357 matches
-
în general. A întreba intervievatele despre istoria vieții lor și despre omorul în sine înseamnă a le provoca o introspecție cu consecințe dureroase în aria intimității. Reactualizarea și relatarea verbală despre experiențele traumatice au un conținut emoțional pentru intervievate, generând retrăirea terorii și a rușinii. A fi acceptat ca partener de discuție de către acestea cere o relație de încredere care trebuie construită anterior interviului ca atare. Această relație s-a construit în perioada aplicării chestionarelor, în urma discuțiilor individuale și de grup
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări zugrăvite în așa fel încât culorile să cânte
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
care punctul de observație al lui C. și criteriul esteticii sale - sunt situate înlăuntrul timpului său - implică automat o migrație dinspre prezent spre trecut, adică o operație de recitire. În memorialistica lui, recitirea este investită cu demnitate existențială. Echivalent al retrăirii, al rememorării, al recuperării unui sens pierdut, relectura devine instrumentul împotrivirii față de mistificarea istoriei. În termenii în care e definită de autor, postcenzura este, la rândul ei, o variantă perversă a relecturii, trădând ecuația scriitor/ putere, specifică unui timp anumit
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
vrea ea să pară și, uneori, așa cum este în realitate. Nu e nevoie de cine știe ce subtilitate pentru a sesiza tonul (non) obiectiv, intenția (non) deformatoare, (im) pudoarea mărturisirii. Cochetează sau nu cu o imagine "idilică" despre sine Ibrăileanu? Simte plăcerea retrăirii în scris a copilăriei și adolescenței? De ce s-a oprit la episodul erotic al adolescenței? Ce fapte selectează memoria sa? Prima impresie este că autorul nu vorbește cu plăcere despre sine, ca Lovinescu ori G. Călinescu. Și aceasta se simte
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ceea ce sunt în ochii lor depinde de mine. Că mă decupează sau, dacă nu mă decupează, mă leagă de Evropa sau de estul ei. Am început ziua de azi aproape cu o prostie, cu relecturarea Sinegrafiei, adică, pe scurt, cu retrăirea subiectivă a anului 1997. Și am terminat-o cu o păcăleală. Am dat 16,5 dolari pe patru ciuperci de la prăvălia ecologistă. Cu altă prostie, în alt registru. M-am întins pe canapea la întoarcere să „procesez” starea în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se îngrijorase că va ajunge să iubească acest loc din nou și nu va mai putea să-l părăsească, dar când ajunse, realiză cu uimire că o parte din ea rămăsese în suburbiile Bombayului. Întoarcerea acasă i se păru ca retrăirea copilăriei, emoționantă și ușor jenantă. Prima masă, compusă din friptură de vită și cartofi o făcu să plângă, iar când Susan și Petie veniră s-o întâmpine, îi strânse în brațe atât de tare, încât Petie o întrebă dacă voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prezintă un risc crescut de a dezvolta acest tip de stres pentru că ei intră regulat în contact cu istorisiri despre evenimente traumatice. El arată că indivizii pot fi traumatizați fără a fi răniți fizic sau amenințați în mod direct. Atât retrăirea realistă a traumei de către victimă, cât și interpretarea cognitivă sau emoțională a evenimentului realizată apoi de specialist, pot provoca simptome similare celor din sindromul de stres posttraumatic (hiperexcitație, simptome intruzive, evitare, anxietate). În acest caz persoana afectată nu este rudă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de clienți. Deighton, Gurris și Traue (2007) au realizat un studiu asupra unui eșantion de 100 de psihoterapeuți ce lucrau cu victime ale torturii. Autorii s-au interesat de măsura în care participanții susțineau și alegeau să folosească în terapie retrăirea traumei de către clienți și legătura acestei practici cu nivelul de epuizarea compasiunii, burnout și distres al specialiștilor. Rezultatele arată că cei mai afectați erau terapeuții care susțineau retrăirea traumei ca practică terapeutică fără a o folosi. Aceștia manifestau cel mai
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de măsura în care participanții susțineau și alegeau să folosească în terapie retrăirea traumei de către clienți și legătura acestei practici cu nivelul de epuizarea compasiunii, burnout și distres al specialiștilor. Rezultatele arată că cei mai afectați erau terapeuții care susțineau retrăirea traumei ca practică terapeutică fără a o folosi. Aceștia manifestau cel mai înalt nivel de uzură emaptică, burnout și distres emoțional comparativ cu specialiștii care foloseau această metoda și cu cei care nu o foloseau fără a o susține. Autorii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
