771 matches
-
ieșea o pâine adevărată, cum o făcea mama, cum a făcut-o și străbunica. Uite și-un înscris în care, la un cuvânt, autorul a pus un „i” în loc de doi. - Dar, ce? Moare lumea din asta? Nu moare. Dimpotrivă. Din risipiri pe mii de kilometri se-adună în noduri de comunicații publicistice potecile inimii circulate de români. Pentru câteva minute, pentru o oră, pentru două, regăsești vorbe de-ale noastre - prietenoase, blajine sau mai aspre, fraze curat construite ori mai fără
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
I. ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011. Motto: „România mea personală. O port aici, în suflet, ca pe un mugur de fluier” (Delia R. Hornfeck) Așa o risipire a românilor, ca în ziua de azi, n-a mai fost în toată istoria noastră - obișnuită cu băjenii, pribegii, iar la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
ducem un nume, ducem o capacitate de muncă, de gândire, de iubire. Și dăm, din ele, și ... Citește mai mult Motto: „România mea personală. O port aici, în suflet, ca pe un mugur de fluier” (Delia R. Hornfeck)Așa o risipire a românilor, ca în ziua de azi, n-a mai fost în toată istoria noastră - obișnuită cu băjenii, pribegii, iar la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
traducerea lui Tomy Sigler (ZL), un fin cunoscător al celor două limbi, făcându-l astfel abordabil cititorului care nu cunoaște limba română dar care este interesat de creația literară cu rădăcini în această cultură. Este un alt gest de minunată risipire al poetei, unul din acelea asemănătoare recitării poemelor antice pe malurile mării pentru ca vorbele să fie duse în cele patru zări, iar sunetul lor, chiar dacă necunoscut urechii, să încânte sufletul și să ne facă mai buni. Am convingerea că Bianca
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
Mi-atinge gleznă dulce cu ierburi și ninsori Cât mai e timp de verde, iubeste-ma năvalnic Și-am să te las să pleci ,cu voia ta ,în zori. Iubeste-ma acum când încă nu mi-e teamă De tandra risipire a zilelor rămase Ascunde-ma în tine,fa-mi adăpost în suflet, Pastreaza-ma sub cheie și sub obloane trase. Iubeste-ma acum cu toata-ntarzierea Cireșelor ce se-nrosesc timid în flori Și mai târziu când frunză stă să
IUBESTE-MA ACUM de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364676_a_366005]
-
Dumnezeu la nivel maxim, pentru fiecare om există chemarea la comuniune cu El, și Dumnezeu așteaptă cu dorul unui tată iubitor răspunsul fiecăruia, însoțindu-l cu dragostea Sa, nu numai atunci când urmează voia Lui, ci chiar și în toate căile risipirii și ale pierderii. Acest mod de a fi al lui Dumnezeu, pururea iubitor chiar și atunci când omul Îl neagă și Îl respinge, este de neînțeles pentru logica pur omenească. Este motivul pentru care Părinții Bisericii numesc „nebună” iubirea lui Dumnezeu
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
prezent. Finalitatea complotului o constituia dezmembrarea națiunii și desființarea statului național unitar român suveran și independent. Nu s-a reușit atunci, dar acum acea finalitate urmează să fie desăvîrșită prin așa-zisa regionalizare a României, în fapt, desființarea statului și risipirea națiunii în cele patru zări. Români, veniți la monumentele lui Mihai -vodă Viteazul, cel care s-a jertfit pentru ca națiunea să aibă un singur stat național român, suveran, unitar, reunit, suveran, independent, al cărui teritoriu să fie inalienabil și indivizibil
REÎNTREGITORUL DACIEI de GEO STROE în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349443_a_350772]
-
Aseară l-am vazut din nou pe Goya. Mai bine zis, l-am simțit trecând pe deasupra caselor, fără grabă. Soarele abia apusese, inca i se mai zăreau sprâncenele la orizont. Cerul era plin de nori care se duceau la locul risipirii, unii albaștri că tunetul, unii lăptoși că spaimă, unii albăstrui spre gri. Stăteam așezat pe marginea terasei, cu cățelușă ghemuita în iarbă, la picioarele mele. La un moment dat, a trecut o învolburare, un amestec între presimțirea galaxiei și valul
GOYA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349479_a_350808]
-
ispită, într-o risipă de culori, Să te-nzestreze Dumnezeu cu dragoste și cu candoare, Să fii cea mai frumoasă floare dintre mirificele flori. Era o toamnă ruginită, te-am cunoscut și eu cândva Și toamna-și arunca veșmântul în risipiri de galben pur, Bătrânul vânt venit din nord se auzea cum fluiera, Era o noapte de poveste cum este noaptea din Jaipur. În despletirea mătăsoasă a unei toamne orbitoare Îți mângâiam rotula dulce și sânii tăi atât de sfinți, Tulpinile-adolescentine
FEMEIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349506_a_350835]
-
Tu, Doamne, în cuvânt Să nu se-audă strigătul din mine Ascultă-n rugăciunea mea de seară Cum sunt eu, chipul și asemănarea Ta; Ruină-n neagră zodie stelară Și-am fost ales de cea mai tristă stea. A câta risipire Pescărușii doar, pătează bolta moartă; Ciocurile sorb apusul greu din apă. Noaptea traversează sonuri moi pe clape, La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate. Târziu, se-adună zorii în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea în taina de departe, Precum piciorul sfânt, care venea pe ape. Va fi din nou o cină și iarăși taină mare Și trădătorul, altul, plătit de alt păgân; A câta risipire și grea crucificare, Mai poți răbda, Isuse-poporule român?! Peregrinări Amiezile curgeau vâscos în geam, Leșuri de sfinți se bălăceau în soare. Cumplită vară.O deslușeam în ram Și în dogorile stătute prin pahare. Migrăm spre limpezimi departe... Însingurați sub soarele
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
2011 Toate Articolele Autorului Profesorul, inspectorul școlar și ziaristul Dragomir Ignat și-a lansat miercuri, 16 martie, la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu", cartea de poeme apărută în 2010 la Editura Eurotip, „Biblioraftul cu sentimente". La trei ani după apariția volumului „Risipiri", în care oferea o definiție a poetului ca fiind cel care „propune neînțelese cimilituri dintr-o și mai neînțeleasă tragedie", Dragomir Ignat rămâne, așa cum spunea regretatul Ion Burnar, „un poet al sentimentelor statornice, neatinse de zgura unui veac care bagatelizează
POETUL DRAGOMIR IGNAT ŞI-A INVENTARIAT PUBLIC SENTIMNETELE de ANCA GOJA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349080_a_350409]
-
râvnim la paradisul Cel plin de slavă și iubire. Și robotim de când ne naștem, Pândindu-ne la colț abisul; Și-atunci, când între noi ne paștem, Ne macină, în viață, visul. Cât pentru șapte vieți avere O ducem într-o risipire; Și vrem, bătrâni fără putere, Să trândăvim a noastră fire. Ca viermii colhăim prin gânduri Și, amăgindu-ne cu scrisul, Ne-ngrămădim în patru scânduri, Căci toți râvnim la paradisul Ce-i la un pas de noi, „dincolo”, Dar nimeni
NE MACINĂ ÎN VIAŢĂ VISUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348648_a_349977]
-
NE M’OUBLIE PAS Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Iubirea ta, iubire absolută, Pe-un piedestal, sculptat cu a ei vrajă, M-a ridicat Pe sunete de banjo-n risipire... Când eu într-o volută Umblam ca ielele în ceață Culegând Sufletul tău Din roua dimineții... Timidă Căutam cuvântul În zborul de cocori Sau libelule, Iar șoapta să mi-o ducă Pân’ la tine vântul, Că-n viața mea Ai
CHANSON DE NE M’OUBLIE PAS de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349377_a_350706]
-
credem că cineva poate fi invulnerabil. Pentru a înțelege mai bine la ce ne expunem atunci când ne conectăm internet, de pildă, vom încerca în cele ce urmează să identificăm felul în care mass-media subminează viața duhovnicească. Referitor la împrăștierea și risipirea minții Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că trăirea duhovnicească presupune liniștirea minții și adunarea ei în inimă și că pentru aceasta este foarte importantă ferirea de tot ceea ce o împrăștie. Mass-media aduce însă o adevărată explozie și un adevărat
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
gîndi și crea în limba maternă, ca drept fundamental și imprescriptibil de a fi român - dreptul vital al națiunii la această identitate eternă, alături de toate celelalte drepturi și libertăți ale omului la standarde europene și universale. Pierderea limbii române înseamnă risipirea națiunii, a vectorului identității noastre, a tezaurului culturii și civilizației noastre, dispariția definitivă a dacoromânilor de pe acest Pămînt pe care numai unii vor să-și globalizeze numai valorile lor, împotriva noastră și a altora mai mici. Acolo unde este limba
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
orice preț a statului, ca stat român, național unic și unitar, suveran și independent, al cărui teritoriu trebuie să fie inalienabil, indivizibil. Pierderea lui, a suveranității deciziei naționale prin ocuparea acestuia de către un alt stat sau un nou imperiu înseamnă risipirea rapidă a națiunii, deznaționalizarea definitivă, forțată și irevocabilă a națiunii și înmormîntarea pe veci a culturii, tradițiilor și obiceiurilor noastre de a fi dacoromâni; A treia problemă o constituie apărarea culturii, educației creativității naționale identitare dacoromânești prin redacoromânizarea perpetuă a
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
