652 matches
-
cu porozitate gel variabilă și cu o anumită selectivitate Transformarea chimică a copolimerilor macroporoși polari în schimbători de ioni a dus la creșterea gradului de hidrofilie a catenei și implicit la îmbunătățirea calității selective a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența unui catalizator Friedel-Crafts, rezultă un adsorbant clorurat polar, care conține până la 60% Cl /90/, testat la purificarea antibioticelor. Particolele polimere hidrofile sunt importante în biomedicină și aplicațiile biotehnologice necesită prepararea perlelor reticulate cu o mărime și distribuție a
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența unui catalizator Friedel-Crafts, rezultă un adsorbant clorurat polar, care conține până la 60% Cl /90/, testat la purificarea antibioticelor. Particolele polimere hidrofile sunt importante în biomedicină și aplicațiile biotehnologice necesită prepararea perlelor reticulate cu o mărime și distribuție a porilor cunoscută. Aceste sinteze au atras atenția datorită faptului că sunt netoxice, neiritabile și biocompatibile cu țesuturile vii. S-au sintetizat copolimeri cu compoziție ternară/cuternară tip gel/macroporoși având porozitate și polaritate reglabile
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Sci.,C42, 183, 1973 59 K. Dusek, J. Seidl, J. Malinsky, Coll.Czech.Chem.Commun., 32, 2767, 1966 60 K. Dusek, J.Polym.Sci.,C16, 1289, 1967 61 C.D.Vlad, Teza de doctorat „Contribuții la sinteza și caracterizarea (co)polimerilor reticulați sub formă de perle“ , 1997 62 E. B. Bradford, J. W. Vanderhoff, J.Appl.Phys., 26, 684, 1955. 63 M. Cheng, F. J. Micale, J. W. Vanderhoff, El-Aasser, J.Polym.Sci., Part.A, Polym.Chem., 30, 235, 1992 64 Grulke
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Bodennec, Jacques Portoukalian, J. Lipid Res. 2002 43(8): 1335-1340. Recovery of gangliosides from aqueous solutions on styrenedivinylbenzene copolymer columns. 86 Ig. Poinescu, C. D. Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 79188, 1982; Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de acetat de vinil. 87 Poinescu, C. D. Vlad, A. Carpov, Brevet de invenție nr.96330, 1989. Procedeu de purificare a sulfatului de amoniu. 88 R. Kunin, R.Hetherington, International Water Conf. Pittsburgh., Pa.,Oct. 1969 89 Ig
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
C. D.Vlad, E. Diaconu, V. Popescu, Brevet de inventie nr.105282, 1994. Procedeu de preparare a unor adsorbanți macroporoși. 91 Ig. Poinescu, C. D.Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 78506, 1981. Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de stiren-divinilbenzen. <&contents> PREFAȚA Lucrarea de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
preparare a unor adsorbanți macroporoși. 91 Ig. Poinescu, C. D.Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 78506, 1981. Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de stiren-divinilbenzen. <&contents> PREFAȚA Lucrarea de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
D.Vlad, R. Dimitriu, Brevet de invenție nr. 78506, 1981. Procedeu de obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de stiren-divinilbenzen. <&contents> PREFAȚA Lucrarea de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională, termică și chimică, precum și prin abilitatea crescută de a păstra
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională, termică și chimică, precum și prin abilitatea crescută de a păstra informația formei lor (memoria formei). Polimerii reticulați sunt foarte importanți în tehnologie, medicină, biotehnologie, agricultură precum și în alte domenii cum ar fi materiale de construcție sau protecție, vopsele, lentile, având o mare rezistență mecanică și chimică precum și o foarte ridicată stabilitate termică. Acești polimeri intră în compoziția
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură. Primele lucrari din acest domeniu aveau ca obiect de studiu (co)polimerii stiren-divinilbenzen, care au constituit baza precursorilor din industria schimbătorilor de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
faza de monomer (inițiatori, macrocatene radicalice, agenți de transfer de catenă). Viteza de polimerizare în perlă nu este influențată de dimensiunea particulei și de tipul de stabilizator /38/. Mecanismul (co)polimerizării reticulante radicalice În tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de inițiere a catenelor crescătoare, proces care determină apariția diferențelor morfologice ale structurilor reticulate. Din p.d.v. al reacțiilor elementare, CRR nu diferă de polimerizarea liniară a monomerilor mononesatutați Tabelul 1 prezinta reacțiile elementare în cazul copolimerizării a doi monimeri cu reactivitate egală și independentă a grupărilor vinilice din monomerul divinilic. Diferențele apar datorită prezenței
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
multinesaturat, care poate fi incorporat la catena crescătoare prin reacția unei singure duble legături, cealaltă rămânând pendantă și poate să ia parte la (co)polimerizare, astfel că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de “ volum exclus “ se referă la toate aceste efecte /39/. Schema reacțiilor posibile care au loc în timpul procesului de formare a rețelelor prin copolimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor mono —și divinilici este prezentată în tabelul 2. Formarea structurilor (co)polimere reticulate Comportarea specifică a formării structurilor (co)polimere reticulate obținute prin mecanism radicalic la o concentrație mare de monomer bisnesaturat (MBN) este determinată de creșterea concentrației de unități ale monomerului bis-nesaturat cu ambele legături duble reacționate ( la conversii mici ale reacției
