700 matches
-
soluție iluzorie, într-un Amân mereu. Luciditatea destramă mitul: O, de-aș avea riscanta credință a dacilor Orice secundă să simt că-mi înapoiază milenii, O, de-aș avea absurda credință a dacilor, Cei înșelați atât de crunt după moarte. Reverberații depresive (în claviatură luminoasă totuși) individualizează monologuri în șoaptă ca acesta, de un impresionism difuz; unde este efigia exaltantă din momentul debutului? Sunt, în pagini ca Pereche, Când voi fi îmbătrânit destul, În dimineața de după moarte și în altele, consonanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
într-un trecut-prezent: timp transparentizat! Că poeta și-a rotunjit dintru început o mitologie personală, se observă de la primele pagini; dedându-se cu voluptate auscultării înaintașilor ("auscultare" în modul lui Nietzsche), ea intră în rezonanță cu un trecut esențializat, cu reverberații fascinante. Uneori trebuie să stăm în loc ori să ne regăsim sinele autentic privind îndărăt, în originar. Câte un pretext oarecare, bunăoară de ordin naturistic (ploaia, florile, anotimpurile) ori de alt gen (erosul, trecerea) și celelalte, duce în impalpabil; discursul lunecă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
între text și metadiscurs, narează, recurge la un limbaj epopeic și glosează; se implică în acțiune și altfel decât Dante, transcende într-un imaginar zeflemist, intens ironic. Analogiile dintre labirintul-arhetip (palatul lui Minos din Creta) și labirintul existențial, analogii cu reverberații perene, instituie tema de bază general-umană, paradigma unei dezbateri în tensiune. Temă filozofică fundamentală! Dincolo de grecitatea conceptului, labirintul e un dat al umanului în genere, iar germanul Gustav René Hocke îi releva (în Lumea ca labirint) trăsăturile de profunzime. La
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acesteia se va schimba odată cu fiecare timp, pentru ca ulterior (măsurile 32 - 34) să însoțească în mod corespunzător sunetele marcate cu tenuto. Imaginea de final relevă aceeași preocupare axată pe explorarea rezonanței sunetelor, descoperind un veritabil studiu „aplicat” asupra fenomenului de reverberație acustică, în care rafinamentul de scriitură ne testează auzul până la limita tăcerii pp lointain (pp îndepărtat), ppp faites vibrer (ppp lăsați să vibreze). II.6. Poissons d’or (Pești de aur) Inspirate de imaginea unei picturi japoneze ce pare să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
așadar au avut o origine sacră. Trădându-și vocația religioasă, saltimbancul (arhetip al artistului, așa cum distracția este arhetipul artei) ajunsese "ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci"636 care distra oameni. Povestea de Ev Mediu are reverberații în planul creației (Antim, care fusese un împătimit entomolog, simte că are o altă chemare, aceea de violoncelist) și în cel erotic (toate logodnicele lui Antim îl părăsesc din momentul în care înțeleg că Maestrul și-a asumat povestea saltimbancului
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
diafană, relevând și sub acest aspect talentul incontestabil al poetului (Constantin Miu, Di ana Vrab ie). Trăitor al Iașilor și călător pe locurile sfinte pe unde a călcat Ștefan cel Mare, nu se putea să lipsea scă din sonetele sale reverberațiile Cotnarilor. Când s-aprinde orizontul în pleoape Și lumina strugurelui ne-a unit Ne-mbrăcăm în haină de eternitate Ca prin must să coborâm în mit. Roua toată înflorind pocale Picură stropi grei de adevăr stelar Un ecou ne-adună-n lunga
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de a se concilia cu izolaționismul unei mistici individualiste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și nimic nu se mai vede. Orice amurg seamănă cu sfârșitul acestei lumi Dar inima îngrozită de spaimele beznei vrea soare, soarele marii amiezi, care dogorește ființa toată, care nimicește impresia începutului și tristețile amurgului și îneacă orizontul lumii în reverberații de larguri infinite. Arta nu e, fără îndoială, această mare amiază fără început și fără sfârșit, a veșniciei. Dar precum în materia din care e făcută poartă principiul nimicniciei, tot astfel în sensul ce strălucește din ea arde o rază
