749 matches
-
afirma că balanța aceasta nu are nici o însemnătate și că teoria ei e condamnată de știință. Cată să constatăm că raportorul e în contrazicere cu redactorul "Romînului". Foaia partidului cuprinde din contră o sumă de articole cari, departe de-a ridiculiza teoria aceasta, afirmă că nefavoarea continuă a balanței comerciale amenință țara cu inanițiune, cu sleire. Contrazicerea între raportor și redactor, cari amândoi sunt una și aceeași persoană, se esplică însă lesne. Raportorul avea a combate discursul unui adversar politic pe când
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nepractică, superfluă chiar, ea poate fi politicește indiferentă. Dar atât de grozav de ridicolă precum o găsea d. Grădișteanu nu este și n-a fost niciodată. Din contra, sincer și dezinteresat mărturisită, este o idee respectabilă. Furia cu care a ridiculizat-o d-sa atunci a indignat atât de mult pe ardelenii aflători în București încît au, dus acel număr al "Scrînciobului " cu procesiune în fața Academiei și l-au ars pe rug în prezența publicului. Liber igni, auctor patibulo dignus. Oare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
complexe, pe măsură ce se suprapun și se realimentează, în coexistențe furtunoase, generații succesive de medii. Mediasferele nu se succed alungîndu-se una pe cealaltă, și totuși fiecare are unitatea ei proprie, personalitatea sa. Naivii fanfaroni ai "bulei McLuhan" își satisfac un capriciu ridiculizînd naivitatea prezicătorilor care anunțau în epoca cinematografului mut înlocuirea Domniei sale Cuvîntul cu Maiestatea sa Imaginea. Galaxia "Edison-Lumière-Marconi", spun ei, nu a eclipsat "galaxia Gutenberg". Niciodată nu s-a scris și nu s-a publicat atît. Ei au perfectă dreptate. O
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
astfel Încât mâna, inima și spiritul să nu fie niciodată polarizate de preocupări sau direcții diferite. Această exigență a concentrării hic et nunc se traduce În intensitatea participării. Atunci când un spirit occidental proaspăt debarcat În Japonia ajunge să desconsidere sauchiar să ridiculizeze ritualizarea exagerată a relațiilor și a modurilor de funcționare, el uită, pe de o parte, că doar invizibilul e japonez, adică faptul că esențialul se situează În alchimia internă a individului, iar, pe de altă parte, că din kata se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
frapa, iar meditația asupra acestei identități ne poate conduce la o eventuală înțelegere a valorii mesajului politic al Republicii. Să clarificăm însă valoarea opoziției din dialogul Hippias minor. A-i opune pe cei doi eroi homerici înseamnă, pentru Platon, a ridiculiza figura sofistului Hippias, care se dă drept posesor a nenumărate tehnici și cunoștințe, dar care pretinde o supremație etică a lui Ahile asupra lui Ulise. De fapt, în prezentarea pozițiilor inițiale, Platon enumeră trei personaje: alături de Ahile și Ulise, apare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spune că natura corpurilor organizate conține în ea ambii Eros fără contradicție, la fel cum trupul, tot fără de contradicție, conține sănătatea și boala, e drept, nu în același timp și nici sub același raport. E de remarcat că Platon nu ridiculizează pe Eryximachos (așa cum face Pausanias!), deși este un personaj care se leagă și de unul, și de celălalt (de Aristofan). La sfârșitul cuvântării lui Pausanias, Aristofan, cuprins de un râs nervos și care îl face să sughită („fie pentru că mâncase
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
similară transpare din credința eronată că scorurile ridicate la testele de gândire divergentă indică un nivel înalt de creativitate. După cum consemnează Gruber (1982): În discursul său în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie, în 1898, „Despre gândirea selectivă”, Baldwin a ridiculizat dispersarea reprezentării gândirii (pe care a considerat-o „superficială”) și a definit creativitatea umană ca produs al gândirii raționale, centrată pe scop” (p. 4). CARACTERISTICILE DINAMICE ALE ORGANIZĂRII SCOPULUI. Din prisma cercetătorului, rolul principal al sistemului de activități este, în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o răpește pe aceea de a fi Încîntat de atîtea lucruri frumoase.” (La Bruyère) Este adevărat, Însă „frumosul” se conturează mai bine și ajungi să-l prețuiești mai mult atunci cînd Îl opui urîtului, falsului, artificialului. Reflecțiunea lui La Bruyère ridiculizează spiritul nerealist al paranoicului, a cărui vanitate exagerată Îl face să fie În contradicție cu tot ceea ce-l Înconjoară și să nu se bucure de nimic altceva, decît propriile argumentații. Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea „Fericirea are uneori o doză de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de flăcări, pentru că au negat nemurirea sufletului. Pe atunci, un epicurian desemnează cel mai adesea un anticreștin, o persoană care nu crede în Dumnezeu, în natura incoruptibilă și eternă a sufletului, în Judecata de Apoi și în alte elucubrații catolice. Ridiculizând conceptul de epicurian, lăsând să se înțeleagă altceva decât sensul lui real, de „discipol al lui Epicur”, prezentând pericolul pe care-l presupune o viziune materialistă a universului, dușmanii atomiștilor transformă epicurismul în filosofie militantă și în inamic privilegiat. Pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din castel nu există în Eseuri, în vreme ce tatăl apare recurent, pus întotdeauna în cea mai bună lumină. în afara tăcerilor menționate, această carte majoră conține și câteva minciuni confirmate ca atare. Astfel pretinsa apartenență la nobilime a lui Montaigne. Numeroase pagini ridiculizează gestul pentru onoruri, deșertăciunea apartenenței la un anume neam care-i scutesc pe atâția să mai aibă și valoare personală, derizoriul anumitor pretenții sociale. De altfel, Montaigne afirmă sus și tare, în mai multe rânduri, că aparține unei familii care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Ce par a fi, eu sunt. Dar tu, Învățătorule, ești ceea ce pari a fi?».” (Omar Khayyam) Se vor căzni munții (În durerile facerii) și se va naște un biet șoricel - Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus. (Acest proverb, cu origini latine, ridiculizează promisiunile pompoase sau acțiunile nechibzuite ale trufașilor, ale căror rezultate se dovedesc a fi, În final, disproporționat de mici În raport cu energia sau cu strădaniile depuse.) Fiecăruia Îi place ce-a făcut el. (Poate pentru că fiecare are gusturile lui și, În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pentru a se abține de a avea prea mult.” (A. Maurois) În fiecare glumă este și un sâmbure de adevăr. (Glumele și-au câștigat, Într-adevăr, meritul de a fi considerate vorbe cu subînțeles, deoarece, sub aparența râsului nevinovat, ele ridiculizează un lucru ce se impune a fi Îndreptat. Așa se explică faptul că oamenii care se simt „cu musca pe căciulă” ajung să nu mai știe de glumă.) „Sinceritatea nu Înseamnă a spune tot ce gândești, ci a gândi tot
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai impune.) Trandafirul deschis cu sila nu are miros. (La fel și În cazul disciplinei: dacă este impusă cu forța, va produce un sentiment de neplăcere, care-l va face pe cel În cauză s-o respingă.) „Nu trebuie să ridiculizăm părerile care se bucură de respect; prin aceasta Îi jignim pe adepții lor, fără să-i reducem la tăcere.” (Vauvenargues) Orice urcuș are și un coborâș. (Atenție, așadar, la obiectivele pe care ni le propunem: cu cât vor fi mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Prin urmare, toate „valorile” reale (populare și burgheze) pe care se bazaseră puterile statale anterioare s-au prăbușit, angrenând în căderea lor „falsele” valori ale acelor puteri. Noile valori consumiste prevăd laicismul (?), toleranța (?) și hedonismul cel mai sălbatic, ajungând să ridiculizeze economia, prevederea, respectabilitatea, pudoarea, reținerea; într-un cuvânt, toate „bunele sentimente” de odinioară. Așa se manifestă prăbușirea politicii creștin-democrate, a cărei criză constă pur și simplu în necesitatea de a se debarasa cât mai rapid posibil de Vatican, de vechea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
entuziasmul și curiozitatea sa discreditează dintr-odată vechea lume cu violența sa feroce și idioată. Privirea pe care băiatul De Gaetano o aruncă asupra lucrurilor provine dintr-o asemenea îndepărtare și este atât de străină, încât le sărăcește și le ridiculizează, politic și ideologic, măcar în aceeași măsură în care, dimpotrivă, le valorifică fenomenologic. Războiul și prizonieratul, văzute prin ochii aceștia care, la fel ca ochii adevăraților poeți, văd tot și aleg esențialul, apar ca o bufonadă imensă: aceasta și deoarece
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Damé produce o „dramă națională”, Hatmanul Drăgan (1880), a cărei muzică e compusă de George Stephănescu. Cu o acțiune desfășurată la voia întâmplării, cu personaje parazitare, textul, în care se amestecă și elemente de comedie sau de melodramă, a fost ridiculizat, într-o cronică, de Pantazi Ghica. Altfel, M. era, se pare, un bun orator, cultivat, pledoariile sale vădind un talent care în compunerile dramatice e mult mai discret. SCRIERI: Furiile tinereței, București, 1880; Hatmanul Drăgan (în colaborare cu Frédéric Damé
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
Marioara Voiculescu, personaje de tot soiul combat, nu fără retorism, ideea de căsnicie, proclamând „uniunea liberă”. În ultima carte, Epigrame (1931), autorul reia și unele catrene din perioada de început, pe care acum ține să le cizeleze. Multe dintre epigrame ridiculizează năravurile politicienilor, folosind cu ingeniozitate jocurile de cuvinte. I.-Q. și-a strâns în volum mai multe conferințe, pe teme sociale și politice mai ales, și s-a îngrijit din când în când de culegerea și prelucrarea unor cântece populare