timpul care trece/ pe lângă umbrele/ răsfoite-n/ firul de lumină/ ... ” dincolo de tablourile în nuanțe gri, dincolo de orice ezitare, stă de veghe „visul”, acest minunat dar care te poartă într-o lume miraculoasă. În „vârful peniței flămânde” rămâne credința, că odată cu risipirea nopții, primii zori vor fi martorii renașterii ființei: „umbra nopții/ șuieră descătușată/ strânge/ ultimele zvâcniri/ pentru aduceri aminte/ sub mantia ei/ aerul alb/ prevestește/ încolțirea ierbii/ ... ” (Vae soli). Coloana de sprijin a întregului volum este timpul, „ochiul” impasibil care nu
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
liniște). Natura participă la stările oamenilor. Toamna este anotimpul care farmecă, umple sufletul de culoare și muzicalitate... dar privind dincolo de „fereastra de ceară” cum „magnolia resemnată sângerează” iar vântul anunță că iarna se apropie... nu poți decât să ai sentimentul risipirii, tristeții, să vezi pur și simplu cum „singurătatea ne copleșește” - așa cum afirmă și simte poeta. „brazii visează în libertate... // E toamnă, Doamne, în cetate!” ( Cu gust de toamnă). Și, iată cum în „crăpăturile zilei” se strecoară amurgul și singurătatea, iar
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
pustiului din noi nu se înfăptuiește prin reforme sau prin revoluții ideologice, care mai mult ne împiedică să revenim la noi înșine. Pustiirea include distrugerea umanității omului, iar nisipurile pustiului nu sunt altceva decât imaginea timpului vieții noastre pământești în risipire, învolburat, dar nemaicurgând ordonat precum în clepsidră. Această clepsidră măsoară trecerea vieții, împotmolindu-se în propria-i sterilitate. Avem nevoie de Părinții pustiei fiindcă aceștia poartă în ei înșiși rodnicia viitoarelor „răsăriri în ființă“. Ei sunt coloana duhovnicească în jurul căreia
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
și al întregii existențe, numai menținerea într-o strânsă legătură cu Acesta putea face ca omul să ajungă la desăvârșire. Prin libertate însă, omul a ales calea separării de Dumnezeu, cea a autonomiei, plecând pe un drum de înstrăinare, de risipire, de neîmplinire. Excluzându-L pe Dumnezeu, omul s-a pierdut, de fapt, pe sine. Însă, iubirea nemărginită a lui Dumnezeu pentru om nu l-a lăsat pe acesta în starea căzută, ci a ales cu înțelepciune o cale de a
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare se retrage pentru o vreme din tumultul lumii. Este nevoie de o desprindere de cele exterioare pentru ca mintea să aprofundeze adevărul dumnezeiesc. Prin agitație și risipirea gândurilor este foarte dificilă și adunarea în sine, concentrarea spre cele dumnezeiești și înaintarea spre adevărul tainic al credinței. Sfântul Vasile cel Mare întocmai cu alți mari asceți ai Bisericii face acest exercițiu de retragere pentru a lupta mai intens
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
spinii germinează pe tălpile căutărilor. Pygmalion, imi zămislesc iubirea din mine și din tine, înainte ca soarele eternității să-mi scuture cuvintele împrăștiate într-un ochi de timp. Câte clipe nebune foșnesc la frângere de drum când trupul își seamănă risipirea! Vânători ai luminii ne întoarcem acasă... Arată-mi drumul, iubite, sufletul înnoptat de îndoieli străluminează-l! Referință Bibliografică: Arată-mi drumul, iubite / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ARATĂ-MI DRUMUL, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366420_a_367749]
-
fluture ce se apropie, nepermis de mult, de lumină, Pare apăsat de frig, de viscol și... de gânduri... Oare ce gândește un om de zăpadă gata-gata să se topească? De fapt, nu e o topire propriu-zisă, ci, mai degrabă, o risipire în noapte, în vânt, în căldura ce răzbate din cameră, dar și în lumină... Sau - poate, e o cioplire, o realizare, fără nici o grijă, a înghețului general. Sau poate a... destinului...? ...Poate așa se și moare... Asemenea oamenilor de zăpadă
SIMILITUDINI... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366240_a_367569]
-
2012 Toate Articolele Autorului Mărinimie Cu încă-un brad a sărăcit pădurea, Iar după el urmează altul, altul... Prăpădul își continuă asfaltul - Mai eficace drujba ca securea. Cutie rezonantă și înaltul Mărinimos le dăruie pe-aiurea, Purtând cu el întreagă risipirea: Smaraldul, azuriul și cobaltul. Nu s-o mai bucura, n-o să-l mai doară; Nici foșnetul sfios și nici visare, Nici crengile luminii nu mai strecoară... Va fi o strictă întrebuințare, Dar calda melodie de vioară Va-nfiora prin liniști
MĂRINIMIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361719_a_363048]