457 matches
-
1162 din Codul civil de la 1864, "n-are acțiune în resciziune contra obligațiilor ce rezultă din delictele sau cvasidelictele sale". VI.7.2. Excepții de la principiile care guvernează efectele nulității A. Excepții de la principiul retroactivității efectelor nulității Cum arătam, principiul retroactivității presupune că nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (ex nunc), ci și pentru trecut (ex tunc). De aceea, ca urmare a anulării actului juridic, are loc înlăturarea efectelor care s-au produs între momentul încheierii și acela al rămânerii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fi cules fructele. Această soluție rezultă din interpretarea art. 566 al. 2 care, în privința posesorului de rea credință sau a detentorului precar reține obligația restituirii la cerere, a fructelor produse de bun până la înapoierea acestuia către proprietar 362. Așa fiind, retroactivitatea efectelor nulității operează cu certitudine în privința fructelor culese de posesorul de rea credință sau detentorul precar, din momentul intrării în posesia bunului până la înapoierea acestuia către proprietar. În același sens se exprimă și art. 948 al. 5 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în situația anterioară În temeiul principiului repunerii părților în situația anterioară, are loc restituirea între acestea a prestațiilor executate, astfel încât să se ajungă în situația în care actul juridic nu ar fi fost încheiat. Principiul apare ca o consecință a retroactivității efectelor nulității și ca un mijloc de asigurare a eficienței practice a acestuia. Repunerea în situația anterioară vizează numai părțile, nu și terții și ea se face fie în baza unui capăt de cerere în acțiunea în anulare 363, fie
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ea se face fie în baza unui capăt de cerere în acțiunea în anulare 363, fie în baza unei acțiuni în restituirea prestațiilor 364 efectuate în temeiul actului anulat. Pentru rațiunile arătate mai sus (când am analizat excepțiile de la principiul retroactivității efectelor nulității), în unele situații prestațiile efectuate nu sunt supuse restituirii. Este cazul contractelor cu executare succesivă ale căror prestații nu sunt supuse restituirii sau cazul fructelor culese de posesorul de bună credință. Doctrina și practica dreptului civil a evidențiat
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
îi aparține lui Ch. F. Hockett 12 care indică drept definitorii următoarele aspecte: a) utilizarea aparatului audio-fonator; b) caracterul direcțional al emiterii și receptării mesajului; c) dispariția rapidă a emisiei sonore; d) caracterul interșanjabil al poziției emițătorului și receptorului; e) retroactivitatea: emițătorul percepe retroactiv propriul mesaj; f) specializarea: absența unei relații între forma fizică a mesajului și tipul de reacție suscitat; g) semanticitatea: relația dintre elementele mesajului și un referent exterior; h) arbitrarietatea: lipsa unei relații motivate între semnificant și semnificat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei căi de atac constituie o calitate inerentă a hotărârii și în aceste condiții nici o cale de atac nouă nu poate rezultă dintr-o lege posterioara, după cum nici o cale de atac existența contra unei hotărâri nu poate fi desființată fără retroactivitate de către o lege posterioara. Cum însă, înainte vreme, neretroactivitatea nu era de ordin constituțional, fiind înscrisă doar în art. 1 din Codul civil, au existat legi retroactive care au atins principiul autorității lucrului judecat sau au supus o hotărâre definitivă
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
În scopul înlăturării stării de neconstituționalitate ce rezultă din această situație, recursului extraordinar i s-a substituit recursul direct la dispoziția părții interesate. Deci, înlăturarea recursului extraordinar ce se putea exercita la data pronunțării hotărârii, care constituie un aspect al retroactivității, este anihilata în cazul acestor hotărâri prin posibilitatea introducerii recursului, ceea ce este de natură să dea o mai deplină satisfacție și principiului accesului liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție. ... Așa fiind, Curtea Constituțională urmează să admită în
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau, ceea ce, în fond, este similar, îl poate înlocui cu un alt drept care astfel se naște, cum ar fi în cazul reconstituirii dreptului abolit de legea anterioară. Dar, fără retroactivitate, noua lege nu poate desființa modalitatea în care legea anterioară a constituit dreptul respectiv, această modalitate fiind supusă regulii "tempus regit actum". De aceea, chiar dacă naționalizarea nu este constituțională potrivit prevederilor Constituției din 1991, legiuitorul actual neavînd un suport constituțional
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
