3,467 matches
-
grăbea să scape de poet, trimițându-l la Iași ca bibliotecar al Universității cu un salariu de 289 de franci „care se vor realiza din cotizații”. Acest lucru nu se realizează, este numit subbibliotecar de formă, așteaptă un post de revizor care nu mai vine. Boala își urmează cursul inexorabil. Știrile din anii agoniei ieșene sunt triste. Acum abcesele picioarelor supurau, făceau cruste și-i produceau mâncărimi de nesuportat. La 1 august 1885 pleacă la Limanul de lângă Odesa unde stă cca
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
în film și, totodată, cel care i-a lansat cariera. A jucat în peste 70 de filme și este considerat unul dintre cei mai importanți actori români. Din 2002, este directorul Teatrului de Comedie din București. Pentru rolul primarului din “Revizorul” de N. V. Gogol, regizat de Horațiu Mălăele, a fost distins cu Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal la JoakimInterFest (Kragujevac, Serbia, 2007), iar rolul Ametistov din “Casa Zoikăi” de M. Bulgakov, în regia lui Alexandru Tocilescu, i-
COMEDIA REMIX de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363216_a_364545]
-
Giulești”, actualmente „Odeon”. A reușit. De la întâile roluri a avut șansa de-a fi parteneră de scenă unor artiști valoroși și a lucrat cu regizori celebri. La Teatrul „Bulandra” s-a transferat în 1972, după ce fusese invitată să joace în „Revizorul”, regizat de Lucian Pintilie, spectacol prezentat doar de trei ori, apoi interzis. „La Bulandra mi-am dorit foarte mult să ajung, pentru că aici erau Lucian Pintilie și Liviu Ciulei. Mulți și-ar fi dorit să lucreze cu ei”, mărturisește maestra
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
ultima carte. Volumul așteptat, iată, la nesfârșit a apărut puțin timp după moartea autorului, la timp, însă, pentru a putea primi emoționanta și împăcata mențiune a lui Vasile Gogea: „Biografia omului, care a fost pe rând profesor, librar, sudor autorizat, revizor contabil se încheie aici. Biografia poetului, însă, abia începe!” Dar nu începe prea ușor. Poezia lui Simi se deslușește greu pentru că „paznicul întoarcerilor fără flori” a ales, în expresie, ruperea de realitate, cu legături, în schimb, din afara posibilului obiectiv (aparente
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
său vechi de când « se băteau munții în capete », se zidește strâmba sub ochii săi . Născut în Ipotești, lumea satului cu oamenii săi cumsecade, cinstiți, viteji și devotați « în tăcere » patriei adevărate i-a fost cunoscută din copilărie. Mai târziu că revizor școlar și mai ales că redactor al ziarului « Timpul » după ce culesese învățătură din universitățile din Viena, i-a fost dat să facă o minuțioasa și tristă cunoștință cu realitățile condamnabile ale vremurilor sale. L-au îngretoșat discursurile găunoase ale unor
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
la Viena, locul în care o cunoaște pe Veronica Micle. Din 1872 până în 1874 - student la Berlin. În septembrie 1874 este numit director al Bibliotecii centrale din Iași. Trei ani, cei mai frumoși ani ai vieții lui a fost bibliotecar, revizor școlar, redactor la Curierul de Iași. În octombrie 1877 se afla din nou la București. În 1883 părăsește Bucureștiul și este internat într-un sanatoriu din Viena. De aici trimite o scrisoare în țară, în care vorbește de demoralizarea sa
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
străin de sat, îl tot îmbol¬deau să-și mărturisească crima, uciderea unui urs fiind caz de pușcărie. Până la urmă, a fost nevoit să apeleze din nou la Costică Daneș, șeful cadrelor de la Stația CFR Sibiu, unde taică-meu era revizor de ace. Pe atunci, funcția asta de „șef de cadre”, echivalentă astăzi cu aceea de „director de personal”, era foarte importantă pentru partid și de aceea cei care o ocupau erau în general securiști - ei, da!, mai erau și securiști
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
care nu aveau servicii, să mai scoată un ban în plus. Cei mai mulți angajați erau la CFR în stația Sibiu. Printre ei era și Mărian, făcuse cu vreo doi ani în urmă „școala de gradu’ doi” la Brașov și avansase de la revizor de ace la șef de manevră. Pe la mijlocul lunii octombrie a anului aceluia în care se făcuseră mulți cartofi, Mărian a adus-o pe Oara în piața orașului cu cinci saci de cartofi pentru a-i vinde. A instalat-o în
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