specialiștii care foloseau această metoda și cu cei care nu o foloseau fără a o susține. Autorii comentează că nu doar expunerea la materialul traumatic determina apariția simptomelor STS, cât mai ales atitudinea specialiștilor față de experiențele clienților. Terapeuții care susțin retrăirea traumei și o practică au înregistrat un nivel de STS comparabil cu cei care nu susțin această practică. Terapeuții frustrați sunt mai expuși la burnout pentru ca nu își ating standardele profesionale dorite, dar înregistrează și un nivel ridicat de STS
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu evenimente care au implicat moartea efectivă, amenințarea cu moartea ori o vătămare serioasa sau o periclitare a integrității corporale proprii ori a altora. Răspunsul persoanei a implicat o frica intensă, neputință sau oroare. Criteriile B, C și D implică retrăirea intruzivă și persistentă a evenimentului, evitarea stimulilor asociați traumei, și simptome de excitație crescută ce urmează evenimentului traumatic. Retrăirea evenimentului poate presupune vise detresante recurente ale evenimentului, amintiri intruzive, acțiuni și simțire ca și cum evenimentul ar fi recurent. Evitarea include efortul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
corporale proprii ori a altora. Răspunsul persoanei a implicat o frica intensă, neputință sau oroare. Criteriile B, C și D implică retrăirea intruzivă și persistentă a evenimentului, evitarea stimulilor asociați traumei, și simptome de excitație crescută ce urmează evenimentului traumatic. Retrăirea evenimentului poate presupune vise detresante recurente ale evenimentului, amintiri intruzive, acțiuni și simțire ca și cum evenimentul ar fi recurent. Evitarea include efortul de a anula gândurile, sentimentele sau conversațiile asociate cu trauma și eforturi pentru a evita activitățile, locurile, sau oamenii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stimulii interni sau externi, gestionând sau limitând excitațiile. O sursă de impulsuri imposibil de gestionat cauzează "perturbare pe o scală largă" și pune în mișcare toate mecanismele de apărare. Freud a atras atenția asupra "compulsiei repetitive" care se referă la retrăirea unui eveniment catastrofic și perturbant în încercarea de a-l stăpâni. Aceasta fixare asupra traumei, este alternată cu mecanisme de apărare menite să garanteze evitarea amintirii sau a repetării traumei. Astfel avem bazele pentru o stare posttraumatica distinctă cu simptome
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
expuși unei discrepanțe greu de asimilat între credințele lor și realitatea ce li se impune brutal. Teoriile cognitive își continuă logica susținând că dificultățile de a reconcilia informațiile traumatice cu atitudinile și credințele lor preexistente, generează simptomele de evitare și retrăire a momentelor dificile. În general indivizii tind să creadă că sunt mai puțin expuși decât alții la diferite boli sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
contravin, se desfășoară în planul conștiinței, în memoria activă, provocând simptomele intruzive: coșmaruri, gânduri și imagini intruzive. Funcționarea mecanismelor de apărare și tendința de realizare au loc simultan fiind responsabile pentru starea fluctuantă a victimei care trece de la negare la retrăirea momentelor traumatice, de la apatie la hiperexcitare. Explicația oferită de Horowitz se potrivește pentru a descrie stresul traumatic acut, însă este mai greu aplicabilă stresului traumatic cronic. Pe de altă parte fazele descrise în care mecanismele de apărare și simptomele intruzive
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai ridicat de stres traumatic secundar și semnificativ mai multe simptome intruzive. Și alte studii au găsit legături semnificative între istoricul traumatic și simptomele intruzive, dar nu și cele de evitare (Pearlman & MacIan, 1995). Scala simptomelor intruzive se referă la retrăirea evenimentului traumatic prin vise tulburătoare repetate, amintiri intruzive și comportamente și trăiri ca și cum evenimentul traumatic s-ar repeta. Legătura dintre istoricul traumatic și simptomele intruzive ar putea fi explicată de emoțiile și imaginile asociate traumei, mai ușor de actualizat în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
