6,418 matches
-
doar ironia sa subtilă, amară uneori, salvatoare adesea pentru o conștiință traumatizată de experiența vieții. Mai este apoi un lucru pe care ar trebui să-l menționăm: subiectivitatea aprinsă, pe care René de Flers nu se sfiește să și-o revendice. Ea nu contrazice documentul; nici pe cel real, arhivistic (pe care-l preia însă în interpretarea sa personală) și nici pe cel uman, dar creează o atmosferă, pune asupra faptelor o lumină pasională, care trăiește prin ea Principii, Victor Babiuc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
doar investigațiile bibliografice din plângerea fostului director al "Evenimentului"! Rezultă, așadar, că departe de a-l fi denigrat și de a "aduce grave prejudicii" imaginii sale, dl. Patapievici a confirmat, în stilul propriu, o calitate pe care dl. Cristoiu o revendica încă din 1992! Prin apelul la justiție, dl. Cristoiu comite un atentat la dreptul la sinonimie al d-lui Patapievici. De aici până la obligativitatea întoarcerii la limba de lemn nu mai este decât un pas! Mă intrigă, însă, un lucru
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
aberant, de către noua putere, în categoria spațiilor cu destinație comercială și impuse ca atare la taxe, iar, pe de altă parte, cu mult mai grav, numeroase spații folosite ca ateliere, făcînd parte din categoria imobilelor naționalizate, au început să fie revendicate de către proprietari. Dar în afara acestor dificultăți concrete, de natură administrativă și economică, Uniunea Artiștilor Plastici a trăit permanent, după 1990, cu frustrarea pierderii autorității publice, a eșuării într-o condiție periferică, a incapacității obiective de a mai influența vreo decizie
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
cînd scoate din articolele din Timpul argumente pentru militantismul său naționalist. Și cu ce patimă! S-au citit cu adevărat ori nu articolele cu pricina în epoca apariției lor, nu avem cum ști. Dar e sigur că ele au fost revendicate pentru "actualitatea" lor în toată perioada interbelică, apoi, cu explicabilă surdină, după 1971, și, din nou fără rezerve, de către naționaliștii de toate spețele, de la cuziști și legionari la protocroniști și, în fine, la extremiștii de azi. Așa devine proza politică
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
supărare mare el se adresează iubitei (cea care îl visează perpetuu) topindu-și disperare în cuvinte frumoase, fraze limpezi, fără echivoc, se înțelege. Din adîncimea spirituală a lucrurilor, domnul Poet, în cazul în care e același cu domnul Paul Vinicius, revendică, pe bună dreptate Scriitorul complicat și complex al cuvintelor obținînd o formă poetică anume pentru rutină, conjugînd necesarul a fi cu firescul mai apropiat lumii a avea. Bărbatul ca-re-l întîmpină pe poet nu este altul decît moartea care ia forme
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
continuă care își asumă spontaneitatea actului creator, însă doar ca efect. Aventură scriitorului se desfășoară la hotarul dintre "adevăr" și "minciună", dintre notația lucida a trăirii directe și tentația cuvîntului supus unei presiuni alterante din partea multiplelor limbaje care și-l revendică. Oniria. Jurnal de vise (1985-1995) este o confesiune deghizata a conștiinței creatoare, încorporată în realitatea literei. Aceasta se mișcă că un duh pe deasupra apelor, fiind un reper permanent și necesar. Nu degeaba am făcut această comparație pentru că apa (principal simbol
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
Uricaru se leaga - în literatura română - un mod nou (și ultimul din acest secol) de a înțelege românul istoric. Demn de remarcat este faptul ca scriitorul nu a abandonat complet tradiția. Că și Mihail Sadoveanu - care, la rândul lui, se revendică din cronicari - el este sensibil la poezia trecutului. Camil Petrescu, de exemplu, cu toată tehnică să narativa sofisticată, nu avea acest dar; masivul român Un om între oameni, bazat pe o documentație imensă, îi creează cititorului impresia că vizitează un
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
Maniu și Mihalache sunt prestațiile unor păpuși care valsează (vorba vine!) după cum le cântă fie serviciile secrete, fie lăcomia, fie resentimentul, fie prostia. Că guvernarea Convenției Democratice a intrat în ultimul act o dovedesc accesele suicidare ale politicienilor ce se revendică amoralității" de inspirație coposiană. Ce să spui despre un ministru de Interne precum Dudu Ionescu, a cărui unică obsesie e să-i facă scăpați pe milițienii infractori și pe ofițerii de armată criminali? Sacrificarea lui Viorel Oancea - explicată pueril, prin
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