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
efecte /39/. Schema reacțiilor posibile care au loc în timpul procesului de formare a rețelelor prin copolimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor mono —și divinilici este prezentată în tabelul 2. Formarea structurilor (co)polimere reticulate Comportarea specifică a formării structurilor (co)polimere reticulate obținute prin mecanism radicalic la o concentrație mare de monomer bisnesaturat (MBN) este determinată de creșterea concentrației de unități ale monomerului bis-nesaturat cu ambele legături duble reacționate ( la conversii mici ale reacției) și creșterea numărului de duble legături pendante în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
interconectate și spații goale (pori). În esență, fiecare microreactor (picătură) se transformă într-o perlă macroporoasă în care procentul de volum liber se corelează bine cu procentul de porogen utilizat /53/. Formarea structurii macroporoase este determinată exclusiv de comportarea catenelor reticulate prin (co)polimerizare iar procesele care au loc pot fi descrise astfel: nucleii formați inițial se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
important mecanismul de separare a fazelor /55-58/, care apare aproape de limita stabilității termodinamice când poate avea loc la macroscară (macrosinereză) sau în microscară (microsinereză), fiind tipică formării structurilor disperse bifazice ce includ rețelele macroporoase /59,60/. Formarea structurilor (co)polimere reticulate depinde de cantitatea și calitatea (natura) monomerilor și mediilor inerte utilizate în condițiile de reacție stabilite pentru fiecare sinteză în parte. Cantitatea de monomer divinilic influențează structura macroporoasă , un conținut mare de monomer divinilic duce la structuri ce se umflă
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerului divinilic și eficiența reticulării. Creșterea diluției mărește șansa contactelor intra particule: macroradicalul crescător poate ataca o grupare vinilică periferică de pe aceeași particulă. Utilizarea mediilor inerte în scopul obținerii structurilor permanent poroase produce câteva efecte asupra mecanismelor de formare a reticulaților: viteza de reacție scade, numărul ciclizărilor crește, conformația catenelor se schimbă, în timpul polimerizării polimerul se umflă mai mult sau mai puțin în diluant și se modifică semnificativ echilibrele din sistem. Caracterul neomogen al (co)polimerizării reticulante nu este o condiție
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Reacția de polimerizare duce la formarea moleculelor de copolimer bogate în componenta bisnesaturată, copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
moleculelor de copolimer bogate în componenta bisnesaturată, copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în copolimer reticulat determină apariția separării de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în copolimer reticulat determină apariția separării de faze între copolimer și mediu inert și duce la apariția unei faze bogată în diluant, monomerii fiind distribuiți între cele două faze (II). Polimerul slab reticulat, fiind umflat în restul de monomeri, are o comportare asemănătoare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în copolimer reticulat determină apariția separării de faze între copolimer și mediu inert și duce la apariția unei faze bogată în diluant, monomerii fiind distribuiți între cele două faze (II). Polimerul slab reticulat, fiind umflat în restul de monomeri, are o comportare asemănătoare lichidelor care (din cauza tensiunilor interfaciale), iau forma cea mai stabilă din punct de vedere energetic și în acest fel are loc separarea în masă a microsferelor (III) . In timpul acestei
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
minimă a picăturii este realizată pe seama deformării rețelei (sesizată ca schimbare de volum). La o conversie ridicată a monomerilor, are loc macrogelifierea, și formarea aglomeratelor de microsfere (IV) Primul stadiu în formarea structurilor poroase este producerea și aglomerarea microsferelor înalt reticulate. Al doilea stadiu este legarea și fixarea microsferelor și aglomeratelor lor. Acest lucru se realizează odată cu avansarea reacției de polimerizare reticulantă, când are loc formarea de noi nuclei, care pe seama consumării monomerilor leagă structurile existente în sistem (V). Mediul inert
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
a (co)polimerizării reticulante precum și procesului de separare a fazelor (determinat de termodinamica sistemului) se desfă șoară conform schemei model din figura 6 /61/. Avantajele metodei Deoarece de cele mai multe ori, perlele utilizate în scopuri preparatorii sau separatorii, au structură (înalt)reticulată, ele se bucură de caracteristicile materialelor rezistente termic, mecanic și chimic. Polimerii reticulați tipici, nu posedă porozitate decât atunci când sunt umflați în solvenți. În urma solvatării, catenele polimere se separă unele de altele și formează porii care sînt locurile (spațiile) umplute
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]