556 matches
-
Cabbala denudata, vol. 3; cf. Ernst Benz, În Cahiers de l’Hermétisme: Kabbalistes chrétiens, Albin Michel, Paris, 1979, p. 107 și nota 35. O traducere franceză a acestui tratat, foarte slabă, a fost publicată În 1903 de Edgar Jegut și retipărită la Éditions d’Aujourd’hui, Plan-de-la-Tour, 1984. O versiune corijată a aceleiași traduceri a publicat François Secret. 87. Pierre Deghaye, „La Sagesse dans l’oeuvre de Jacob Böhme”, În Cahiers de l’Hermétisme: Sophia ou l’Âme du Monde, Albin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
reușește să spulbere impresia de reacție umorală a unei personalități animate de mesianismul neoromantic, din perspectiva căruia trecutul trebuie să fie drapat într-un eroism de paradă, iar țărănimea să fie prezentată ca o clasă socială omogenă și idilică. Se retipăresc acum poeme de Coșbuc (Non omnis moriar), alături de texte ale unor noi poeți, Ecaterina Pitiș, C. Sp. Hasnaș, I. M. Marinescu, Mihail Săulescu (debut în 1906), A. de Herz (debutează în 1906, folosind și pseudonimul Dinu Ramură), în vreme ce Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Londra, 1937. 2. Cf. bibliografia, capitolului 19, secția a IVa. 3. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 120, 251. 4. Wilhelm Dilthey, Einleitung in die Geisteswissenschaften, Berlin, 1883. 5. Wilhelm Windelband, Geschichte und Naturwissenschaft, Strassburg, 1894, retipărit în Prăludien, ediția a IVa, Tubingen, 1907, vol. II, pp. 136-160. 6. Heinrich Rickert, Die Grenzen der naturwissenschaftlichen Begriffs-bildung, Tubingen, 1913; de asemenea Kulturwissenschaft und Na-turtvissenschaft, Tubingen, 1921. 7. A. D. Xenopol, Les Principes fondamrntaux de I'histoire, Paris, 1899 [în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
S. Legouis si L. Cazamian, Histoire de la litterature anglaise, Paris, 1924. 10. Vezi W. K. Wimsatt, Jun., The Structure of the "Concrete Universal" in Literature, în Publications of the Modern Language Association of America (abreviat : PMLA), LXII (1947), pp. 262-280 (retipărit în The Verbal Icon, Lexington, Kentucky, 1954, pp. 69-83) ; Scott Elledge, The Background and Development in English Criticism of the Theories of Generality and Particularity, ibid., pp. 147-182. 11. R. G. Collingwood, Are History and Science Different Kinds of Knowledge
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
C. Pollock, The Nature of Literature, Princeton, 1942. 4. Majoritatea operelor lui E. E. Stoll se încadrează aici. Vezi de asemenea L. L. Schucking, Charakterprobleme bei Shakespeare, Leipzig, 1919 și L. C. Knights, How Many Children Had Lady Macbeth ?, Cambridge, 1933 (retipărit în Explorations, Londra, 1946, pp. 15-54). Dintre studiile mai recente despre lupta dintre convenționalism si naturalism în dramaturgie cităm: S. L. Bethell, Shakespeare and the Popular Dramatic Tradition, Durham, North-Caroline, 1944, și Eric Bentley, The Playwright as Thinker, New York, 1946. 5
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
problema timpului în alte genuri, vezi T. Zielinski, Die Behandlung gleich-zeitiger Vorgănge im antiken Epos, în Philologus, Supplementband, VIII (1899-1901), pp. 405-499; Leo Spitzer, Vber zeitliche Perspek-tive in der neueren franzosischen Lyrik, în Die neueren Sprachen, XXXI (1923), pp. 241-266 (retipărit în Stilstudien, II, Munchen, 1928, pp. 50-83) ; Oskar Walzel, Zeitform im lyrischen Gedlcht, în Das Wortkunstwerk, Leipzig, 1926, pp. 277-296. în anii din urmă (datorită, în parte, influenței filozofiei existențialiste) s-a acordat multă atenție problemei timpului în literatură. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Lunt), vol. I, pp. l-71, Cambridge, statul Massachusetts, 1953, precum si de Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the Discriminatin of Romanticisms, în PMLA, XXXIX (1924), pp. 229-253 (retipărit în Essays in the History of Ideas, Baltimore, 1945, pp. 228-253). Henri Peyre - Le Classicisme francais, New York, 1942 - susține cu tărie deosebirea categorică dintre clasicismul francez și toate celelalte mișcări neoclasice. Erwin Panofsky, Renaissance and Renascences, în Kenyan Review, VI
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
filosofskie proizvedenia, Moscova, 1958, tom V, sau în traducere franceză L'art et la vie sociale, Paris, 1950). Studii care discută mai ales aspectul ideologic sînt: A. Cassagne, La Theorie de l'art pour l'art en France, Paris, 1906, retipărit 1959; Rose R. Egan, The Genesis of the Theory of Art for Art's Sake in Germany and England, 2 părți, Northampton, 1921-4; Louise Rosenblatt, L' Idee de l'art pour l'art dans la litterature anglaise, Paris, 1931. 17
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