lucrări „Călător prin vâltoarea vremii”, pe care mi-ați dăruit-o și pentru care vă mulțumesc încă o dată. Am recitit-o, nu pentru o mai bună înțelegere (cartea nu e scrisă într-un stil greoi, dimpotrivă) am recitit-o pentru retrăirea unor sentimente de maximă intensitate, o carte - un tezaur de învățăminte. Cu o nestăpânită emoție am închis cartea și mi-am îndreptat privirea cu admirație spre coperta cărții, spre portretul nonagenarului Alexandru Mânăstireanu. Parcă văd aievea un monument viu, cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de salvare unchiul. Avea, evident, înfățișarea unui gigant căci, probabil, și în vis, proporțiile sunt respectate și păstrate. M-am trezit, apoi, și am înțeles ceea ce, de fapt, fusese totul. ...tic-tac, tic-tac, tic... Mi s-a întâmplat odată... hm!... Simpla retrăire a acestei ieșiri dintr-un vis în care visasem ceva mă face și acum să zâmbesc. Se făcea că adormisem și vedeam în somn o clepsidră adevărată. O cumpărasem, o primisem cadou, o făcusem eu însumi ori o furasem de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
incertitudine: , sau: . Experiența războiului modifică structura interioară a eroului. Se simte obosit și copleșit de teroarea prin care a trecut și celelalte frământări se minimalizează: Primul plan fixează întâmplări trecute, reînviate prin memoria involuntară. Conștiința alege faptele care conturează adevărul. Retrăirea explică și sistematizează fapte care duc la opțiunea finală. Eroul este concentrat în lucrările de fortificare din regimentul Dâmbovicioarei. Face nenumărate eforturi obține permisiunea de două zile pentru a o întâlni pe Ela, soția lui. Concentrarea reprezintă o "lungă deznădejde
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
interioară. Eroul a trecut prin experiența războiului; viața nu trebuie risipită în frământări mărunte: În primul plan, ca și la Proust, memoria involuntară reînvie îmtâmplări trecute, dar la Camil Petrescu conștiința selecționează acele fapte care vor contribui la dezvăluirea adevărului. Retrăirea motivează și ordonează fapte care vor conduce la decizia finală. Se desfășoară după formula monologului interior, în care Gheorghidiu rememorează experiența conjugală: trăirile sunt puternice și întâmplările deosebite. Eroul își explică iubirea, așa cum l-a cuprins pe el, încetul cu
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
nimeni - în apropierea doamnei T., pe care o iubea în taină. În după-amiaza călduroasă de august, în patul Emiliei, tânărul simte "durerea ca un cheag străin în inimă" și că " Am intrat acum în propria mea viață." Trăiește intens nevoia retrăirii și a destăinuirii: Simte cu aceeași tărie că nu o mai vede pe doamna T.: Ladima este prima persoană căreia Fred îi destăinuiește chinurile prin care trece iubind-o pe doamna T., simțind o pornire inexplicabilă pentru confesiune: În seara
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
la amintirea suferințelor atroce. Își lipi și mai mult trupul de pământ. Încet, încet, mintea începu să-i iuncționeze din nou. Faptul că se afla în viață păstrând însă amintirea că a fost ucis, încetă să mai fie o simplă retrăire a unei intolerabile agonii, pentru a deveni o enigmă, un paradox care a priori era inexplicabil în lumea non-A. Groaza de a simți durerea revenind se atenuă în minutele care urmară. Gândurile sale, în această lume bizar semiconștientă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
la amintirea suferințelor atroce. Își lipi și mai mult trupul de pământ. Încet, încet, mintea începu să-i iuncționeze din nou. Faptul că se afla în viață păstrând însă amintirea că a fost ucis, încetă să mai fie o simplă retrăire a unei intolerabile agonii, pentru a deveni o enigmă, un paradox care a priori era inexplicabil în lumea non-A. Groaza de a simți durerea revenind se atenuă în minutele care urmară. Gândurile sale, în această lume bizar semiconștientă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
nemulțumire, subliniind tristețea contemplatorului care știe că ceea ce a fost nu mai este, iar perspectiva viitorului nu se vede încă. Antiteze ca aceasta, prin care îmbină, intenționat, aspecte ale trecutului cu altele imediate, lămuresc adevăruri spuse printre rânduri; de exemplu, retrăirea unui moment din viața de copil, care a rămas în subconștient și îl tulbură în vis - recitarea unor versuri scrise de George Tutoveanu despre luptele de la Turtucaia - este asociată cu criza actuală, coaliția PDL-PSD. Seriile duble sau triple de adjective
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Acum toți știu că nici adulții n-au fost vinovați. Dar cu ce am păcătuit noi, copiii? De ce am avut atâta de suferit? Doar eram mici când ne-au smuls din cuiburile noastre. Scriu și tremur de emoții mari, de retrăiri când îmi amintesc cum se comportau cu noi, concluzionând: „Comuniștii staliniști au dus la pieire și schimbul de mâine al neamului nostru” (pag. 251). își reamintește că: „Odată, când în casă nu era nici fărâmă de pâine, nimic de mâncare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]