. Existența căilor reticulo-corticale histaminergice explică o parte din binecunoscutele acțiuni centrale ale histaminei și ale unor substanțe antihistaminice care influențează starea de veghe și somn, comportamentul psiho-afectiv etc. În afara distribuției intraneuroaxiale, histamina se găsește larg
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conjunctă, realizată cu participarea obligatorie a hipotalamusului. Strâns legată morfologic și funcțional de hipotalamus este FR a trunchiului cerebral, al cărei rol integrativ este, de asemenea, bine cunoscut. Prezența centrilor organo-vegetativi în feutrajul polineuronal al căilor nespecifice aferente și eferente reticulare asigură condiții optime de integrare a informațiilor sosite pe cale nervoasă sau umorală, în vederea elaborării reacțiilor comportamentale și vegetative corespunzătoare. De menționat că, cu cât coborâm spre bulb și măduvă, cu atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limbă provoacă, de asemenea, căderea mandibulei (reflex linguomaxilar). Masticația, ca act reflex, rezultă așadar din alternanța reflexelor de coborâre și ridicare a mandibulei, cu participarea căilor aferente și eferente ale trigemenului, hipoglosului și glosofaringianului. Componenta reflexă este subordonată influențelor centrale reticulare, hipotalamice, limbice și corticale cu rol deosebit în corelarea funcției masticatorii cu celelalte manifestări digestive. II.4.3.2. Deglutiția este fenomenul mecanic prin care substanțele alimentare sunt deplasate din gură în stomac. El se realizează în trei timpi: bucal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleului locus coeruleus. Neuronii care sintetizează CRH sunt distribuiți în nucleul paraventricular (NPV), amigdală și NTS. Ei dețin un rol deosebit în coordonarea și medierea componentelor centrale și periferice ale stresului generalizat. Locus coeruleus asigură inervația noradrenergică activatoare a ariilor reticulare și tegmentală laterală implicate în integrarea reacțiilor stresante centrale. Pe de altă parte amigdala și cortexul frontal medial exercită un important control asupra anxietății și reacțiilor emoționale. Împreună cu cortexul orbitofrontal și cingulat, amigdala și hipotalamusul formează o rețea interconectată care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mici, rotund-ovalare, dispuse aparent întâmplător în interiorul lobulilor pancreatici. Au o citoplasmă granulară mai palid colorată decât a celulelor acinilor glandulari din jur. Reprezintă grupări de celule mici endocrine, organizate în cordoane scurte, neregulate, susținute de o rețea subțire de fibre reticulare ce conține numeroase capilare sanguine în care celulele endoteliale sunt fenestrate. Celulele A și B au fost descrise în 1907 de Lane (21), pe baza colorației histochimice diferite și a mărimii diferite a granulelor secretorii. Prezența insulinei numai în celule
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
În producerea de cunoștințe În slujba obiectivului general al Îmbunătățirii Îngrijirii și sănătății umane. Indicând direcția și contribuind decisiv la modalitățile creării de cunoaștere, Eisai reprezintă un caz exemplar de strategie adaptată În societatea cunoașterii, În cadrul căreia viteza și pertinența reticulară triumfă În fața masei! Instalat În Franța 1, grupul se confrunta În 2003, după mărturisirile unora dintre manageri, cu dificultăți de ordin cultural În implementarea modelului său În cadrul filialei de aici. Totuși, cu ocazia unei Întrevederi personale cu un medic francez
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ; Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific structura atomică reticulară . Această structură demonstrată experimental cu ajutorul radiațiilor X, constă în aceea că particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt: - motivul (particula care se repetă periodic în rețea ;ea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt: - motivul (particula care se repetă periodic în rețea ;ea poate fi: atom, ion monoatomic, moleculă neutră electric, grupare ionică - șirurile reticulare (direcția din rețea în lungul căreia motivele de dispun echidistant; parametrul sau perioada șirului este distanța dintre două motive vecine fundamentale se consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
poate fi: atom, ion monoatomic, moleculă neutră electric, grupare ionică - șirurile reticulare (direcția din rețea în lungul căreia motivele de dispun echidistant; parametrul sau perioada șirului este distanța dintre două motive vecine fundamentale se consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică celulă posibilă care redă caracteristica întregii rețele se numește celulă elementară. Deși sunt câteva mii de minerale , nu există decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv molecula de apă 6Ălegătura metalică 7) legătură Van der Waals II . rețele heterodesmice 1)în rețeaua grafitului avem legături covalente în planul reticular xy și legături Van der Waals pe direcția y . Apoi, rețelele cristaline mai pot fi: I.izomorfe, adică au același model spațial și cu motive foarte asemănătoare în ceea ce privește dimensiunea și sarcina electrică și parametrii asemănători , dând naștere la minerale izomorfe
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
