386 matches
-
lor de aur Aprind flacăra iubirii Și-n al cerului tezaur Arde focul nemuririi. În Empireu e desfătare, Cântări de harpe și alăute Și tună zeii -n Carul Mare Sorbind carafe neîncepute. Și nunta cerului încing Cu dans din vremuri revolute, Sub arșița iubirii sting Ghețari din suflete pierdute. Serafimi și îngeri teferi Cern clepsidre cu iubire Și brodează prin luceferi Fluvii lungi de fericire. Cad din candele cu miruri, Stropi de rouă și de mană, Dumnezeiești elixiruri Pentru a sufletelor
NUNTA COSMICĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362215_a_363544]
-
sunt tot atât de expresive pentru destinul uman, ca și implicarea lui în istorie, aceasta fiind chiar o obsesie pentru unul din personajele romanului. Sub aspect tehnic, aici, ca și în alte opere ale lui Eliade, timpul cronologic alternează cu secvențe temporale revolute. Trecerea dintr-un registru în altul se face brusc, ca mai în toate operele în care acțiunea suferă o „rupere“. Spațiul, centrul universului literaturii lui Eliade, se găsește în București, mai exact la câțiva kilometri de oraș, în pădurea Băneasa
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
înapoi reprezintă un fel de a transforma insatisfacțiile în grandoare. Coborîrea pe verticala istoriei oferă un traseu structurant care conduce la negarea neplăcerii de a aparține unei culturi periferice. Greutatea nu stă în contradicție, cît în contrastul între sublimarea timpurilor revolute ale epocilor de aur și ale paradisurilor pierdute și denigrarea prezentului, perceput ca degradare sau ca decadentă. NOSTALGII Istoria românilor este, așadar, profund conservatoare în privința valorilor trecutului. Trecutul este nostalgia, mai degrabă decît modelul, nostalgia a ceea ce ar fi trebuit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-i fac să trăiască. {EminescuOpXI 255} Elementele din cari se compun legiunile demagogiei sânt varii și stranii: industriași artiști fără talent, meseriași fără meserie, postulanți fără posturi, militari fără corpuri și oameni cari și-au risipit averile și caută în revoluții mijloace nouă de risipă, populația flotantă, c-un cuvânt gunoiul societății. "Criminali dezonorați prin crimele lor, cum zice Lamartine, cari se ascund de lume, căutând în adunările anonime ocazii pentru crime nouă; femei fără pudoare, oameni cari populează casele de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
statică, iar noi, receptorii, trebuie să ne mișcăm o dată cu ea. Criza valorică a Învățământului derivă din faptul că el nu pregătește oamenii pentru cultura existentă sau cea care va apărea. Îi pregătește mai tot timpul pentru o cultură „trecută”, chiar revolută. Normal, faptul cultural existent se clădește pe ceva care a mai fost, dar a rămâne la „Îngânarea” trecutului, fără „adulmecarea” sau experimentarea viitorului, este prea puțin pentru un Învățământ modern. Peisajul cultural poate comporta adesea note conflictuale. Conflictele sunt inerente
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lucru bine chibzuit și făcut, dar În condițiile pluralizării acțiunilor e nevoie de o normare a calității, de o prefigurare a acesteia În acord cu anumite standarde. A acționa numai sub Însemnul inspirației, al eventualului ghidaj spontan ține de vremuri revolute și nu mai este o dovadă de profesionalism. Redefinirea Învățământului superior În acord cu chemările calității este dublată de unificarea structurală și procesuală la scară europeană, În conformitate cu exigențele Procesului de la Bologna. O astfel de așezare a structurilor de formare (trei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acumulat trăsături semantice valorizate negativ și a ajuns să desemneze un mod de a concepe universul opus reflecției raționale, străin de jocul argumentelor și de proba faptelor, atașat reprezentărilor tradiționale și dominat de emoții, un mod care exprimă o etapă revolută a istoriei și a gândirii umane - etapa „primitivă”. Acest proces nu a avut un caracter linear, simplu, lipsit de ambiguități. Numeroase studii recente arată că atât pentru presocratici, cât și pentru Platon, Aristotel și urmașii lor, opoziția dintre mythos și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de mit nu reprezintă evenimente indubitabile sau măcar evenimente despre care știm că au avut loc, dar nu cunoaștem exact toate detaliile - dimpotrivă, ele sunt „non-fapte”, adică scorneli ale imaginației. De asemenea, ele nu sunt plasate nici Într-un timp revolut adevărat, nici Într-un timp Îndepărtat, neclar, dar sigur - dimpotrivă, ele provin dintr-un „non-timp”, dintr-o epocă care nu există decât În fabulațiile, bazate pe zvonuri confuze și eronate, ale oamenilor obișnuiți sau În istorisirile plăsmuite de imaginarul poeților
