882 matches
-
Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt marile puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt mari puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt marile puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt mari puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ în sistemul internațional, și nici un comportament nefiresc al statelor, care apelează la el numai în cazuri extreme, când sunt
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
putere relativă. Diferența majoră dintre balansare și aliniere este că prima constituie în principal o strategie defensivă, aplicată până la un anumit moment dat în relațiile internaționale până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem , în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, cât
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
anumit moment dat în relațiile internaționale până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem , în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, cât și efecte pozitive, respectiv trasarea unei tendințe stabile în sistem. Un alt reprezentant al celei de-a treia direcții de
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
militar și politic inegal între aliați. 5. Scopul alianței se referă la scopul cu care respectiva alianță este înființată; distingem din acest punct de vedere două mari tipuri de alianțe: a. alianțe ofensive sunt în principal alianțe cu scopuri revendicative, revizioniste; ele sunt foarte rare; un exemplu în acest sens este Pactul de Oțel germano-italian semnat în 1936; b. alianțe defensive alianțe care se formează cu scopul de a preîntâmpina o amenințare externă comună; NATO este un exemplu de alianță defensivă
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
fiind multă vreme Înăbușită. Totuși, dezbaterea istoriografică nu s-a Încheiat nici În Germania, nici În Franța și percepem Încă, mai mult sau mai puțin deformate de mass-media, ecouri de provocări, de pseudo-justificări și de dovezi de rea-credință. Epitetul de „revizionist” sau de „negaționist”, desemnând Înainte de toate o operațiune ideologică de restaurare a nazismului, se banalizează și, bănuială sau invectivă, ajunge fie să provoace tresăriri de conștiință, fie să ascundă studii serioase și uneori izolate (Hilberg, 1988). Rănile sunt Încă deschise
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
alte surse sonore. Mulți au ținut seama de procesele infrapsihice ale activităților oamenilor, cum sunt cele ce vin din vise, din obsesiile, traumele copilăriei sau din libido-urile descrise de psihiatrul austriac Sigmund Freud (1856-1939) și "disidenții", "neortodocșii", "reformiștii" și "revizioniștii" săi. Încercarea de a reuni psihanaliza cu unele teme marxiste, numită freudomarxism, le-a sugerat foștilor frankfurtieni E. Fromm (1900-1980) și H. Marcuse (1898- 1979) să descrie cu termenii respectivi crizele sufletești, sociale, politice și de grup din societatea contemporană
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și de marile mișcări populare din Tunisia, Egipt, Libia și țările Golfului pentru schimbarea liderilor politici deveniți mai mult decât autocrați. Estul european și euroasiatic de după 1989 întârzie în apropierea de orizonturile modernității recente prin izbucnirea tendințelor scizioniste, separatiste și revizioniste care actualizează termenul de "balcanizare" folosit în secolul al XIX-lea, precum și după anul 1919. Acum se invocă ideea mai veche, lansată la începutul secolului trecut de președintele american W. Wilson (1856-1924) privind autodeterminarea statelor și popoarelor față de alte puteri
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru "forța dreptului", care să se impună în fața "dreptului forței". 5 Un loc important îl ocupă analiza contextului internațional și intern în care Nicolae Titulescu a fost înlăturat din guvern, la 29 august 1936. Este prezentată politica agresivă a puterilor revizioniste și atitudinea conciliatoristă a marilor democrații occidentale.Se evidențiază faptul că invadarea Ethiopiei de catre trupele italiene, în 1935, ocuparea zonei demilitarizate a Rinului de catre armata germană în martie 1936, nu au generat riposta cuvenită din partea principalelor state care se declarau