28. Spitzer, Zur sprachlichen Interpretation von Wortkunstwerken, în Neue Jahrbiicher fur Wissenschaft und Jugendbildung, VI (1930), pp. 632-651 (reprodus în Romanische Stil- und Literaturstudien, Marburg, 1931, vol. I) ; vezi și Wortkunst und Sprachwissenschaft, în Germanisch-romanische Monatsschrift, XIII (1925), pp. 169-186 (retipărit în Stilstudien, loc. cit., voi. II, pp. 498-536) ; Linguistics and Literary History, în Linguistics and Literary History, Princeton, 1948, pp. 1-40. 29. Din Comparative Literature X (1958), 371. Vezi articolul meu Leo Spitzer (1887-1960), în Comparative Literature, XII (1960), pp.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Eminescu, raporturile dintre doi scriitori; Caragiale în literatura lumii, Arghezi și învierea lirismului european, doi scriitori români în perspectivă universală ; o altă serie de lucrări : Schiller, Ideile lui Stendhal etc. au caracter monografic. Toate aceste studii, împreună cu altele, au fost retipărite într-un masiv volum, Studii de literatură universală și comparată (București, 1963) prin care valoarea de mare comparatist european a lui Tudor Vianu este fixată definitiv. Școala de comparatistică română este reprezentată prin numeroase lucrări care urmăresc difuzarea unui scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
zice mitologică)", și o alta către Elena Beram, cu referire la aceeași nuvelă care nu trebuie inclusă printre celelalte proze fantastice: : "socotesc că Str[ada] Mântuleasa nu trebuie să fie integrată volumului de proze fantastice. Mai târziu, s-ar putea retipări și ea, împreună cu alte nuvele "fantastice" recente". Astfel, termenul de fantastic pe care îl folosește Eliade apărea în două accepțiuni 182: "una denominativă, directă, utilizată pentru prozele fantastice clasice" (Șarpele, Nopți la Serampore, La țigănci etc.) și alta între ghilimele
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mare echipă pentru a face săpături aproape de Lahore, unde s-a găsit o mare cetate din civilizația de la Mohenjo-Daro. Îmi puneți întrebări în legătură cu Altheim. Este un mare mistificator. Nu am citit Zur Geschichte und Literatur des Altertums, dar și-a retipărit aici unele eseuri publicate înainte. Continuă (în Nouvelle Clio) să producă cele mai fantastice ipoteze despre epoca redactării Avestei. Se pare că un profesor german nu ajunge niciodată să înțeleagă ce este tradiția orală 3. Sunt prea cultivați, prea livrești
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Wüst au continuat până în ’41. Foarte probabil, acesta este episodul care întemeiază, retrospectiv, atitudinea negativă a lui Wikander față de Ohlmarks, acest „savant șarlatan” (cum îl va numi Nyberg în prefața la cea de-a doua ediție germană a sintezei sale, retipărită în 1966). Vezi Stefan Arvidsson, Den ariska idoler, 2001, în special subcap. „Ariska mannaförbund”, și Sverker Oredsson, Lundsuniversitet under andra världkriget. Motsättningar, debatter och hjälpinsatser, LUSÅ, Lund, 1996. Pentru dosarul politic Wikander în anii premergători celui de-al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
vol. XIII, partea a II-a, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2015, p. 80. 20 V., printre altele, Sincronía, diacronía y tipología, în Actas del XI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románicas (Madrid, 1965), vol. I, Madrid, 1968, pp. 269-283; retipărit în vol. El hombre y șu lenguaje. Estudios de teoría y metodología lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1991, pp. 186-200; El sistema verbal románico, Siglo XXI editores, Mexico DF-Madrid, 1996, pp. 36-37; Sistem, normă și tip, în vol. Lecții de lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
editate la Sibiu în urma inițiativelor și strădaniilor materiale depuse de cercul din jurul ziarului „Tribuna”, în al cărui Institut Tipografic se și imprimau. Redactor responsabil a fost D. Popovici-Barcianu. Bună parte din articolele politice sau culturale, precum și din scrierile literare se retipăreau și în „Tribuna”. Conținutul este mult mai divers decât cel al unei foi literare obișnuite, F.i. urmărind, la fel ca atâtea alte periodice transilvănene, realizarea unei eficiente propagande politice și culturale și, totodată, îmbinarea acestei acțiuni cu aceea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
de la Buceci (Ioan Pușcariu), iar stihuri ocazionale un Catone Indoleanu, acesta culegând și câteva doine. Se reproduc scene din Ovidiu de V. Alecsandri, poezii de Carol Scrob, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija și Th. M. Stoenescu închinate lui Vasile Alecsandri, retipărite din „Familia”. O narațiune istorică în versuri, Iuliu Cesar și Brutu, aparține lui At. M. Marienescu, iar câteva pagini de amintiri dau Alexiu Sólymosi (Suveniri) și Matilda Cugler-Poni (Din timpuri grele). Un interes notabil este arătat literaturii maghiare. Alexiu Sólymosi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