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sprijină în acest caz lipsa de interes sau chiar ostilitatea sunt rareori formulate explicit. Ni se sugerează că rezultatele cercetării și gândirii științifice sunt lipsite de atribute distinctive ale creației majore, cum ar fi mesajul existențial, potențialul axiologic, o intensă reverberație afectivă 23. Universalitatea valorilor științifice întărește impresia că ele s-ar integra mai degrabă în orizontul instrumental al civilizației tehnice decât în cel al culturii. Se lasă să se înțeleagă faptul că a sta sub îndrumarea unei rațiuni reci, impersonale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a reușit decât să inspire elitele pașoptiste și politicienii vizionari, „desfășurările istoriei românești, spune analiza din ianuarie 1990, n-au fost propice creării unui sentiment monarhic puternic și durabil”. Mai mult, „precaritatea simțământului monarhic” este o cauză veche, care are reverberații geografice diferite: În Moldova și Țara Românească, succesiunea domniilor a atras nu numai ura țăranilor, dar a creat și un sentiment de insecuritate, cu o reală distanță de percepere a autorității, cum afirmă corect materialul. În schimb, În Transilvania, popularitatea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
când spațiul public le reclama explicit expresia dorinței, dacă e să nu punem la socoteală și "ce vrei, mă?"-urile mârâite printre dinți rutinier și provocator. Dar a spune cine ești și ce vrei te pierde, într-un fel, odată cu reverberațiile vocii ce le exprimă, te dă la iveală altora în felul reprezentării și riscă să se înșurubeze tenace și anapoda în mintea lor, printre roiuri nedetectabile de gărgăuni. Intri atunci ca într-un stup zumzăitor care-ți bruiază propriile gânduri
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
poematice, grefată pe tipare mitice și turnată într-o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989) conjugă tema creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
sufletească lentă, după cum ne spunea marele Nicolae Iorga că lenea e sinucidere blândă Dincolo de orice metaforă pur decorativă, cartea este o fereastră spre universul exterior și o punte inefabilă spre cel interior. Plăcerea lecturii își anulează însă impactul, pierzându și reverberația lăuntrică, dacă nu se suprapune dorinței de a cunoaște, de a descifra alfabetul aspru și inepuizabil al vieții. Prin lectură, devenim mai bogați, o bogăție al cărei echivalent nu este acumularea materială, ci dobândirea respectului pentru valorile morale etern valabile
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
care puii vin pe lume, aceștia sunt asasinați metodic pe banchizele marelui Ocean Înghețat. Oameni perfect echipați, protejați de frig grație căciulilor de blană, încălțărilor căptușite, mănușilor, îmbinărilor etanșate, izolatoare, ce se încheie cu fermoarul, protejați de soare și de reverberațiile luminii pe gheață datorită ochelarilor de firmă fumurii, protejați de înduioșare de însăși inima lor de piatră sau de gheață (ori, pur și simplu, de foamea lor de bani), acești oameni moderni înarmați cu bâte, harpoane și cuțite tăioase urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
această voință dorește se și împlinește în raport cu cel care i se închină. Aici consubstanțialitatea spirituală devine progresiv o asimilare, o înghițire și mistuire a nucleului prezenței sufletești care adoră. Un astfel de nucleu pulsativ este răpit și asimilat total de reverberațiile copleșitoare a celui invocat întru venerare. Portretul sculptat sau pictat au rolul de a concretiza și permanentiza, nu prezența entității idolatrizate, ci fereastra spre aceasta. Este vorba despre înțelegerea acestui gen de creație drept breșă, sincopă, parateză, decupare ce funcționalizează
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Dar, aceste din urmă însușiri s-au dovedit deficitare la nivelul factorilor economici moldoveni, făcând de prisos, cel puțin la mijlocul veacului al XIX-lea, existența mijloacelor invocate de analist. Ceva din îndemnul lansat contemporanilor săi a trezit însă și oarecare reverberații. În 1857, de exemplu, Iacob Cihac a repus pe tapet proiectul din 1851-1852 al montanistului, solicitând de la caimacamul Moldovei, N. Conachi Vogoride, privilegiul înființării unei "băi de fier" la Tarcău, unde, adăuga el, Mihalic de Hodocin descoperise pe moșiile mănăstirești
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
curente care prin dimensiunile și hinterlandul spațial redus al influenței lor, nu constituie decât episoade minore în evoluția unui stat sau a unei regiuni, pot fi calificate drept microevenimente. Acestea determină consecințe minore în arealul în care se produc, fără reverberații deosebite la scara timpului geopolitic, care să le confere valențe de prag. Conflictele din Sudan, preluarea puterii în Ciad de către colonelul Idriss Déby în 1993, schimbarea titularilor tronurilor din Arabia Saudită, Iordania și Maroc în ultimii ani, constituie microevenimente ce nu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Iar Dumnezeu, după ce „a ieșit din mine.../ S-a dus/ Apoi/ s-a întors/ Căci n-a găsit în lume/ un adăpost mai bun“, se laudă Arcadie în poezia de deschidere a volumului, Acasă. In străfundurile ființei sale se simt reverberațiile celor cu care „Venim printre troiene/ de tăceri/ căzuți la pămînt/ în veșnicie/ trecînd deșertul/ de la Azi la Ieri/ ne-am risipit destinu-n geografie“ (Colind sfîrșitului de veac). Nu strigare patriotardă, cu care poezia n-are vreo legătură. Ipostaziere a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