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei 43. Inițial, se avea în vedere ca această alianță să cuprindă toate statele balcanice. Bulgaria și Albania au refuzat să se alăture acestei noi alianțe. Albania era sub influența Italiei, iar Bulgaria fiind un stat revizionist dorea încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune care nu puteau avea o mare eficiență. În preambulul Pactului se stipula faptul că cele patru state doreau să contribuie la „întărirea păcii în Balcani“. Articolul 1 prevedea faptul că statele semnatare „își
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
celei externe. Politica de securitate colectivă promovată de ministrul de externe român nu mai era considerată „de actualitate” și se dorea revizuirea politicii externe românești datorită creșterii influenței germane în Europa. Politica titulesciană devenise astfel un adevărat „baraj” pentru puterile revizioniste ale vremii. Desprindem în continuare alți factori care au dus la înlăturarea lui Titulescu. O cauză a demiterii a fost și scandalul generat de deturnarea din inițiativa ministrului român de externe, spre Spania republicană, în timpul războiului civil spaniol, a unei
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
indignat pe regele Carol al II-lea. De asemenea, Titulescu a combătut și acea convenție internațională, semnată de Franța și Marea Britanie, care privea neintervenția în războiul civil spaniol, la care aderase și România, conștientizând pericolul unei atitudini pasive față de valul revizionist german 76. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Uniunii Sovietice, Litvinov, nu era împuternicit cu puteri depline pentru a semna acest document. Prin încheierea acestui document, Titulescu urmărea ca sovieticii să-și micșoreze tendința de cucerire a teritoriilor românești. Acest fapt ar fi avut ca efect diminuarea acțiunilor revizioniste ale Ungariei și Bulgariei 86. Din cauza apropierii de Uniunea Sovietică, Titulescu a fost acuzat că ar fi comunist. Contracarând această acuzație, diplomatul român declara: „Politica noastră față de Uniunea Sovietică derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
acestuia, exprimat prin celebra formulă „de la național, prin regional, spre universal”133, care a fost îndeplinit, acela de afirmare a României pe plan internațional și de păstrare a independenței și integrității teritoriale a acesteia într-o perioadă în care tendințele revizioniste erau foarte puternice. 133 Ion M. Oprea , Contribuția lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. Demiterea lui Nicolae
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
fost înlăturat din funcție. După înlocuirea lui Titulescu, politica externă românească păstrează aceleași linii directoare 159 însă devine una care putea să se “muleze” pe realitățile vremii astfel încât să se evite izolarea diplomatică a statului român 160 iar solicitările statelor revizioniste la adresa României să nu poată fi puse în practică. La momentul respectiv, una dintre prioritățile politicii 158 “Scânteia“, anul al V-lea, nr. 1081, 1 decembrie 1936. 159 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
determinat îngrijorări serioase la București, cu atât mai mult cu cât italienii susțineau revizuirea Tratatului de la Trianon, chair dacă recomandau ca această revizuire să se facă pe cale pașnică 162. Semnarea Acordului de la München (septembrie 1939) a dus la accentuarea presiunilor revizioniste față de România, iar evoluția evenimentelor internaționale din 1938 și 1939 a încurajat revendicările Ungariei asupra Transilvaniei. Eugen Cristescu, referindu-se la politica externă românească de după momentul demiterii lui Titulescu, declara la 7 aprilie 1950 că: “Organismele politice ce 161 Ibidem
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
poetului, lepădându-se de conținutul acestuia. Maiakovski era demult obsedat de ideea sinuciderii. "Mă gândesc tot mai des dacă să nu pun punct, printr-un glonț, sfârșitului meu? " - scria el în 1915 în poemul de dragoste "Flautul - șira spinării". Energia revizionistă mai degrabă alimenta decât se opunea acestei idei. Era necesar să descopere o viziune pozitivă solidă asupra vieții, mai exact, o întrebuințare vitală a sa pentru a se distrage acelei "angoase animalice", de care a pomenit Maiakovski în anul 1918
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
cu mult Înainte, În cartea sa din 1889, The Development of Capitalism in Russia. Cu toate acestea, respectiva lucrare prevăzuse o dezvoltare spontană a capitalismului În zonele rurale, dar aceasta nu căpătase proporțiile bănuite de gânditorul rus. O importantă lucrare revizionistă despre analiza pe care o face Marx Rusiei rurale este cea a lui Teodor Shanin, ed., Late Marx and the Russian Road: Marx and the Peripheries of Capitalism, Monthy Review Press, New York, 1983. Ibid., p. 45. V.I. Lenin, The Agrarian