în Stanley Hoffmann ((ed.), The University of Chicago Press, Chicago, 1998. Shughart Matthew S., Carey John M., Presidents and Assemblies. Constitutional Design and Electoral Dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992. Stan Liviu, Despre autonomia bisericească, Studii Teologice, X (1958), 5-6 (retipărit în: Biserica și dreptul. Studii de drept canonic ortodox, Editura Andreiană, Sibiu, 2012). Stanomir Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007. Šuchman Jaroslav, "European citizens' (may soon
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
p. 79. 224 W. Cole Durham, op. cit., p. 697. 225 Merilin Kiviorg, op. cit., p. 136. 226 Roland Minnerath, "Church Autonomy in Europe", în op. cit., p. 90. 227 Liviu Stan, "Despre autonomia bisericească", în Studii Teologice, X (1958), 5-6, pp. 376-393 [retipărit în Biserica și dreptul. Studii de drept canonic ortodox, Editura Andreiană, Sibiu, 2012, pp. 98-131]. 228 Patriciu Vlaicu, "Principiul autonomiei în relația Stat-culte", în Adrian Lemeni et alii (ed.), Libertatea religioasă în context românesc și european, Editura Bizantină, București, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din război), Ion Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O. Teodoreanu, Radu Gyr, Simion Mehedinți, Tudor Măinescu, Cicerone Teodorescu, George Ivașcu, I. M. Sadoveanu. Se retipăresc extrase din scrierile lui Liviu Rebreanu (fragmente din romanul Crăișorul) și Mihail Sadoveanu (din Lacrimile ieromonahului Veniamin), precum și versuri despre eroism și țară, avându-i autori pe George Coșbuc și pe Octavian Goga. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
dezvoltările sale consacrate acestei teme în Trilogii și indeosebi în Despre conștiința filosofică, Blaga nu-l amintește pe Dilthey. Vezi în această privință Mircea Flonta, „Metafizica cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga”, în Revista de Filosofie, nr. 5-6, 1995, retipărit în Meridian Blaga, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. 36. Îi datorăm lui Tudor Cătineanu o foarte sugestivă caracterizare a profilului mintal al lui Blaga, din acest punct de vedere: „Lucian Blaga își elaborează și își evaluează propriul său sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
culegerii de poezii populare a lui V. Alecsandri, alături de cel al lui Traian Demetrescu, Folclorul și Alecsandri, îl acuză pe poet de a fi falsificat materialul popular prin intervenții personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr. Demetrescu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
necesitatea conviețuirii în pace și înțelegere universală. Această idee, conjugată cu cea a combaterii răului de toate felurile, oriunde și oricând, în numele binelui ce trebuie săvârșit fără ezitare, se prelungește și mai evident în următoarele două romane, Republica disperaților (1935; retipărit în ediție definitivă în 1946 cu titlul Republica disperaților. Gabroveni & Co.), pe care Leon Baconsky îl apropie de romanul lui Franz Werfel Cazul judecătorului Sebastian prin „tezismul umanitarist”, și Gol, rămas la primul volum, Început de viață (1937). Problemele ineficacității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
al conducerii și director general între 1888 și 1918 la combinatul Commentry-Fourchambault-Decazeville, Henry Fayol (1841 - 1925) sistematizează la 75 de ani ideile și experiența sa practică de-o viață în lucrarea Administration industrielle et générale - Prevoyance, Organisation, Commandement, Coordination, Contrôle retipărită sub formă de carte și tradusă în limba engleză de Constance Storrs în 1949 ca General and Industrial Management. Interesant este că această lucrare a fost tradusă în limba română încă din 1927 de către Nicolae Constantinescu (Administrația industrială și generală
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din Dacia Traiană (I-XIII), la care lucrase douăzeci și șase de ani. În 1899 imprimă la Paris Les Principes fondamentaux de l’histoire, studiu pe care un an mai târziu îl traduce în limba română, și în 1908 îl retipărește, revăzut și completat, sub titlul La Théorie de l’histoire. Ca membru fondator al Societății Științifice și Literare din Iași, este ales președintele secției literare și director al revistei „Arhiva”, iar în intervalele 1899-1903 și 1906-1908 președintele societății. Din 1889
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
Gr. Alexandrescu, C. D. Aricescu, Gr. Serrurie, iar D. Fotino, I. G. Valentineanu, Gh. Peșacov și Gh. Sion cu traduceri. C. Aristia scrie o precuvântare pentru a explica modul în care a tradus din Plutarh; lui C. Negruzzi i se retipărește nuvela Zoe; o parte din versurile lui B. P. Mumuleanu sunt publicate împreună cu o biografie a poetului. Scriitorii străini din care s-a tălmăcit în T. sunt Milton (fragmente din Paradisul pierdut), George Sand, Lamartine, Musset, Al. Dumas și A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]