care nu aveau servicii, să mai scoată un ban în plus. Cei mai mulți angajați erau la CFR în stația Sibiu. Printre ei era și Mărian, făcuse cu vreo doi ani în urmă „școala de gradu’ doi” la Brașov și avansase de la revizor de ace la șef de manevră. Pe la mijlocul lunii octombrie a anului aceluia în care se făcuseră mulți cartofi, Mărian a adus-o pe Oara în piața orașului cu cinci saci de cartofi pentru a-i vinde. A instalat-o în
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
iar școala fiind folosită drept lagăr de prizonieri și magazii ale serviciului de intendență ale armatei de ocupație. Tot mobilierul a fost distrus, inclusiv materialul didactic. Au fost deteriorate ușile, ferestrele, pardoselile. Într-un proces verbal din 17 octombrie 1917, revizorul școlar C. Rădulescu-Codin consemna: "Școala funcționează numai cu o parte din imobil, în partea ce a a fost ocupată de școala de băieți, restul localului fiind ocupat ca lagăr de prizonieri. A fost un mare noroc că localul, fiind situat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
soldurile anilor precedenți care se reportau. Ce-i drept , tabloul emoțional iscat de un eventual act de caritate (donație) era bine ales și avea virtuți educative neîndoielnice. Într-un proces verbal din 27 iunie 1937, încheiat de "Ziua împărțirii premiilor"revizorul școlar V. Ganea menționa: "S-a organizat și o solemnitate în vederea cinstirii faptei frumoase creștinești și românești a dlui Gh. Pr. Anastase și a soției sale Maria, cari au donat un titlu de rentă în valoare de 100 000 lei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
3. Școala din cătunul Sătic Satul Sătic, situat la 8-10 kilometri la nord-vest de Rucăr, în amonte pe râul Dâmbovița, avea școală la data consemnării neajunsurilor de mai sus de la școala de centru, cum era socotită școala de la Rucăr. Tot revizorul școlar C. Rădulescu-Codin evaluează și consemnează, cu câțiva ani mai înainte, opinia sătenilor ce doreau să-și vadă copiii luând învățătură de carte în satul natal și să le trimită un învățător aici : "locuitorii oferă local și mobilier și mai
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
pe care le am și azi în bibliotecă și pe care de câte ori le răsfoiesc de anii de liceu cu drag îmi amintesc. Ce repede trec anii! Am absolvit o școală postliceală cu profil economic. Cele opt județe în care ca revizor contabil desfășuram activitatea de control, aproape un sfert din țară, nu era ca locul comod din spatele unui birou. Și totuși am rezistat și îmi convenea pentru că de fiecare dată era altceva care nu mă lăsa să mă fure gândurile ori
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
bugetul Comitetului școlar. Școala a fost din nou parțial avariată în cutremurul din decembrie 1941, fără ca pagubele pricinuite să fie majore și să determine întreruperea cursurilor. În sfârșit, un al treilea cutremur din 13 aprilie 1942, îndreptățește pe C. Cotolan, revizorul școlar al plasei Radu Negru, să menționeze că "școala nu mai este cu putință să funcționeze"și să recomande regruparea elevilor din nou pe clase, pentru a nu se ajunge la o suspendare totală a cursurilor școlare. După cum se vede
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
rucărenii s-au împotrivit . El conduce clasele I și II iar Gh. Arifeanu, clasele III și IV. În luna august a anului 1877, Consiliul Permanent de Instrucțiune Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. Revizorul județului Muscel intervine și propune să fie lăsată tot ca școală rurală, cu două posturi de învățători. Din 1879 vine la Rucăr Nae A. Ghica. În perioada 1891-1900 au funcționat la școala de băieți din Rucăr mai mulți învățători. Astfel
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
De altfel, trebuie să amintim că încă din 1870, școala de aici intra în categoria școlilor rurale model. În august 1877, Consiliul Permanent de Instrucție Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. La intervenția revizorului școlar rămâne tot rurală, cu două posturi. Avusese răsunet și aici mișcarea pedagogică, pornită în jurul anului 1870, urmare în special, a acțiunilor întreprinse de "Societatea pentru învățătura poporului român"(1866), care prin C. Isarcu, P. Poenaru, ș.a. cereau ca instrucția
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
s-a tipărit la București în anul 1838. În școli au circulat și Abecedare. Un astfel de abecedar tipărise, la Sibiu, în anul 1836, Dimitrie Jianu, conducătorul școlii naționale din Câmpulung din 1832, până în anul 1842, când a fost numit revizor școlar peste școlile din Țara Românească. Pentru pregătirea învățătorilor, Ioan Brezoianu, care a condus școala națională din Câmpulung și școlile sătești din Muscel în etapa 1842-1848, a elaborat și pus în practică la școala din Câmpulung cartea numită Manual complet