politic, se pun temeliile catedralei (mănăstirea laică fiind amînată pentru mai tîrziu). Tînărul preot Aba Pavel devine obiectul de interes al gazetelor politice, al patriarhiei, dar - și mai supărător - al celor două femei, care îl cultiva asiduu și și-l revendică reciproc, invitîndu-l la diverse sindrofii. Catedrală se ridică în ritm precipitat, bogătașul nefăcînd deloc acte de zgîrcenie, spre bucuria sufletească a parohului. Dar, treptat, acesta își dă seama că e pe cale de a păcătui. Cele două femei, fără de care proiectul
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
sensul soft, care deși declară infinită diversitate a lumii, se știe capabil să o cuprindă cumva pe dedesubt, din interior, să o subîntindă prin însuși actul contemplării și studierii ei, nu prin sistematizare sau epuizare. Un absolutist numai bun de revendicat de relativiștii de astăzi, dar un absolutist cu toate acestea. Ce se află la capătul unui asemenea voiaj intelectual în jurul universului, cu toate articulațiile acestuia, de vreme ce Simmel anunță răspicat că nu caută o teorie, căci ea nu ar putea fi
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
un "bun evreu". L-a aparat, când a fost cazul, pe Eminescu de Moses Rosen și a incriminat antisemitismul juvenil al unor scriitori români idolatrizați, ca Mircea Eliade sau Emil Cioran. De altfel, și prin structura personalității și-ar putea revendică o dublă naționalitate. Erudiția să aproximativa și patetica aduce aminte de Nicolae Iorga, în timp ce raționalismul popular pe care îl practică dezinvolt are ceva rabinic. Mai presus de apartenență etnică, Z.Ornea rămâne însă un cărturar. Și morală să este a
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
depășise - în 1864 - treizeci de ani (avea 31), deși era cel mai... copilăros dintre ei. Cât despre ceilalți, Maiorescu avea 24 de ani, Carp 25, Rosetti 27, iar Negruzzi, ătipicarulă, păstrătorul tuturor sigiliilor și al formelor nescrise era mezinul, neputând revendică, oricât și-ar fi îngroșat vocea, mai mult de 22 de ani." Istoricul literar îi urmărește cu simpatie pe toți acești entuziaști angajându-se în realizarea unor proiecte utopice, ajustându-si din mers idealurile, pentru a le face aplicabile, acționând
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
măsură, "antipatica" pentru refuzați? Tot dl. Kummer explică negru pe alb: În cursul celor 34 de ani scurși s-a constituit un ăpoolă (rezervor, cartel) de cineaști care, pe baza faptului că lucrează în cinema în mod constant și profesionist, revendică dreptul de a avea un loc din oficiu în programul festivalului. Timpul de proiecție a restrîns tot mai mult posibilitatea revelării unor tinere talente sau a prezentării unor opere importante angajate în dezbaterea societății." Cînd știi cîte orgolii macină moară
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
răspunsul. "Ei bine, atunci cartea o să se cheme Nici tobe, nici trompete!" a tranșat Dumas dilemă, fără să clipească... Am motive absolut temeinice să presupun că, în circumstanțe similare, marea majoritate a autorilor autohtoni de manuale n-ar fi putut revendică pentru compunerile lor un astfel de titlu.
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
Z. Ornea Românul este o specie literară tîrzie în orice cultură și cum literatura noastră a aparut tocmai spre mijlocul secolului trecut, românul își poate revendică adevărată naștere după al doilea război mondial, înflorind efectiv în interbelic. Sigur, îi putem detecta începuturile tocmai în secolul al XVIII-lea cu baroca Istorie ieroglifica (1705) a lui Cantemir, apoi, făcînd un pas de un secol și jumătate, ajungem
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
mai numeroase; din păcate, cum au observat cercetătorii fenomenului, majoritatea bancurilor, mai ales a celor politice, circulă cu rapiditate și se regăsesc, cu adaptări și contextualizări (substituții de nume, adaosuri de detalii specifice) an mai toate culegerile naționale care le revendică, evident, paternitatea (cf. Victor, Raskin, Semantic mechanisms of humor, Dordrecht, D. Reidel, 1984). O caracteristică a funcționării umorului an cultura română contemporană - legată poate de o tradiție estică, cu siguranță de prestigiul categoriei și de amplificarea politică sub totalitarism a
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel (într-o delegație a Asociației Culturale România-Israel), Franța (însoțind corul "Angeli"), Olanda și Norvegia (într-o vizită profesională, ca om de televiziune și radio), notele de călătorie ale lui Grigore Ilisei se revendică, în multe privințe, din proza să; frază curge molcom, sadovenian, autorul nu se grăbește deloc, textul și privirea calificată așteaptă "încărcarea cu o anume stare de spirit". Călătorind și notînd ceea ce vede, Grigore Ilisei evocă, în fapt, isi elaborează textul
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