prin îmbătrânire, pot cristaliza unele formații coloidale, cum sunt de exemplu gelurile de minerale ca limonitul, piroluzitul, etc , numite și glaskopf- uri. Cristalizarea este fenomenul de trecere a materiei gazoase, lichide și solide - amorfe în stare solidă -ordonată, cu structură reticulară și de multe ori cu forme poliedrice . Se cunoaște că metalele pot recristaliza sub influența (trepidații, lovituri orientate, etc) sau prin tratament termic (coacere) trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etc). La
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
se manifestă mai puternic tendința de asociere a atomilor sau ionilor substanței dizolvate sau topite. Se formează complexe de atomi, ioni sau molecule bipolare care se leagă sub formă de lanțuri sau grupuri simetrice ca un început de edificiu cristalin, reticular, de dimensiuni submicroscopice , care ajuns la o mărime relativ importantă, de până la 10-9cm , constituie germenele de cristal. Particulele asociate sub formă de dipoli și complexe ionice din soluție sau topitură, se îndreaptă și se orientează în jurul germenelui de cristal sub
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
particule care se depun și în dezvoltă în direcții paralele cu fața pe care o acoperă, adică se ajunge în urma creșterii tangențiale a stratului. De asemenea Bravais și Vulf au constatat că viteza de creștere este invers proporțională cu densitatea reticulară a fețelor de cristal și că, prin urmare fețele de mai mică densitate vor crește mai repede și vor dispare, iar cele cu densitate maximă vor crește cel mai încet și vor acoperi cristalul. Numeroase experiențe au confirmat tendința cristalelor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
în jurul cristalului scufundat în soluția suprasaturată se formează o pătură îngustă de concentrație mai mare chiar decât concentrația de suprasaturație a soluției (C2). Din această pătură moleculele se depun prin absorbție pe suprafața cristalului, fiind apoi integrate în ordinea sa reticulară. Această zonă de grosime moleculară se mai numește și pătură de absorbție. După, ea urmează o altă zonă cu concentrație mai scăzută (C1) decât a soluției suprasaturate (C2) care urmează, bineînțeles, însă mai mare decât concentrația de echilibru (de saturație
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cristalizării. În aceste teorii s-a dezvoltat și aprofundat cu prioritate procesul de difuziune și rolul său în transportul particulelor care alimentează creșterea cristalului. Procesul intim de atragere și fixare a particulelor pe suprafața cristalului și încadrarea lor în ordinea reticulară, reprezentat aici doar printr-un coeficient global k , a fost dezvoltată în teorii mai noi, bazate pe structura atomică și ionică a cristalelor . În primul rând s-au evidențiat W.Kossel și I.N.Stranski prin teoria cinetică moleculară a creșterii
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
unei particule cu cristalul se eliberează o anumită cantitate de energie care a fost numită de Kossel -pas energetic. Prin repetarea periodică, la infinit, a acestor pași energeticicu adăugarea succesivă a particulelor din soluție la rețea se formează treptat șiruri reticulare tridimensionale. Cu cât se vor efectua mai multe legături cu particulele cristalului, deci cu cât energia eliberată va fi mai mare și cu cât vor rămâne mai puține legături libere în sistem, cu atât procesul de legare a unei particule
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
apreciază că depunerea particulelor pe o față a cristalului în creștere se face în trei etape. În prima etapă, pe fața cristalului se depune o particulă, în a doua etapă se adaugă o serie de particule care completează un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21) Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
creștere se face în trei etape. În prima etapă, pe fața cristalului se depune o particulă, în a doua etapă se adaugă o serie de particule care completează un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21) Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3), Kossel îi desface pasul energetic de legare cu particulele de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
serie de particule care completează un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21) Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3), Kossel îi desface pasul energetic de legare cu particulele de semn contrar φ0 în trei componente : una pe direcția de creștere paralelă φ’’’ și două pe cele două direcții perpendiculare de creștere tangențială
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21) Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3), Kossel îi desface pasul energetic de legare cu particulele de semn contrar φ0 în trei componente : una pe direcția de creștere paralelă φ’’’ și două pe cele două direcții perpendiculare de creștere tangențială . Pentru fixarea unei particule izolate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
direcții perpendiculare de creștere tangențială . Pentru fixarea unei particule izolate pe suprafața cristalului (poz 1Ă se eliberează numai o fracțiune de energie φ, corespunzătoare legăturii pe verticală , singura care se realizează. La adăugarea unei particule pentru formarea unui nou șir reticular pe fața cristalului, se eliberează, pe lângă energia corespunzătoare legăturii pe verticală și fracțiunea φ’’ - energia de legătură cu muchia planului început (poz 2) . În fine, pentru așezarea unei particule în continuarea noului șir, deja început, se eliberează atât fracțiunile de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]