autorităților interesate, adoptată la cererea exportatorilor care contribuie cu un procent important la schimburile în cauză, pe o perioadă care nu va depăși 6 luni. 4. În cadrul aplicării măsurilor provizorii vor fi respectate dispozițiile pertinente ale art. 8. Articolul 11 Retroactivitate 1. Taxele antidumping și măsurile provizorii nu vor fi aplicate decît unor produse declarate pentru dare în consum după data la care hotărîrea adoptată conform art. 8 paragraful 1 și, respectiv, art. 10 paragraful 1 va intra în vigoare; totuși
ACORD din 12 aprilie 1979 privind aplicarea articolului VI al Acordului general pentru tarife şi comert*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156744_a_158073]
-
deoarece admisibilitatea unei căi de atac constituie o calitate inerentă a hotărârii. În aceste condiții, nici o cale de atac nu poate rezultă dintr-o lege posterioară, după cum nici o cale de atac existentă în momentul pronunțării nu poate fi desființată fără retroactivitate, de către o lege posterioară. Astfel, "o cale de atac se exercită doar împotriva hotărârilor pronunțate după intrarea sa în vigoare". Se arată că textele de lege criticate asigură un tratament egal în fața legii și autorităților publice, atât pentru cei care
DECIZIE nr. 120 din 16 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156872_a_158201]
-
temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. (2) Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. Dispozițiile finale Articolul 51 (1) Dispozițiile finale finale cuprind măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrării în vigoare a acestuia conform art. 10^1, implicațiile asupra altor acte normative, ca
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (*actualizată*) privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158492_a_159821]
-
din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , Curtea constată că textul nu conține nici o dispoziție cu caracter retroactiv. Dimpotrivă, prin prevederea "Prezenta ordonanță se aplică contractelor [...] pentru efectele produse de acestea după intrarea ei în vigoare", textul elimină orice posibilitate de retroactivitate a dispozițiilor sale. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din ordonanță, Curtea reține că dreptul de proprietate al cumpărătorului nu este încălcat, întrucât nu se dispune transferul unor bunuri. Reglementarea în cauză se referă la răspunderea acestuia în
DECIZIE nr. 189 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158426_a_159755]
-
nr. 175 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 26 iunie 2003, prin care a respins excepțiile de neconstituționalitate ca nefondate. Astfel, în considerentele celor două decizii, Curtea Constituțională a argumentat inexistența retroactivității ordonanței tocmai prin referirea la conținutul dispozițiilor art. 2, criticat în cauza de față. Reținând că Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 reglementează controlul postprivatizare, precum și modul de urmărire a executării obligațiilor asumate de cumpărători, pe perioada derulării contractelor de vânzare-cumpărare
DECIZIE nr. 189 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158426_a_159755]
-
obținerii autorizației pentru comercializarea produselor supuse accizelor de plată obligațiilor bugetare la zi este stipulată pentru toți agenții economici care produc și importă produsele ce formează obiectul de reglementare al acestei legi". De asemenea, nu se poate primi susținerea privind retroactivitatea dispozițiilor art. 62, deoarece obligația agenților de a obține autorizația de comercializare este instituită pentru activitatea desfășurată după intrarea în vigoare a legii. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost
DECIZIE nr. 45 din 3 februarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156366_a_157695]
-
1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, în ceea ce privește critica de retroactivitate a legii, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 330/2001 , o lege nu retroactivează atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub
DECIZIE nr. 45 din 3 februarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156366_a_157695]
-
căilor de atac este fixat de legea în vigoare în momentul pronunțării hotărârii judecătorești. Astfel, nici o cale de atac nu poate rezultă dintr-o lege posterioară, după cum nici o cale de atac existent�� în momentul pronunțării nu poate fi desființată fără retroactivitate de către o lege posterioară, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În ceea ce privește faptul că prevederile legale criticate au fost stabilite prin ordonanță de urgență și nu prin lege, încălcându-se astfel art. 124 alin. (1) și art. 126 alin. (2
DECIZIE nr. 146 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157745_a_159074]
-
admisibilitatea unei căi de atac constituie o calitate inerentă a hotărârii și, în aceste condiții, nici o cale de atac nu poate rezultă dintr-o lege posterioară, după cum nici o cale de atac existentă în momentul pronunțării nu poate fi desființată fără retroactivitate, de către o lege posterioară", iar "o cale de atac se exercită doar împotriva hotărârilor pronunțate după intrarea sa în vigoare" (deciziile nr. 9/1994 și nr. 96/1996). În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor criticate față de art. 16 alin. (1) din Constituție, apreciază
