239 matches
-
și în cazul serviciilor de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii. Articolul 14 Sunt interzise, în cadrul emisiunilor audiovizuale destinate copiilor, fumatul și consumul băuturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent, vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor. Articolul 15 (1) În intervalul orar 6,00-20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii. ... (2) În intervalul orar 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
de ruj) (1989), monoclul făcea parte din repertoriul dadaistului Richard Huelsembeck și poate fi interpretat ca un simbol dadaist și ca un semn că toate aceste imagini tradiționale trebuie pur și simplu luate în rîs și respinse. Umorul, ironia și ridiculizarea prezente în creația Madonei ar susține o asemenea interpretare dadaistă. 12 Madona a început să facă donații pentru campania AIDS, la sfîrșitul anilor '80, iar albumul său, "Like a Prayer", conținea informații cu privire la SIDA/ HIV și sfaturi în favoarea sexului protejat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
suscita emoțiile dorite: mantia sfîșiată de pumnal și pătată de sînge, o adevărată relicvă, corpul sfîrtecat, testamentul prin care Cesar lasă poporului bunurile sale și în final, chiar și eticheta de onorabil repetată cu o ironie mușcătoare, care contribuie la ridiculizarea bărbatului de onoare ce se pretindea Brutus a fi. Pe de o parte, rațiunea suverană și orbirea în ceea ce privește omul, animal politic; pe de cealaltă parte, magia imaginilor dezordonate și a patimilor dezlănțuite, arta oratorului care mînuiește mulțimea ca pe un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în limbaj adecvat. Expresiile ironice și jignitoare tulbură atitudinea elevilor față de profesorul lor și îngreunează crearea unui climat favorabil muncii creatoare în clasă. Rezultatele obținute în urma cercetărilor au scos în evidență faptul că, cu cât formele de penalizare (ironia, jignirea, ridiculizarea, notele proaste) sunt mai des folosite, cu atât efectul lor scade. Profesorul care cunoaște valoarea aprecierii pozitive nu se va feri de o usoară supraapreciere a performanțelor elevului; va aprecia pe elev mai mult decât merită, spre a-l face
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
condiție umană mizeră”, protagonistul declară sfidător: „să te mândrești cu ceva omenesc este de domeniul jalei, și câteodată de cel al morbidului”. În contextul prozei scrise la cumpăna deceniilor al șaptelea și al optulea, romanul se individualizează prin trei trăsături: ridiculizarea umanismelor (vechi sau noi) în numele unui cinism feroce, care refuză speciei umane orice iluzie compensatorie; suprimarea convenției prozei analitice, bazată pe distincția dintre esență și aparență, dintre „persoană” și „persona”; dar, mai ales, proiectarea personajelor ca identități migrante, ca personalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
practici de intruziune orală, genitală sau anală, molestare de natură sexuală, cu contact genital sau fără, exploatare sexuală. ● Abuz emoțional: se referă la izolarea forțată a copilului, neacordarea sprijinului emoțional, terorizarea, refuzul de a ajuta copilul la solicitarea acestuia, jignirea, ridiculizarea repetată, devalorizarea, denigrarea, înfricoșarea, ignorarea sentimentelor sale, umilirea sau exploatarea morală, coruperea prin învățarea sau recompensarea comportamentelor rasiste, imorale sau criminale. ● Neglijarea presupune deprivarea minorului de cele necesare nevoilor sale biologice, emoționale și de dezvoltare psihică. ● Neglijare fizică: se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prost, primul lor instinct este de a căuta un vinovat și apoi de a pedepsi persoana pe care au ales-o. Adoptă o atitudine defensivă atunci cînd cineva prezintă un punct de vedere diferit de al lor, apelînd la ceartă, ridiculizare sau atacuri pe cont propriu. Se concentrează în totalitate asupra propriilor lor gînduri și necesități și sînt insensibili la nevoile celorlalți. Preferă intimidarea în locul cooperării. Șeful dificil agresiv folosește bățul, nu morcovul. Rareori răsplătește realizările; în loc de asta, creează o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
influențare pozitivă sau eventuală dezinformare. Acțiuni concertate pentru înlăturarea sa de la conducerea cultului la alegerile din toamnă.” * Adresă, 14.03.1984, IJ Bihor „[...] în vederea anihilării activității anarhice a numitului P.P. [...] [pastor baptist -n.a.], am acționat în direcția discreditării și ridiculizării lui față de colaboratorii săi mai apropiați și față de masa de credincioși. Astfel, cunoscând faptul că este un tip orgolios, avid după funcții de conducere în cult, precum și avantaje bănești, prin mijloace ale muncii am adus la cunoștința unor baptiști aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
