295 matches
-
carte o diferență netă între acest manierism deranjant și o naturalețe lirică promițătoare, diferență care nu se suprapune peste împărțirea formală, în două cicluri (intitulate Aerostate plângând și Iubita mea, patria mea). Anume aceea stilistică dintre poemele săltărețe, ritmate și rimate uneori și poemele în proză, confesive, care funcționează ca amortizoare ale delirurilor verbale. Interludiile acestea sunt, aproape la propriu, băi reci pentru o fantezie prea înfierbântată: „De când stau în cartierul ăsta, adică de douăzeci de ani, am coborât în parc
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
simple trene, recitatorilor, juraților, clasificatorilor, uscaților, exterminatorilor, regret/ dar eu am/ altă părere despre poem..." (p. 159). și chiar dacă am scăpa, în primă instanță, autoarea ne-ar urmări cu obstinație și ne-ar lua de guler, într-o imprecație atent rimată: "Yoy, experimentalistule, oulipo-istule/ iar jocuri de langaj? Iar/ stârniți de NIMICU'/ mângâiați între urechi p(s)i(h)sicu'?/ Ce făcurăți, expresioniștilor de sezon, post-avan-/ gardiștilor-triștilor, urechiștilor, prost moderniștilor, voi?/ Na! Ați ajuns să vă iubească doar fetele de la Păcâlna
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
date-n stampă de Romulus Vulpescu, 2005, Editura Semne". Barele intercalate îmi aparțin, dar și fără ajutorul lor s-ar fi observat, cred, ritmicitatea subtitlului. Greu, de altfel, nu i-ar fi fost tălmăcitorului să redacteze subtitlul chiar în versuri rimate: ,poeme coțcărești de-a v-ați ascuns,/ un vechi Paris ce tandru amintescu-l,/ la obște deslușite îndeajuns/ și meșter date-n stampă de Vulpescu". în anul I al Facultății de Filologie (1951-1952), Vulpescu și cu mine eram în grupe diferite
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
cărei artificialitate însă nu reușește să fie tăinuită complet într-un scris chinuit. În versurile sale, cuvintele vin de la sine, se pare că, dacă nu ar fi gura poetului, s-ar rosti singure. Practică o poezie aparent de modă veche, rimată, cadențată, rînduită într-un cadru prestabilit, și totuși face altceva decît poezie tradițională. Dacă respingerea armoniei formelor, plasticității, muzicalității, a oricărei sintaxe este regula scrisului postmodern, atunci Cioclea, considerat poet postmodern, dezavuează postmodernismul. Se confirmă, astfel, a cîta oară!? regula
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
aplauze.) ,termenul ŤSalvareť este parțial sinonim cu Ťambulanțăť" (rîsete). ,de la fiecare după capacitate, fiecăruia după rapacitate!" (Aplauze, rîsete.) Procedeele cele mai frecvente sînt specularea dublului sens al unor cuvinte sau expresii, reciclarea unor formule consacrate, enunțurile absurde, seriile incongruente, cadențele rimate. Efectele intertextuale ale postmodernismului sînt și ele chemate în sprijin. O frază aparent banală, , Nu mă tem de întreruperi, domnule președinte!", iscă de la sine rîsul auditoriului. Iată și un exemplu de tip mai elaborat: Parlamentul a fost ales să lucreze
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
împodobite cu genți și avize.// Soarele îneacă podoaba vitrinelor,/ de ani fără număr/ ciorchinii roșcovelor atârnă blajin/ printre perii și funii de cânepă." Ochii copilului fotografiaseră cu precizie locul, emoțiile resimțite la vederea primului film (mut) sunt transcrise în vers rimat, o raritate la poet, adept al versului liber, cu muzicale fluide. Cele ce se văd pe ecran sunt întâmplări de jurnal, scufundarea Titanicului, războiul cu burii, emoția spectatorului era intensă, obișnuința nu se instalase: "Ieșim cu felinarele în stradă,/ lacrimi
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
maniera neconvențională a lui Burton: toți acești monstruleți sunt niște însingurați, sunt respinși de cei din jur, începând cu propriii părinți; pentru ei nu există nici un colțișor de lume unde să fie acceptați și iubiți. Toți „originalii" marginalizați din povestioarele rimate ale lui Tim Burton sfârșeșc rău, dar, până la sfârșitul lor tragic, nu încetează să spere. Ultimul poem al volumului, intitulat Băiatul-stridie iese în lume, este un dublet care spune atât: „De Halloween/ Băiatul-stridie se costumă în om."