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
din Rucăr, activitatea de îndrumare și control o făcea Rucăreanu Năstase, subrevizorul plaiului. Potrivit unei circulare a Eforiei școlilor semnată de Petrache Poenaru, directorul acestei instituții, care se ocupa pe plan central de organizarea și funcționarea școlilor, se prevedea că revizorul școlar avea îndatorirea de a vizita fiecare școală din plasă o dată pe lună iarna și o dată la trei luni vara, în care timp urmărea: dacă învățătorul ține școala deschisă, sporul făcut de școlari la învățătură, dacă materialul este ținut în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
dovadă că tipăriturile circulau dintr-un loc în altul, până în cele mai îndepărtate ținuturi. Pe un Catavasier, Ion Năstase scria în anul 1842 că este al lui, cumpărat de la Câmpulung cu 8 lei. La acea dată, el semna Năstase Rucăreanu, revizor școlar al plaiului Dâmbovița. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XVIII-lea / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
boier Dinicu Golescu, cu Înștiințarea dascălului ei, cărturarul transilvănean Aaron Florian, din anul 1826. d) Un bogat material documentar privește Școala națională din Câmpulung, ale cărei cursuri s-au deschis la începutul anului 1832 sub conducerea distinsului Dimitrie Jianu, viitor revizor al școlilor din Țara Românească, profesor al Seminarului din Curtea de Argeș și prefect al revoluției dela 1848, urmat de Ion Brezoianu și Răducanu Burdeanu, figuri de seamă ale învățământului românesc. Deosebit de interesante sunt documentele privitoare la activitatea Școlii normale din Câmpulung
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
dela 1848, urmat de Ion Brezoianu și Răducanu Burdeanu, figuri de seamă ale învățământului românesc. Deosebit de interesante sunt documentele privitoare la activitatea Școlii normale din Câmpulung din perioada 1838-1848, cu liste de învățători aisatelor, pregătiți în această școală, cu numele revizorilor de plăși, care le îndrumau activitatea, cu examele anului școlar, la care asistau autoritățile județului și ale orașului, cu premii acordate elevilor silitori și eliberarea de atestate profesorilor școlii, pentru stăruința depusă la răspândirea științei de carte la sate. Interesant
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
cu învățături în limba franceză, precum și de școala de fete de sub conducerea Elenei Cernavodeanu. Bogat reprezentat este învățământul sătesc din județul Muscel după anul 1857, cu învățătorii pregătiți pentru cursurle organizate de Procopie Constantinescu, institutorul superior al școlii și de revizorul Marin Florentie și inspectorul Ioan D. Petrescu, fost comisar de propagandă în revoluția de la 1848 și cu stagiu în arestul de la închisoarea Văcărești. III. Din materialul ilustrativ din camera de la intrare reținem: Un panou cu portrete ale muscelenilor veterani ai
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
anul 1883, primii dascăli ai acestei școli au fost și fondatorii ei, respectiv,soții Maria și Scarlet Tudor. Aceștia au avut un rol important în acțiunea de construire a primului local de școală, cât și în demersurile către primărie și revizorul școlar. Clădirea este construită din cărămidă, iar așa cum reise din procesul verbal din 25 noiembrie 1924, învățau la începuturile ei elevi ai claselor I-IV. În anul 1934 apare și clasa a V- a și mai apoi clasa a VI-
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
avut ca soră pe Hildegard (*1927; †2007) și ca frați pe Erich Bergel Jr., viitor dirijor (*1 iunie 1930, în Râșnov (Rosenau); † 3 mai 1998 în Ruhpolding, Germania), și de Ortwin Bergel (*1937; †1952). Tatăl, învățător, profesor de muzică și revizor în școlile comunității germane din România, fiind - după necesități- transferat cu serviciul din loc în loc, pleacă în 1936 din Rosenau (Râșnov) la Reghin, apoi în 1939 din Reghin la Kronstadt (Brașov) iar în 1944 la Hermannstadt (Sibiu) împreună cu familia. Conform
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
echilibrată, asupra vieții și operei lui Eminescu, aducând date noi și observații de bun simț în acest sens. Sesizează foarte bine jocul politic a cărui victimă a fost Eminescu, punctând anul 1876 când este eliberat pe nedrept din funcția de revizor școlar (,,Poetul a rămas fără slujbă, fiindu-i pusă în pericol existența sa”), sau cel în care i se refuză pensia, concluzionând amar că ,,n-au vrut să cunoască natura geniilor” făcând trimiteri la mari poeți ai lumii, precum Lenau
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]