normele grupului; în acest caz, normele sunt acelea care conferă coerență și eficiență grupului, motiv pentru care aceia care nu le respectă sau le ignoră devin ținta unor manifestări agresive, care cuprind un registru larg și nuanțat, de la ironii, "maimuțărire", ridiculizare și râsete, trecând prin amenințări și până la alungarea din grup; în acest sens, Konrad Lorenz, notează: "Cum orice abatere de la formele de conviețuire caracteristice pentru grupul respectiv provoacă agresivitate, membrii acestui grup sunt siliți să respecte cu strictețe aceste norme
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
întrebare însă nu pot fi acordate mai mult de trei puncte, iar dacă valoarea răspunsurilor este negativă, elevul obține 0 puncte. Un punct dacă este indicat comportamentul si încă două puncte dacă este dată explicația. Exemplu de comportament ar fi ridiculizarea unei părți, încercarea de a găsi o soluție pentru părți etc. Câte un punct pentru fiecare regulă indicată corect. Varianta corectă este b, a, d, e, f, c. Se acordă trei puncte pentru răspunsul corect. Câte jumătate de punct pentru
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
celorlalte scrieri, cartea e un studiu de factură didactică, redactat într-un stil de tratat științific, prevăzut cu Introducere și Încheiere, orânduit în „părți” și capitole numerotate. Partea introductivă stabilește premisele teoretice, precizând două atitudini fundamentale față de obiectul reflectării artistice: „ridiculizarea și compătimirea”, apoi definește comicul și tragicul, umorul, ironia și „spiritualul”. Discipolul dragomirescian, urmând spiritul de sistem al maestrului, reliefează, într-o primă secțiune, trăsături caracteristice ale comicului la I. L. Caragiale („expresivitatea dramatică”, „integralitatea”, „puritatea”) și înregistrează receptarea acestuia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
de iubire ce nu se mai termină (1981) narațiunile devin din nou instantanee cu reverberații reflexive, parabole concomitent acide și vibrante, în care primează lupta dintre sinceritatea, candoarea personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de afirmare a individului duc la evadarea din real, din cotidian, în favoarea unei „armonii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
omul de știință trebuie să le aibă atunci când afirmă și susține ceva. Parcurgând maniera în care Paulescu răspunde punctual criticii, dar și lecția de morală științifică pe care i-o administrează acestui materialist cârcotaș și îndărătnic, rămâi cu senzația unei ridiculizări cum nu se poate mai jenante. Dincolo de realizările sale, cert rămâne faptul că din acest penibil profesorul Leon și-a creat o oarecare notorietate peste timp, numai pentru că a îndrăznit să combată viziunea profund științifică a unui gigant cum era
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de conducători și deciziile cu privire la vânătoarea sau cele despre timpul când grupul trebuie să se mute într-un teritoriu nou erau de obicei luate prin consens. În mod similar, controlul social era exercitat de întregul grup prin cleveteală, bârfă și ridiculizare ori, în caz de infracțiuni serioase, prin ostracizare. Familia este o instituție cheie în societățile de vânători și culegători și de aceea cele mai multe nevoi societale sunt realizate în cadrul acesteia. Astfel, obligațiile economice, politice și chiar religioase sunt realizate de membrii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în contradicție cu acelea ale părinților și școlii, iar în plus de asta acestea surpă o cantitate impresionantă din conformitatea comportamentală. Grupul de colegi impune norme proprii în îmbrăcăminte, vorbire, atitudini etc., iar neconformarea tinerilor cu ele aduce după sine ridiculizare și chiar ostracizare din grup. Datorită presiunii puternice din partea grupului de colegi, influența acestuia pe durata adolescenței este poate cea mai importantă dintre toți agenții socializări. Acest efect este cel mai mare în modul de a se îmbrăca și a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să pedepsească nonconformarea. O invitație la o petrecere a grupului poate fi o recompensă care aprobă o acțiune sau punct de vedere ce corespunde modelului grupului. Invers, aceste grupuri pot fi foarte aspre în pedepsirea nonconformării cu regulile sale prin ridiculizare, exprimarea colectivă a nemulțumirii ori, cel mai rău din toate, ostracizarea. În fapt, cu excepția mass-mediei care poate comunica numai într-un singur sens, toți agenții socializării folosesc unele forme de recompensare și pedepsire ca să formeze atitudinile și comportamentele dorite. Identificarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acest motiv, încercarea filosofilor politici de a-l împământeni ca bază a organizării sociale este, din capul locului, damnată eșecului, la fel cum este și tentativa geometricienilor de a găsi cvadratura cercului (p. 38). Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era un postulat al geometriei, acceptabil în sfera ideilor abstracte, libertatea e un postulat al nebuniei..." (p. 40). Fraternitatea umanitară proclamată de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ea va fi „o revistă în care să palpite licoarea unui strop de frumos, de înalt, de poezie, de mângâiere.” Cu ambiție, publicația vizează „promovarea unei literaturi originale, încurajarea și afirmarea spiritului creator în domeniul culturii, artei, fără nici o barieră, ridiculizarea unor stări conflictuale în raportul individ - societate, în vederea corijării unor stări general‐umane: abuzul, corupția, de asemenea, întărirea spiritului civic, combatere a poluării morale, realizarea de traduceri din literatura universa lă și nu în ultimul rând descoperirea de noi talente
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura modernă burgheză se confruntă cu o cultură inferioară cu tendința de a o distruge. O pleiadă de tineri introduc forme sociale moderne. Neajunsurile, ridiculizarea, satirizarea anomaliilor speciale țării noastre sunt pretexte în comediile lui Caragiale, căruia i se recunoaște calitatea de mare talent satiric. Odată expusă această digresiune, Gherea trece la analiza comediilor. Conul Leonida față cu reacțiunea este considerată de către critic un germen
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
gândiri deformate, rupte de realitate. Isac afirmă în articolul său că rădăcinile psihologice ale gândirii logice din conduita personajelor lui Caragiale sunt adânc înfipte în orânduirea burghezo-moșierească. Din aceste rătăciri ale gândirii logice, Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
despre război, superfluă, dacă privim lucrurile epic, este remarcabilă prin viziunea personală a luptei. Campania e concepută ca un spectacol straniu, apocaliptic, de un tragic grotesc, asemănător cu tablourile primitivilor, narative, hilare, grave. Camil Petrescu este aici un mare prozator. Ridiculizarea eroicului (neconvingătoare) e împrumutată de la Stendhal. Soldații se ascund sub podețe, de frică, trași de picioare de ofițeri, un rănit cu intestinele scoase afară salută amical pe un prieten, în culmea zăpăcelii un plutonier adună oamenii și le ține un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
postmodern al renunțării la totalitate și al valorificării fragmentarității, localului, pluralității și discontinuității, fenomenul postmodern nu se poate autoproclama ca fiind universal, ci, dimpotrivă, reacția pe care dorește să o instituie este aceea de critică și problematizare, de descoperire și ridiculizare a presupozițiilor. Problematica postmodernistă reprezintă o adevărată provocare și pentru istorici, care sunt confruntați cu necesitatea revizuirii răspunsului la întrebarea: "ce este sau ce se mai înțelege prin istorie?" (de altfel, una dintre diferențele clasice dintre postmoderni și antipostmoderni este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
După cum afirmă și Andreas Huyssen 194, indiferent cât de discutabilă este transformarea culturală despre care teoretizează postmodernismul, ea există și în acest context, atât susținătorii, cât și detractorii postmodernismului trebuie să cunoască trăsăturile și strategiile noului fenomen, astfel încât elogierea și ridiculizarea postmodernismului în ansamblu nu mai reprezintă opțiuni valabile. Ca o consecință a criticii reificării postmodernismului se impune și considerarea conceptelor specifice lui drept constructe teoretice, care sunt utilizate pentru a oferi anumite interpretări. În acest sens, ele nu sunt neutre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe Iorgu Damian la universitatea din... Sadagura, poetul va purta numele de Acrostichescu, escrocul pe acela de Pungescu etc. Dar, cu toată lipsa de valoare estetică, literatura aceasta are pentru noi o mare însemnătate. Muza de la Burdujăni conține nu numai ridiculizarea maniei lingvistice, ci și satirizarea ridicolului izvorât din amestecul fanariotismului pământean cu civilizația apuseană neasimilată. Caliopi Busuioc, ca și cucoana Chirița ori Gahița Rosmarinovici ale lui Alecsandri, sunt "Zițele" epocii de la 1848. Atunci civilizația apuseană străbătuse numai în clasele de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
muzele ori tac, ori iau parte la luptă. Critica lui Alecsandri este mai mult practică, adică este consemnată mai mult în operele sale beletristice. În articole de teorie el a exprimat-o foarte rar, și atunci tot ca artist, prin ridiculizare. El își începe critica prin comedia Iorgu de la Sadagura (1844) 1, despre care C. Negruzzi 2 zice că a avut un mare succes, pentru că combătea xenomania. Așadar, el își începe critica tocmai la începutul perioadei de tranziție, tocmai la începutul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]