125,387 matches
-
Cronicar Poezie Foarte rar rubricile de Revista revistelor consemnează apariții de poezie. Dacă nu se citește poezia, de ce s-ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
Cronicar Poezie Foarte rar rubricile de Revista revistelor consemnează apariții de poezie. Dacă nu se citește poezia, de ce s-ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima oară. Poeme simple și clare. În Revista română (nr. 2) de la Iași, o admirabilă pagină Liviu Antonesei. Am putea continua. Citiți poezie, doamnelor și domnilor! De scris, se scrie. Chițibușuri Dl Mircea Iorgulescu trebuia să se facă avocat. Prezența d-sale printre criticii literari e destul de ciudată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
Iași, o admirabilă pagină Liviu Antonesei. Am putea continua. Citiți poezie, doamnelor și domnilor! De scris, se scrie. Chițibușuri Dl Mircea Iorgulescu trebuia să se facă avocat. Prezența d-sale printre criticii literari e destul de ciudată. Cele mai multe cronici literare din revista 22 semnate de d-sa se referă la proceduri. Și la chițibușuri. Aproape nimic în fond. Doar iritări și frustrări care se defulează pe această cale. În nr. 35 din revista amintită, dl Iorgulescu se ocupă de volumul întocmit de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
criticii literari e destul de ciudată. Cele mai multe cronici literare din revista 22 semnate de d-sa se referă la proceduri. Și la chițibușuri. Aproape nimic în fond. Doar iritări și frustrări care se defulează pe această cale. În nr. 35 din revista amintită, dl Iorgulescu se ocupă de volumul întocmit de dl Mihăieș la Polirom cuprinzînd textul bine cunoscut al dlui Tony Judt și ecourile lor în presa românească. Obiecțiile majore privesc ordinea în volum a acestor ecouri. De ce, adică, un comentariu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
al dlui Tony Judt și ecourile lor în presa românească. Obiecțiile majore privesc ordinea în volum a acestor ecouri. De ce, adică, un comentariu din România literară (nr. 44 din 2001) a fost plasat înaintea articolelor dnilor Iorgulescu și Brezianu din revista 22 (nr. 45 din 2001), dat fiind că R.l. cu pricina a apărut pe 7 noiembrie, iar 22 pe 6? De ce articolul din Observator de pe 6 noiembrie a fost și el plasat după? Ca să vezi ce-l frămîntă pe cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
a produs un text dezolant") și tabăra pro-Judt (limbaj contondent, ton agresiv, atitudine violentă). Nu mai e cazul să amintim din care tabără a făcut parte dl Iorgulescu însuși, politicosul, ironicul și academicul nostru chițibușar. * În numărul pe august al revistei băcăuane Ateneu, dl Al. Călinescu vine cu cîteva interesante opinii (la rubrica Proximități, despre cartea dlui V. Tismăneanu de la Polirom Scrisori din Washington. Tot acolo dl Tudor Opriș consacră un amplu comentariu recuperator dlui M. Beniuc, "un mare poet nedreptățit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
Iulia Alexa Caietele internaționale de poezie, din care avem spre lectură numărul 3/2002, sunt o tentativă de a aduna opinii și creații originale, precum și traduceri sau eseuri aproape științifice asupra fenomenului actual al poeziei la nivel românesc și universal. Revista are o arie de difuzare impresionantă, aproape toată Europa, Statele Unite și America de Sud, iar corpul editorial îi include pe Ștefan Stoenescu și Adam J. Sorkin, din America, si pe Mihai Ursachi din România. Pe lângă ei apar mari necunoscuți că Dan Dănilă
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
literaturii de dinainte de '89 dar și o focalizare consistentă a trecutului imediat, rămas, poate paradoxal, ignorat, deși condiționează semnificativ percepțiile de azi. în textul cu pricina este o echilibrată explicație a unei atitudini editoriale, mai ales pentru noua față a revistei. Se simt deja schimbările de generație și, așa cum însuși Nicolae Manolescu recunoaște, e firesc ca acum să apară un alt tip de judecată și de percepție față de ceea ce a fost. Fiecare copil își judecă părintele, adesea în necunoștință de cauză
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