Melancolica moarte a Băiatului-stridie and alte istorii de Tim Burton by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6506_a_7831]
-
anacronică... Vechea poezie e blamată pentru emfază, pentru că-și simboliza actele biografice și le selecta după importanța lor semnificativă. Structura slabă, modestia de azi a biografiilor pre versuri tocmite, aceste biografii en gros și en detail care pun în cronică rimată toate fleacurile, e numai aparentă. Ele pornesc, de fapt, de la o premisă de emfază: tot ce fac se cuvine transcris. Acest concept de poezie imediată, concretă cu scrupulozitate, e conceptul suprem al lenevirii." Probabil Radu Andriescu e conștient de aceste
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
putere. Studiați lista scriitorilor �oficiali" de după 1990 și veți înțelege de ce iritarea puterii se răsfrânge asupra breslei în general. Fie că e vorba de-un Vadim Tudor, neadmis în Uniunea Scriitorilor nici măcar pe vremea lui Ceaușescu, deși publicase destule însăilări rimate, fie că e vorba de Eugen Barbu sau Adrian Păunescu, excluși din principala organizație scriitoricească într-un moment de demnitate a membrilor săi, puterea s-a bazat mai ales pe astfel de specimene. Posibil ca ura față de scriitorime să fi
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
pun pe seama inexplicabilei inspirații... ŤTăietorul de lemneť și ŤFebrăť marchează o evoluție Ťspre altcevať. În ele, trec cu hotărâre la versul alb, pe care îl mai practicasem și în culegerile precedente, rămânând, parcă, mai atras de metronomul stihului ritmat și rimat. Așa am avut revelația virtuților acestui mod de a ne exprima. În versul alb, ritmul e foarte important dar, semănând cu cel al respirației, el nu pune probleme de ordin tehnic. Poți lesne cădea în proza crasă, dar nu mai
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
destinatarului imediat, mecanismul receptării în sincronie) sau în care, pur și simplu, dă prin hazard de formulări cu potențial estetic actual. Să prezentăm clasificările. Textele medievale care ilustrează vocația magnificării: psalmii, rugăciunile (molitvele), imnurile (slavosloviile) - toate acestea inclusiv cu variantele rimate -, odele și epigrafele. "Psaltirea este cartea capitală a veacului al XVI-lea", spune Eugen Negrici, considerând că psalmii au impus indirect "conștiința convenției ca abatere de la natural" și au contribuit inclusiv la îmbogățirea limbii. Analiza Psaltirii în versuri reia ideile
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
cu siguranță slăbuț pentru că mai bune nu sunt. Vezi cum am scris? Pe jumătate pagină drept pe cealaltă înclinat. Sunt cam neglijent. Iartă-mă. În scurt timp ne vom revedea, deocamdată prin scrisori. Salutări alor tăi! Îți scriu niște ritmuri rimate. Ce-mi cam bat în auz de când ne-am despărțit: Mi-e tâmpla încă fierbinte și ochii Încă-mi scânteie prelung în orbite și fața mi-e neagră de privirile tale și mâinile tulburi, tâmpite. Cum să îți spun? Tu
Întregiri la biografia lui Ioan Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/4429_a_5754]
-
de războiu, îi căzniia bătându- i. Că mânând caii, îi trăgea grăpiș pre svinți de le rumpea carnea și să-ncrunta pământul de svântul lor sânge”. Valoarea expresivă a compusului târâș-grăpiș, construit pe tiparul frecvent în româna populară al formulelor rimate și ritmate (talmeș-balmeș, caleavalea, harcea-parcea etc.) se bazează pe un marcat simbolism fonetic, sugerând mișcarea anevoioasă. Confuzia fonetică și etimologică actuală are o cale stranie și enervantă de răspândire în spațiul internetului: cineva a introdus forma târâș- grăbiș în textul
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
Calea Ta,/ printre prăpăstiile sufletului meu slav.// Ia-mă, Doamne, arată-mi urma pasului meu următor/ și iartă-mi mie toate” (p. 34). Sufletul slav, descoperit acum, e un laitmotiv al acestei prime părți. El apare și într-un poem rimat (nu și ritmat) ca Răspunde-mi, Nikolai Velimirovič: „Întrebările mele sunt tari ca piatra/ și înțepătoare ca niște arici.../ nu știu care o să-mi fie soarta,/ mi-e frică și nu știu unde o să plec de aici.// Cred în Domnul Iisus și în Calea
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
Velea a virat-o către proză dar spirit critic avea, articolele lui de atunci, recenziile la diverse cărți o probează. Matei Călinescu a scris critică, teorie, eseu, poezie, proză. Ștefan Cazimir a scris critică dar și proză și versuri (cronici rimate spirituale). Eu dintre cei patru am scris numai critică, mai trăgând cu ochiul, în ultimii ani, presat de vârstă, și către memorii și jurnal. Dar să revin la Ștefan Cazimir. I-am citit de atunci cred că tot ce a
Un cărturar ludic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5260_a_6585]
-
de partidele politice pentru a intimida eventualii votanți ai opoziției, aceștia sunt prinși pe nepregătite de un grup de cetățeni ajunși la saturație și uciși într-o cârciumă. Interesant e că episodul e imediat consemnat într-un fel de cronică rimată pe care Bacalbașa i-o atribuie unui „poet de un oarecare talent”, N. Safir: „Acilea reposează cu jale, `n vecie/ Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie./ Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași/ Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