avut, ne surprinde. Iată că astăzi ne face să trăim la publicarea „Monografiei Comunei Oncești-Bacău” emoții profesionale, adolescentine, semn că sămânța învățăturilor primite a rodit prin dăruirea colegului nostru. Apreciindu-i rezultatele muncii sale ne face parcă să simțim emoția reverberațiilor ce răsună în memoria noastră auditivă. Rememorăm ecoul glasurilor severe pline de înțelepciune, ale exigenților noștri dascăli (la fel de nenutriți ca și noi, datorită foametea de atunci). Iată rezumativ rădăcinile îndrumărilor pedagogice: „să iubim omul, copii pe care îi educăm, să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pe scurt, intenția noastră este surprinsă prin următoarele obiective ale lucrării: - acomodarea cititorului cu limbajul pedagogic și accesarea corectă de către acesta a aparatului conceptual specific teoriei și practicii evaluative; - lecturarea și înțelegerea adecvată a practicilor docimologice contemporane, a conținuturilor și reverberațiilor adiacente purtate de acestea; - conștientizarea unor criterii de selectare și valorizare a dispozitivelor evaluative tradiționale sau alternative puse în circulație la un moment dat; - formarea abilităților de a construi probe de evaluare care să satisfacă condițiile tehnice de obiectivitate, validitate
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Faceți un efort de memorie și gândiți-vă dacă nu cumva unele dintre realizările dumneavoastră ca elevi-studenți nu s-au datorat (și) felului în care ați fost apreciați, prețuiți, evaluați de către profesorii dumneavoastră. Să mai spunem că evaluarea pedagogică are reverberații și asupra calității relațiilor la nivelul grupului de elevi. Nu numai individul este vizat - direct sau indirect -, ci și mediul social de apartenență. Grupul de elevi, de pildă, are o „personalitate” a lui, cu un profil aparte, ce poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu există încă (de pildă, o lege sau o reformă școlară). Dar acest demers investigator a priori este deosebit de necesar pentru succesul unui proiect. Obiectivele și funcțiile evaluării sunt „rescrise” pe parcursul evaluării, în funcție de transformările previzibile sau imprevizibile. Evaluarea pedagogică are reverberații asupra calității relațiilor la nivelul grupului de elevi. Grupul funcționează ca un „spațiu de comparație” în interiorul căruia se validează (sau se invalidează) calități recunoscute de profesori. Statutul unui elev la nivelul grupului este fasonat și prin intermediul ratificărilor rezultate prin evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
El poate urma elevul pe mai mulți ani școlari sau pe cicluri de învățământ. De asemenea, o astfel de materializare a unui parcurs poate deveni factor relevant pentru întreaga biografie a elevului, rămânând în viața sa ca un element cu reverberații emoționale profunde. Portofoliul ca dosar de evaluare va servi ca referențial al măsurării performanțelor elevilor. Uzanța portofoliului se înscrie în procesul de evaluare continuă (de parcurs), dar și sumativă (de final), prin strângerea unor elemente ce dau seamă de performanțele
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de la elemente neesențiale, periferice ale conținuturilor); - notarea-etichetă (categorizări evaluative care se fixează în mod justificat pentru mai mult timp, în virtutea unor păreri favorabile sau nefavorabile). Evaluarea defectuoasă se manifestă fie printr-o subevaluare, fie printr-o supraevaluare, ambele deviații având reverberații negative asupra proceselor și actorilor educației. Subevaluarea conduce la demobilizare, dezorientare, neîncredere și stres, adevărate predeterminante ale eșecului sau abandonului școlar. În acest fel se pot explica și unele aversiuni ale elevilor față de disciplinele predate de respectivii profesori. Supraevaluarea induce
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
conducă la diminuarea subiectivității în evaluarea elevilor la disciplina care o predați. 5.2. Servituțile evaluăriitc "5.2. Servituțile evaluării" Fiecare dintre noi a resimțit pe propria piele „povara” evaluării, respectiv tensiunea de dinaintea unui examen, stresul inerent al derulării acestuia, reverberațiile lui în timp asupra persoanei în cauză. În loc ca acest proces să fie transformat într-o „sărbătoare” a câștigului, a „binecuvântării” roadelor acumulate, a evidențierii unei identități, evaluarea continuă să fie percepută ca una dintre cele mai angoasante stări pe
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]