dizolvarea comunismului nu merită a fi subapreciat". Este adevărat. Numai că acea disidență artistică a fost, din păcate, prea puțin coerentă și coalizată, încât gesturile individuale, sporadice, au fost mai degrabă ele dizolvate în magma comunistă. în același număr de revistă este și o foarte bună cronică a Ioanei Pârvulescu, o reluare mai degrabă, dar foarte necesară, a unui volum din jurnalul lui Mircea Zaciu. Și lucrurile se leagă astfel foarte bine pentru că, așa cum se spune în cronică, peste scurt timp
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
fost prezent permanent în presa de specialitate și în calitate de observator, de analist și de judecător al fenomenului artistic și al picturii, în special. Articolele sale, unele adevărate studii prin amploarea dezbaterii și prin rigoarea analitică, pot fi găsite frecvent în revista Arta din ultimele două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu sunt purtate nici strict teoretic, din exterior, după cum nu sunt nici lipsite de o perspectivă culturală și istorică mai largă, aceea pe care activitatea
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
a idiosincrasiei. Îndeobște urechiștii alunecă oportun printre capriciile proprii și ale altora. Instituționalizarea urechii ar trebui trecută în istoriile literare. Prioritatea urechii care ascultă față de ochii care citesc nu ține de generație, ci de înclinație, nu ține de o grupare (revistă) literară, ci de grupuscule de amici, nu e tutelată de un critic, ci de o firmă de local public, nu are legătură cu studiile, cu arta literară, ci cu arta de a prinde din zbor. Este, cred, principalul pericol din
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Spre a nu lăsa nici un echivoc să planeze asupra simpatiilor (era să zic "empatii participative") d-sale, dl Talcioc reia dintr-o publicație bucureșteană "o impresionantă tabletă" a unui binecunoscut poet, eseist și publicist care protestează contra faptului că, în revista noastră, tatăl d-sale ar fi fost făcut "aparatcik". Noi, care ne citim revista și înainte și după ce o tipărim, n-am găsit în ea nimic de acest fel, dacă nu cumva autorul tabletei se referă la o pagină de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
participative") d-sale, dl Talcioc reia dintr-o publicație bucureșteană "o impresionantă tabletă" a unui binecunoscut poet, eseist și publicist care protestează contra faptului că, în revista noastră, tatăl d-sale ar fi fost făcut "aparatcik". Noi, care ne citim revista și înainte și după ce o tipărim, n-am găsit în ea nimic de acest fel, dacă nu cumva autorul tabletei se referă la o pagină de ficțiune în care un personaj poartă un nume apropiat de al d-sale. Ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
sale. Ei, dar ficțiunea nu poate constitui un atac împotriva cuiva. Și cum să sari, așa, cînd e vorba de o proză? Mare e piața literară. Ca și grădina Domnului. * În Ziua literară, poeta Angela Marinescu e de părere că revista noastră ar fi "un grup". Se înțelege, închis. Cum poeta a fost publicată de noi, iar directorul R.l. i-a prefațat o antologie personală, o minimă logică o obliga pe Angela Marinescu să-și declare apartenența la grupul cu pricina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
După un număr triplu (aprilie-mai-iunie) făcut de către noua echipă a Cuvîntului (Ioan Buduca) din resturile rămase de la vechea echipă (Tudor Urian), fără încuviințarea colaboratorilor, care nu erau neapărat obligați să fie de acord cu publicarea textelor în condițiile date, iată, revista reapare cu un număr pe iulie integral datorat lui Ioan Buduca. Dintre colaboratorii dinainte, puțini sînt prezenți. N-avem idee dacă Al. Cistelecan, Nicoleta Cliveț ori Nicoleta Sălcudeanu știu ce se petrece. Or fi fost și ei publicați, ca și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
introducerea pe piața literară a "recenziilor promo". Este o premieră în presa postdecembristă. Nu reclame. Recenzii. Nu semnale. Aprecieri. Transcriem din pagina 2 anunțul: "Autorii cărților de poezie, proză, critică și istorie literară care sînt interesați să fie recenzați în revista Cuvîntul în regim promoțional sînt rugați să ia legătura cu redacția noastră la sediul din București, bd. N. Bălcescu 23A, pentru a negocia unul din cele două tarife pe care le practică recenzenții noștri și comisionul editurii SC CUVÎNTUL SRL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