își pot face publice afinitățile pentru că exista secțiunea "Talking with Pictures" în care a de exemplu a un teribilist independent, precum Gregg Araki și-a confirmat maturizarea prezentînd Adevărul îndrăcit (1937) de Howard Hawks, comedie trăsnita de la care astăzi se revendică tînărul regizor american, dezvoltînd o întreagă teorie cum că "filmul cu gangsteri" e mort, în schimb tradiția clasică a comediei poate fi resuscitata din perspectiva postmodernista a sexualității polimorfe. Că proba, filmul său din festival, Splendor, de un optimism tonic
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
care orientalismul românesc merită discutat: Există o superioritate calmă a conlocuitorilor mei de provincie istorică, mă refer la Transilvania și Banat, care mă cam plictisește, are și ea o anume suficientă, mai ales că avem încă de perseverat spre occidentalismul revendicat de unii (ardelenii) în dauna altora (regățenii)". Dimensiunea teoretică a cărții este dominată de contradicțiile fundamentale din istoria culturii române: tradiție și modernitate, forme și fond, semănătorism și Lovinescu, acceptarea sau neacceptarea Occidentului. Orientalismul, se situează printr-un soi de
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
pe înțelegerea tacită între conducătorii celor două armate și țări, forțînd mereu simpatia și încrederea lui Hitler, cu ajutorul căruia speră că va obține anularea deciziilor dictatului de la Viena și revenirea Ardealului de nord în trupul României. E drept, Antonescu a revendicat constant această cerință. Dar în nici una dintre stenogramele convorbirilor cu Hitler (care s-au publicat în 1991) nu apare promisiunea lui Hitler că va rezolva, în favoarea României, acest lititgiu. Autorul nostru are dreptate. Intrarea României în război pentru eliberarea Basarabiei
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
apt de-a secretă propria să contestare, de-a se supune mereu unor critici pe care el însuși le consideră perfect legitime. Acest caracter permisiv al democrației parlamentare liberale i-a încurajat mereu pe adversarii săi. Dacă aristocrația nu se revendică decît de la tradiția bazată pe "dreptul divin", socialiștii acuzau "orînduirea burgheza" de cinism și cruzime: "ei au pus accentul asupra păcatelor evidente ale burgheziei - bogăția materială a celor puțini, inegalitatea flagrantă dintre membrii societății. Marx a umplut secolul trecut cu
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
al Sfîntului Toma din Aquino. Astfel discursul comunist, creat în Rusia, în primii ani ai puterii sovietice, care a trecut țel quel în țările captive, apare stăpînit de universalia. Fiecare întrupare verbală particulară descinde din discursul tutelar, intemporal, care se revendică de la o autoritate ideologică, substitut al celei metafizice. Autoritate dată de textele "clasicilor marxism-leninismului", asociate cu documentele esențiale ale partidului în chestiune, la care se adaugă citatele din secretarul general al partidului aflat în funcție: "Citarea acestuia din urmă reprezintă
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
președinte s-a întîlnit cu fostul suveran, la Cotroceni, dar, pe de altă parte, pe vremea cînd venirea regelui în România era un soi de fruct oprit, alta era audiență vizitelor sale în țară. Iată că fostul suveran și-a revendicat cîteva proprietăți de familie în țară în care s-a născut. Nu proprietăți din domeniul coroanei care acum fac parte din domeniul statului, ci, exclusiv, proprietăți aparținînd pur și simplu familiei regale. Mai pe înțeles, dacă în România acestor ani
Voturile si cititorii unei psihoze by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17597_a_18922]
-
a unei idiosincrasii? Nu știu.La un moment dat, Walesa o întreabă pe ziarista italiană dacă nu este arogant, știind prea bine că este, așa cum îi explică faptul că e un bărbat fidel, dar totodată posesorul unui libido de invidiat, revendicat de numărul mare de copii, nu mai puțin de șase. În mod curent, aceste infatuări deeroizează personajul, pe de altă parte, bună intuiție a lui Wajda, ele îi conferă acele incongruențe, nuanțe și contradicții care caracterizează o personalitate accentuată. Cel
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
Walesa nu trebuie urcat pe piedestal, nu trebuie transformat în liderul providențial pentru că ar risca să piardă tocmai acest „mult prea uman” al naturii sale. Walesa are atuurile lui, știe să câștige mulțimea de partea lui, - ceea ce își doreau și revendicau fictiv liderii comuniști, că pot însufleți și, prin urmare, controla masele. Avem o mostră de limbaj de lemn cu poncifele sale ideologice pentru a face și singuri diferența între ceea ce viu și mort într-un discurs. Walesa însuflețește masele și
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]