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
acceptată ca "model" de prosperitate și bunăstare și nemulțumirile crescânde ale autohtonilor au dus, în ultimă instanță, la înlăturarea administrației imperiale și reunirea cu România iar pe plan general la prăbușirea imperiului și formarea statelor naționale, independente. Instabilitatea politică, mișcarea revizionistă care a modificat, în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, situația creată în 1918 nu s-a datorat incapacității statelor mici și mijlocii, create sau înregistrate pe ruinele imperiului habsburgic, de a-și rezolva singure problemele interne, ci intervenției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Noua direcție inaugurată risum teneatis de d. Bodnărescu, Eminescu, Iacob Negruzzi și tutti quanti!" Ce a urmat, se știe. Receptarea poetului a oscilat între idolatrie și defăimare. Dar niciodată Eminescu n-a fost atât de contestat ca după 1989, de către "revizioniști" furibunzi, care au înțeles imperativul revizuirii în chipul cel mai deplorabil, ca pe vremea proletcultismului, după criterii îndeosebi extraestetice, politico-partinice. Theodor Codreanu (care respinge polemismul "parazitar" și "agresiv"), le-a replicat și în cartea Dubla sacrificare a lui Eminescu: Moses
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că se-arestau comuniști și securiști, și-au fost și de-știa arestați foarte mulți, ei erau deviaționiști de dreapta sau de stânga sau trădători... orice erau. Deci, oricine nu era de culoarea roșie absolută era socotit ori fascist, ori revizionist, ori diversionist. De ce? Eram În perioada când Apusul făcea desfascizarea Germaniei și-a Franței... și-atunci, ei ziceau: „Și noi facem desfascizarea”... Și În numele acestei desfascizări cădea tot: militarii vechi, polițiștii vechi, diplomații vechi, profesorii universitari de orientare naționalistă, elevi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
chiar dacă numărul românilor trăitori în Iugoslavia era suficient de însemnat, unele surse indicând peste 600.000 persoane. O asemenea situație nu poate fi explicată decât prin dorința constantă a politicienilor români de a colabora militar și diplomatic pentru contracararea tendințelor revizioniste a unor vecini comuni, respectiv Ungaria și Bulgaria. Nu este mai puțin adevărat că o astfel de atitudine se regăsește și după al doilea război mondial, desigur însă din alte raționamente, pe care le vom descifra la timpul potrivit. În
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
stiu rânduiala locului și nu-și recunosc rădăcinile” - se spune într-un articol recent, dedicat acestei probleme. La Moldova Veche, relativ aproape de Gorj, a luat naștere prin 1945 Frontul Antifascist Slav din România, integrat Frontului Național Democrat. Prin atitudinile sale revizioniste - cum am consatat deja - organizația a devenit la un momentdat o piedică în evoluția stângii procomuniste românești, fiind dizolvată de autorități. Oricum, gradual se contura o anume rezervă față de comunitatea sârbă din România, ce se va accentua după 1948. Îmbrățișam
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
organizatorice crea convulsii în tot mediul intern, România dorea să-și rezolve problemele de securitate externă prin aderarea la ONU. În același timp însă, se înscria împreună cu țările socialiste în ceea ce Barry Buzan, marele specialist în securitate mondială, numea „curentul revizionist revoluționar“2. Un curent care era preocupat, în egală măsură, de ordinea internațională (ordinea între state) și de ordinea mondială (ordinea generală, care transcende granițele și care coboară în structura de bază a societății umane). În acest sens, statele revizionist
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revizionist revoluționar“2. Un curent care era preocupat, în egală măsură, de ordinea internațională (ordinea între state) și de ordinea mondială (ordinea generală, care transcende granițele și care coboară în structura de bază a societății umane). În acest sens, statele revizionist revoluționare se simțeau direct amenințate de statu-quo-ul existent și considerau că unica speranță de securitate era convertirea tuturor părților sistemului la o ideologie comună. Din această perspectivă, ONU era văzută doar ca un instrument al rivalilor, o asociație de state
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]