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sinonim cu a explica civilizația umană. Sau, altfel spus, originea sacrificiului și funcțiile sacrificiului explică originea și funcțiile culturii. Prima dintre aceste perspective pornește de la ideea unei crime sacrificiale care a avut loc, În mod real, cândva, Într-o epocă revolută a umanității. Sigmund Freud, cel mai cunoscut promotor al teoriei „sacrificiului primordial”, a fost influențat de studiile de mitologie comparată și de antropologie ale secolului al XIX-lea, studii care vedeau În sacrificiu o dovadă a „primitivismului” și a sălbăticiei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și momentul ’80 (al „Romanului ca literatură”: „literaturitatea tinde a predomina”). Clasificarea este în parte reluată și continuată în volumul al doilea al sintezei, Metarealismul, apărut postum (1998). Metarealist ar fi romanul „realității secunde, mediate prin cultură, semnul unei realități revolute și remanente”, iar subdiviziunile lui ar fi romanul neotradiționalist (cu subclasele: istoric, pentru copii, SF, narativ-baroc, retro, cu formă fixă) și romanul experimental (indirect, eseistic, metaroman, hiperroman). Autorii aferenți fiecărei diviziuni sunt tratați micromonografic, panorama urmărind totodată evoluția fiecărui tip
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
prelungindu-le ecoul până târziu (în 1890 îi apare o încercare de epopee, Daciada), el aspiră totodată, ca și alți poeți de tranziție, la primenirea inspirației și a tehnicii versului. Atras de legendar, de fantastic, de misterul timpurilor și civilizațiilor revolute, cultivând exotismul, B. tinde să depășească experimentul formal și să dea poeziei rezonanțe meditative. Inițiative poetice temerare sunt cosmogoniile din Hiranyagarba ori rafinamentul compoziției dintr-o altă legendă inspirată de literatura indiană, Yavana și Nurvady (1881), premergând manierei parnasiene. În
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
ascultare minimală confundăm în mod spontan istoria și cronologia. Credem că acest truism e un paradox conform căruia marii reformiști își inaugurează cariera cu un salt înapoi, și conform căruia renașterea începe printr-o întoarcere la origini, renaștere a perioadei revolute, deci revoluție. Columb a descoperit America în bibliotecă, consultînd gromovnicele și cosmografele. În urma lui, umaniștii nu se mai minunează de Indiile occidentale recent descoperite și de care nimeni nu se preocupa atunci dar se grăbesc să se întoarcă la Platon
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
venite la putere între 1950-1980 era să lanseze o companie de alfabetizare masivă.53 Și din codexul roșu al Chinei maoiste a fost făcut un talisman. După război, grafosfera a fost imobilizată în est, în acest mare depozit de forme revolute, întocmai ca un muzeu al Literei, un arhivar imens al surselor vii de odinioară. Studios și sîrguincios, socialismul- "real" are suflet tipografic. Suflet mort istoricește, dar încă viu în rădăcinile lui. Dacă nu vă plac călătoriile, consultați indicatorii UNESCO: numărul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
așa încît un conducător de partid muncitoresc analfabet sau incult (ca Marchais, produs al televiziunii) era de neconceput. Intelighenția rusă din secolul trecut (a cărei poveste a detaliat-o Franco Venturi) reprezintă o experiență de mediologie aplicată la o lume revolută din punct de vedere tehnic, în care un director de ziar este șeful unui partid puternic. Cei care au dat naștere, imediat după războiul din Crimeea, cuvîntului intelighenție ilustrează funcția intelectuală ca transpunere (a unei idei în practica socială). Și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în orice epocă, un concept saturat ideologic. Legitimarea cunoașterii se petrece în continuare în interiorul unei paradigme „oficiale” agreată și modelată convergent cu interesele clasei dominante dintr-o anumită epocă. Imaginile constituie, în plan politic, un pericol nu doar prin potențialul revolut pe care îl păstrează, ci și pe temeiul relativei neutralități față de o „exactitate” acreditată oficial. Și cum societatea modernă tinde să identifice în plan epistemic adevărul cu exactitatea controlul imagosferei devine, în mod prioritar, o chestiune de putere. În mod
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