DECIZIE nr. 152 din 30 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157731_a_159060]
-
căreia dispozițiile art. II alin. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 contravin principiului neretroactivității legii, consacrat constituțional prin prevederile art. 15 alin. (2), Curtea constată că nu se poate reține existența unui caz de retroactivitate a legii, normele procedurale criticate aplicându-se numai pentru viitor, o dată cu intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Potrivit principiului neretroactivității legilor, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul
DECIZIE nr. 152 din 30 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157731_a_159060]
-
constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți." Examinând excepția, Curtea constată că argumentele autorului excepției nu pot fi primite. Astfel, textul de lege criticat nu conține în sine nici o dispoziție care ar putea să pună în discuție retroactivitatea. În realitate critică vizează modul de aplicare a legii de către instanță de fond, textul de lege criticat fiind cu aplicabilitate imediată de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I. În legătură cu celelalte argumente aduse în motivarea excepției
DECIZIE nr. 189 din 13 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149953_a_151282]
-
principiului tempus regit actum. Sub acest aspect Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența să că nu intră în competența Curții controlul aplicării dispozițiilor unor legi sub raportul acțiunii lor în timp, ci numai constatarea dacă sub aspectul retroactivității aceste dispoziții sunt în concordanță cu Constituția. În concluzie, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale președintelui
DECIZIE nr. 159 din 22 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150494_a_151823]
-
de aceștia ca fiind neconstituționale. Or, sub acest aspect, jurisprudența Curții Constituționale a statuat în mod constant că nu intră în competența Curții controlul aplicării dispozițiilor unei legi sub raportul acțiunii lor în timp, ci numai constatarea dacă, sub aspectul retroactivității, aceste dispoziții sunt în concordanță cu Constituția. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 283 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997, și Decizia nr. 171 din 2
DECIZIE nr. 159 din 22 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150494_a_151823]
-
natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. Cât privește art. 46 alin. (4), Curtea constată că acest text de lege nu are un caracter novator față de reglementarea preexistenta, cauza de nulitate existând încă de la încheierea actului. Pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, iar noua reglementare să se aplice situațiilor juridice anterioare intrării sale în vigoare. Dar cum în acest caz sancțiunea care intervine este aceeași atât la momentul încheierii actului, cât
DECIZIE nr. 159 din 22 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150494_a_151823]
-
se aplice situațiilor juridice anterioare intrării sale în vigoare. Dar cum în acest caz sancțiunea care intervine este aceeași atât la momentul încheierii actului, cât și în cazul noii legi, se observă că există o continuitate care exclude, prin ipoteză, retroactivitatea. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum și al art. 23 și al art. 25 alin. (1
DECIZIE nr. 159 din 22 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150494_a_151823]
-
respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, deoarece, atât art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 , cât și art. 21 din Ordonanță Guvernului nr. 25/2002 nu conțin prevederi retroactive. Dimpotrivă, aceste acte normative conțin precizări care exclud retroactivitatea. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 9.776/2002, Tribunalul București - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (2
DECIZIE nr. 165 din 6 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării şi ale art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150557_a_151886]
-
pentru perioada rămasă să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. (2) Pentru perioada scursa până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe Autoritatea poate conveni cu cumpărătorul, prin act adițional, aplicarea prevederilor alin. (1)." Aceste precizări exclud retroactivitatea, în condițiile în care aplicarea dispozițiilor ordonanței nu privește contractele de privatizare ale căror efecte s-au produs anterior intrării ei în vigoare, decât dacă părțile convin în acest sens în scris. ... În ceea ce privește dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea
DECIZIE nr. 165 din 6 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării şi ale art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150557_a_151886]