altora. Cronicarul n-are a-i reproșa decît faptul că, foarte critic, e drept, ia totuși în discuție lamentabila Istorie a dlui Marian Popa. * Dl Romulus Cojocaru editează de ceva vreme la Turnu Severin (avem în față nr. 17) o revistă de cultură intitulată Caligraf, însoțită de antologii lunare (presupunem) din opera cîte unui scriitor. În Colecția Caligraf din aceeași lună putem citi poeziile dlui Radu Voinescu. Ce mai ascultă PSD-ul În ultima vreme ROMÂNIA LIBERĂ publică reportaje realizate "sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
nu singurul martor al acuzării, supus la doi ani de detenție și anchetă la Securitatea din Brașov. Stînd de vorbă cu Hans Bergel la Berlin, cunoscîndu-l deja pe Eginald Schlattner al cărui roman îl prezentasem cititorilor din țară în paginile revistei "România literară", intrasem fără voie într-un cîmp de tensiuni în care criteriile moralității, biografiile, destinele autorilor, scrierile lor, culpabilitățile și eroismul, suferințele și iertarea (aceasta din urmă abia după o prealabilă, așteptată, dar nearticulată "mea culpa") se amestecau într-
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
George Cușnarencu cuprinzînd prozele scrise înainte de 1989 și nepublicate pînă acum în volum, alături de cele scrise în ultimii ani, permite o privire de ansamblu a evoluției scrisului lui Cușnarencu. Iar comparația celor două imagini - tînărul care promitea în 1978, cînd revista Tribuna i-a acordat premiul pentru debut și maturul care încearcă să se întoarcă la proza scurtă "ca la prima iubire" fără să mai poată găsi "respirația" este în dezavantajul celui de-al doilea. Ceea ce găsim în cîteva din povestirile
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
ruși" din anii '50, de la Cartea Rusă, cărțile franțuzești și nemțești cu ex libris ale mamei mele, care apela la serviciile unui legător, pînă prin 1940, precum și cele cumpărate de mine de la anticariate, cu 5 sau 8 lei... Trecîndu-mi în revistă "averea", mă gîndesc la o invenție prin care durabilitatea unei cărți să fie direct proporțională cu valoarea ei. Cele proaste să se autodistrugă în timp, cele cu multe carate culturale să fie și material inalterabile, ca diamantul. Suplimentul familiei Mincu
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
în care opera lor putea lua orice curs, nimic nefiind pe deplin fixat în ordine morală sau stilistică. Preda a debutat, publicistic și editorial, înainte de comunism, prima lui carte, Întîlnirea din pămînturi, tipărită în 1948, cuprinzînd cîteva proze risipite prin reviste de-a lungul anilor '40. Și-a scris opera de maturitate, din care fac parte atît capodopera lui, romanul Moromeții, cît și nuvele oportuniste precum Desfășurarea sau Îndrăzneala, după lichidarea instituțiilor democratice, în plină cenzură. Multă vreme falia dintre opera
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
Culturii, mai întîi la întîlnirea zonală de la Craiova, la care am și intervenit în plenul dezbaterilor, apoi la întîlnirea națională de la București, de sub cupola Ateneului Român...", scrie dl Stan V. Cristea, directorul MEANDRELOR teleormănene în editorialul numărului 1/2002 al revistei. După un astfel de început, care ne amintește de mulțumirile adresate pe vremuri partidului, nu mai e nimic de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă numai în romanțe", îi spune dl G.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Ateneului Român...", scrie dl Stan V. Cristea, directorul MEANDRELOR teleormănene în editorialul numărului 1/2002 al revistei. După un astfel de început, care ne amintește de mulțumirile adresate pe vremuri partidului, nu mai e nimic de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă numai în romanțe", îi spune dl G. Bălăiță interlocutorului său din interviul acordat pentru ZIUA LITERARĂ și reluat în revista 22 (nr. 31), care îl întrebase dacă nu regretă onorurile cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
vremuri partidului, nu mai e nimic de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă numai în romanțe", îi spune dl G. Bălăiță interlocutorului său din interviul acordat pentru ZIUA LITERARĂ și reluat în revista 22 (nr. 31), care îl întrebase dacă nu regretă onorurile cu care a fost copleșit de regimul comunist. Și precizează: "Mi-a fost rușine și silă. Lasă că e bine să-ți fie din cînd în cînd rușine. Crește șansa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]