morală. Încordarea lor, energică și lucidă, dădea clipei o valoare absolută care o scotea din contingență. Atenția la actual, la ceea ce voința, talentul și știința trebuie să decidă, este o virtute ce nu suferă nici amânare, nici invocarea unor izbânzi revolute. Acum și aici trebuie să salvăm ce e de salvat. Acum și aici trebuie să dăm ce putem da. Hic Rhodos, hic salta! DESPRE SIMȚUL PRACTIC Suntem obișnuiți să considerăm că simțul practic e contrariul idealității. Tot ce ține de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reducă la amintirea și la vestigiile pe care le păstrăm din bogăția multiformă și din producția ei intelectuală liberă și supraabundentă, În vreme ce mizeria, angoasele, constrângerile de tot felul Înfrâng sau descurajează inițiativele spiritului, Bergson pare deja să aparțină unei vârste revolute, iar numele său să reprezinte ultimul mare nume din istoria inteligenței europene. După cum se vede, Valéry nu se poate abține să nu Încheie cu maliție, formula entuziastă „ultimul mare nume din istoria inteligenței europene” nereușind decât cu greu să atenueze
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Valéry nu se poate abține să nu Încheie cu maliție, formula entuziastă „ultimul mare nume din istoria inteligenței europene” nereușind decât cu greu să atenueze duritatea celei care o precedă și care Îl plasează binevoitor pe Bergson Într-o „vârstă revolută”. Ne putem teme, citind-o și cunoscând pasiunea lui Valéry pentru cărți, că acesta nu a luat act de faptul că opera filozofului e depășită În istoria ideilor decât ca să se dispenseze de a-i mai deschide volumele. * Această practică
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Pan, Orfeu, Narcis. Rondelurile din ciclul Orfice se disting prin viziunea modernă pe care o proiectează asupra ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute. Între ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri mitologice și termeni
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
păduri care stăpâneau odată / Și pe care sufletele noastre de atunci / Le puteau cuprinde și asculta?” Atracția spre elementar, spre organic generează nu doar viziuni, ci și foarte intense, uneori deosebit de fine sentimente. Poetul imaginează regresiuni în paradisuri din ere revolute, își autocontemplă chipul „pădureț și grav” în lacuri „cu fund mâlos și puhav”, se lasă „ademenit” - în închipuire - de „vreo femelă cu sâni făloși și brațe pline”, în „culcușuri virginale”. Adorația față de vegetal merge până acolo, încât poetul dorește ca
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
printre imitatorii marelui poet francez. Sub influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
semnificative, scene mitologice, citate și comentarii, portrete ale unor personalități din lumea greacă și romană; sunt înfățișate aspecte ale vieții și preocupărilor curente ale acelei lumi, informații asupra concursurilor de poezie, construcțiilor, obiceiurilor și tradițiilor, noutăților tehnice care modificau realități revolute. După propria mărturie, în această lucrare G. a intenționat „să popularizeze clasicismul”. Nu lipsite de interes se arată studiul Critica lui G. Ibrăileanu, inclus în volumul colectiv Omagiu lui Constantin Kirițescu (1937), ca și câteva prefețe unde formulează aprecieri pertinente
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
psihologică urbană a cetăților medievale ar fi mult mai greu de stabilit, căci În acest caz mărturiile sunt mult mai puține, mai vagi și mai formale decât În modernitate. Alte Întreprinderi similare sunt Însă posibile chiar și pentru acest timp revolut. De pildă, viziunea cartografilor medievali asupra lumii lor poate fi stabilită cu relativă precizie pornind de la portulane și hărți de epocă, evidențiindu-se atât limitele descoperirilor și cunoașterii geografice, cât și cele ale proiecțiilor simbolice asupra spațiului. În acest din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anunță marile înverșunări antiburgheze caracteristice Nopților. Tonalitatea lamentoului romantic (însușită prin conformarea la moda poetică a vremii) nu convine eului liric macedonskian, energic, incandescent atât în desfășurarea viziunilor ideale, cât și în prăbușirile în lutul realității. De aceea, nostalgia vârstei revolute, pure, a copilăriei este secondată de gestul orgolios al înfruntării destinului vitreg (Mângâierea dezmoștenirii); meditația sumbră asupra morții inexorabile, care urmează capriciilor „norocului” (Destinul, Filosofia morții), se prelungește, vindicativ, în ideea generalizatoare (și egalizatoare) de condiție umană supusă legii supreme
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
perșii, inamici dintotdeauna, apoi arabii au distrus armonia lumii mediteraneene descrise cu atâta pasiune în cartea lui Cosma și, în acest fel, o scriere care fusese concepută ca o operă de sistematizare s-a transformat rapid în fosila unei epoci revolute. Un text care fusese croit ca o cosmologie și o operă teologică, depășind granița temporală a Evului Mediu, a devenit dintr-o dată un text literar”. Adjectivul „creștină” aplicat titlului Topografiei e o dovadă că autorul nostru nu vrea să compună
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]