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
este aceasta: Stabiliți ,,state ideale peste tot in lume, si va urma pacea - f)r) a fi nevoie de o lig) mondial) à la Kant” (1963b, p. 25). În mod destul de interesant, Rousseau respinge acea convingere, ajungând aproape s-o ridiculizeze. La un autor care scrie profund și pe larg despre chestiuni complicate, se pot, totuși, g)și dovezi care s)-si înt)reasc) aproape orice interpretare. Atunci cand Rousseau indic) o speranț) de pace între ț)ri cu un înalt grad
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pentru că istoria unei persoane este pur și simplu codată În astfel de energii. Am Început să văd imagini. Am văzut-o cînd se afla la Facultatea de Drept. Părea doar o fetiță, cam la 22 de ani. Era izolată și ridiculizată pe motiv că era „moale”. A Învățat că fiecare era doar pentru el și că mai bine găsești tu punctul vulnerabil al celuilalt Înainte de a ți-l găsi el ție. Am rîs fără răutate cînd m-am referit la comportamentul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
producții literare fără valoare, imagini falsificate ale realității, ca, de pildă, nuvela lui I. Brociner Sanda (în D-l Brociner ca descriitor al vieții țărănești, 1885) sau romanul lui Duiliu Zamfirescu În fața vieții (în Pesimistul de la Soleni, 1886). Scrierile sunt ridiculizate prin rezumarea ironică, afectând interesul, și prin mimarea malițioasă a stilului autorului. Cu totul altă structură au studiile dedicate marilor scriitori, dar a căror consacrare era încă „în mișcare”. Aplicându-și metoda și principiile critice la literatura română, D.-G
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
cu o traducere din Byron, Parisina) și împotriva poeziei eminesciene („imperfectă” formal). Petre Th. Missir dă o recenzie distrugătoare la volumul Poezii (1882), Eminescu îl atacă în „Timpul” (Naționalitate și cosmopolitism). În 1883 M. publică o penibilă epigramă, ce îl ridiculizează pe Eminescu, atunci bolnav. Gestul ridică împotrivă-i un mare val de indignare („Ziarele lor m-au anatemizat, m-au excomunicat”). Caută să se disculpe, însă toate gazetele îi refuză cuvântul. Abonații returnează „Literatorul”, cenaclul din jurul revistei se destramă. Pe
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
în răspăr a tuturor mijloacelor clasicizate de expresie narativă (Memoria, Povestea lui Inel Pirinel, Mortul, Situația lui Amurad Turcul). După ce și-a însușit experiența avangardismului, scriitorul pare că vrea să se detașeze de ea, singura metodă fiind aceea de a ridiculiza însăși „lumea pe dos” a unor scriitori precum Urmuz sau Daniil Harms. SCRIERI: Întoarcerea cuvintelor, Iași, 1983; Liber ca pasărea, Iași, 1989; Scândura lui Afansol, Iași, 1991; Patru plus îngerul, Iași, 1994; Pătratul umbrei, Iași, 1995. Repere bibliografice: George Arion
GIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
făcut din această diferență o lozincă politică, în forma „Noi muncim, nu gândim!”, care exprima opoziția lor față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către intelectuali, desigur -, însă ea exprima o opoziție reală pe care organizatorii socialiști ai producției au înțeles-o ceva mai bine decât intelectualii români de după 1989. Căci logica socio-politică internă a socialismului implica alianța dintre politicienii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
jurnalismul și aproape jumătate erau profesori universitari sau de liceu. Liderii grupului (P.P. Carp, Ț. Rosetti, Ț. Maiorescu) deveniseră la apogeul carierei lor miniștri (și prim-ministru), membri ai Academiei, rector universitar. Grup afirmat În opoziție cu cultura universitară oficială, ridiculizând naționalismul liberal, pretențiile «latiniste» și hegemoniile noilor instituții, a Academiei În special, cenaclu Închis devenit la sfârșitul secolului o asociație de notabilități, fracțiune luminată a partidului conservator. Junimea reprezenta o ruptură În raport cu exercițiul diletant și «cultural» al literaturii, grație În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
puternică, rostindu-și răspicat opiniile și judecând tot ce se întâmplă în jur după propriul cod de valori; într-un cuvânt, prin intermediul personajelor, scriitoarea pledează pentru dreptul femeilor de a se emancipa. Femeia-păpușă, menită doar să satisfacă vanitatea bărbatului, este ridiculizată. Din păcate, romanele sunt gândite ca niște pilde moralizatoare, cu personaje construite maniheist, în alb sau negru, pozitive ori negative. Totuși, există și cărți în care acest schematism este depășit. Astfel, protagonista din romanul Slutica (1925) se detașează printr-o
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]