asemănător, explicația rezidă, după părerea mea, în solida cultură naturalizată și de unul, și de celălalt. Referințe livrești (și nu doar livrești) există. Nenumărate. Inclusiv titlul. N-am să mă refer la haiku-urile (pp. 21-23) sau la sonetele impecabil rimate (p. 27) ale lui Alex Leo Șerban. (Deși, cât privește grația, acestea ar putea oferi un bun inventar de exemple.) În schimb, miniaturile picturale reunite în ciclul aproape omonim, În alte camere, alte glasuri de ieri, mi se par, toate
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
mult: Nu judeca cele trecute după vremea de acum, ci după vremea de atunci, ca să cunoști a lor orînduială dacă era bună sau nu". Asemănările sînt niște comparații destul de la îndemînă, însă puternice prin însăși directețea și simplitatea lor. Unele rimate, sînt gîndite să coboare situații abstracte în tinda cu familiarități, unde orice își poate da seama ce va să spună predicatorul. Locuri comune, de tipul femeie-floare, sau virtute-poamă frumoasă ancorează aceste cugetări în schema populară, nededată la complicării. Pildele tălmăcite
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
gândul la ultima propoziție, iar un poem, cu gândul la ultimul vers..., merită să reținem că poetul Coriolan Păunescu se încadrează perfect acestor rigori. În volumul de versuri Aleargă cu mine impresionează plăcut conservarea unor tehnici compoziționale clasice, precum: versul rimat (o rara avis, în poezia contemporană), iambul endecasilabic, fraza epică, sinestezia, refrenul-laitmotiv etc. Se acordă o atenție lexicului și nivelului lexico-semantic al termenilor care nu doar sensibilizează, cât mai ales, devin purtătoare de sensuri conotative. Remarcăm și tehnici de subtilitate
Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
Mehadia pe banii lui o publicație numită EMINESCU Luceafărul românilor de pretutindeni. Revistă de cultură. O bună parte din sumar conține texte semnate de fondorul-redactor șef, cu nume propriu sau cu pseudonime, alta - articole laudative despre el, plus producții pășuniste rimate ale unor amatori locali rămași la " Cântarea României" - faza de masă. Tendința ideologică a "revistei de cultură" e delirant național-comunistă, antioccidentală și antisemită. în nr. 8(29-30) care ne-a parvenit, e blamată cu indignare "masonica și netrebnica U.E.", dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
sfârșit, ispitele născute chiar în interiorul democrației prin alterarea valorilor ei autentice, face să apară ersatz-uri facile, dar nocive, substitutive comode, dar degradante. În acțiunile și în discursurile politice, în loc de argumente convingătoare, se recurge la imagini, în loc de idei, se strigă slogane rimate. Un singur exemplu, din cele multe. E mai ușor să repeți I like Ike decât să dovedești superioritatea unui președinte general și necesitatea unui program conservator cu trese militare. Încă mai dăunătoare sunt ispitele guvernanților democrați: preocuparea excesivă de imagine
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
preferată, ea iluzionîndu-se că pictează, el continuînd să nu facă nimic, petrecîndu-și vremea în sărutări încleștate pînă ce cădeau istoviți. Încercînd să citească poezie în doi, Alexe considera rima - ca toți simboliștii - o încătușare a libertății de gîndire ("O poezie rimată îi trezea aceeași impresiune ca și cum ar fi văzut un gigant îmbrăcat în haine de copil. Avea completa senzațiune că-l strînge cineva de gît"). Deși Mariei îi murise tatăl și tinerii se iubeau pînă la uitare de sine, nici vorbă
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
to Paul Celan". Ritmurile se schimbă spectaculos de la o filă la alta și întîlnim o adevarată istorie personală a poeziei. Un model ritmic ar fi abruptul jucăuș avangardist pe al carui schelet sonor se altoiește un sistem morfologic de neologisme rimate aparent la întîmplare, după o logică a jocurilor copilăriei, ca în interludiile versificate ale lui Joyce: "Și pentru ce'n definitiv/ Să nu fi luat locomotiv/ să facem un tablou votiv/ cum au făcut și ceilanti/ în burguletul Piatra-Neamt?" Altă
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
expresivă. A apărut atunci o criză a stilului pe care un scriitor ca D. Cantemir nu putea să o rezolve decât recurgând la noi procedee stilistice, la o "suprareliefare", de ordin semnatic, sintactic sau muzical. Adoptarea prozei poetice, ritmate și rimate, a rezolvat provizoriu problema. Ulterior însă, Cantemir a trebuit să recurgă la aglomerarea figurilor, de exemplu la suprapunerea într-o singură frază a mai multor figuri. Dragoș Moldovanu dă exemplul unei perioade din prefața Divanului (D., 11-13) în care se
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
Orientul și Occidentul nu se întâlnesc în planul lingvistic al frazei lui Cantemir, legătura lor se produce în zonele psihologicului, permițând cristalizarea unei estetici a abundenței" (op. cit., 239). O influență orientală în domeniul armoniei frazei, adică a prozei ritmate și rimate, este posibilă, dar nu sigură. Expunerea mea nu cuprinde exhaustiv demonstrația d-lui Dragoș Moldovanu; am evitat aspectele prea tehnice, de ordin lingvistic. Cred însă că elementele evocate relevă convingător însemnătate contribuției savantului ieșean la cunoașterea stilului lui Dimitrie Cantemir
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]