899 matches
-
Acasă > Strofe > Atașament > REFUGIUL PĂRĂSIT Autor: Ovidiu Oana Parau Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat, dar nu ai mai trecut, M-am alintat cu frunze vestejite Cernite lacrimi, doine risipite Jertfind țărânei ultimul sărut. M-a troienit atât nedor durut Doar raze mai mângâie rebegite De-atât alean și clipe netrăite Loc de popas dorit, dar azi nevrut. Castanul cerne monoton tic-tac Clepsidra efemera a'ntomnării Cerșesc zadarnic silueta-ți
REFUGIUL PĂRĂSIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363445_a_364774]
-
poeți. -Există în unii ziariști o răutate atavică.De această boală nu pot scăpa prin educație,fiindcă frustrarea de care suferă nu poate umple lipsa de inactivitate și talent. -...Poetul e un răsfățat al închipuirii lui,un nabab și un risipito de lucruri mărunte,spune Mihai Gafița în Flautul lui Marsias.Acceptăm poziția regretatului critic numai dacă Poezia i-ar aduce un venit Poetului,măcar pentru supraviețuire,altfel poetul este o victimă a sărăpciei și a închipuirii omului ce privește din
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ SĂ NU RĂTĂCEASCŞ-7 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362276_a_363605]
-
s-au alipit chipuri tăcute. / În toate umbrelele durerii răsunau / îndurările ploii. // ***// ERA un cimitir / lângă mare. Devastate, / pietrele dăinuiau / în aerul cald. / Dăinuiau, tăcute, / șterse. Au naufragiat / în lumină. Le-ai văzut / rezistând, încă, asemenea astrelor. / Soarele / Ștersese numele / risipite, sub cer, / în lumina flăcării”. Un poet foarte interesant. Un altul, Elkin Restrepo, - precizează traducătorul - “poet, prozator și desenator, s-a născut la Medellín, Columbia, în 1942. În 1968 a câștigat Premiul Național de Poezie Vanguardia cu volumul său Bla
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
nopții să te pătrundă, înainte ca moartea să devină stăpână, înainte de lacrimi, puncte de carne, trupuri, durere, sânge, înainte de tine, înainte de mine, înainte de arme, înainte de ură, înaine de crimă, înainte de toate, surâsul rece venit din sticlă, confuzie voluptoasă în ceața risipită, un labirint minuscul pierdut în infinitul mic. Un vis înlănțuit. Cireșii japonezi nu au mai înflorit. INVAZIA De ceva timp, în orașul meu, se întâmplă ceva. În jurul clădirilor s-au înălțat schele înalte, tot mai înalte. Totul e analizat, măsurat
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
mână de femeie în casă!” Dar... revenindu-și și-a dat replica: „Care femeie ar vrea un bărbat ca el, sărăntoc care cu greu își câștiga păinea?” Se apucă să facă puțină ordine dacă se putea numi astfel îngrămădirea lucrurilor risipite, puse o față de masă care i s-a părut mai curată, două funduri de lemn pe care va pune puțină mămăliguță pe care o va face pe loc la ceaun. Va cumpăra puțină brânză și salam, și o sticlă de
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
din Heidelberg (1992), cînd a expus alături de chinezul Yang Qi, AtelierFest '92 din Edinladung ș.a. Retras într-o mansarda insalubra de pe Aleea Parcului, măcinat de o boală incurabilă, George Aaron n-a mai fost capabil să lupte, lasindu-ne o operă risipita prin colecții particulare, almanahuri și paginile publicațiilor. Trupul său, atît cît a mai rămas din el, va fi înhumat în comuna natală. Fie-i țarina ușoară! (Cornel GALBEN) Referință Bibliografica: Destin / George Safir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
o va apuca amețelile și durerile de cap, dar o să-i treacă, va înțelege și la sfârșit va fii fericită. Netezi încă o dată bucata de hârtie, apoi o împături, se ridică vioi, vârîscrisoarea înapoi în buzunar, adună în grabă porumbul risipit, legă sacul și fluierând vesel, cu el pe umăr, ieși din ogradă sub privirile mirate ale femeii, care auzindu-l se iviîn târnaț. Îl urmări cu privirea până se pierdu în spatele porții închise și își făcu o cruce mare. - Domne
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
o fi prea scumpă, ori timpul nu mai ajunge decât pentru din ce în ce mai puțini, ca să i-o ducă drept o singură răsplată a celor care au de la maestru măcar o singură clipă de bine! „Ce rămâne în sufletul omului din pulberea risipită a anilor? Rămân cântecele ajunse la expresie artistică! Se topesc în ele nuanțele simțirii, preocupările timpului respectiv, sensibilitatea noastră etnică. Gică Petrescu le-a descoperit, le-a adoptat și le-a dat glas de aur în cariera sa de peste 7
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
deschizând răni cu masca vie pe trunchiul ființei noastre pe piciorul nostru de rai și de iad umplând golul dintre stele și rădăcini cu speranțe pe cerul toamnei zboară toate păsările închipuirii noastre amintndu-ne de elanuri vechi și de iluzii risipite generos prin ani de vântul care ne pleacă și ne urcă între lumini și umbre curgând mereu spre infinitul heraclitian panta rei... luni, 11 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: ce e poezia / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CE E POEZIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363190_a_364519]
-
chiar mă vrei? *** Dacă mă vrei ... Dacă mă vrei, cum pământeanul marea o caută, să-l preschimbe în năier, Mă cheamă și la toată tulburarea, Eu voi veghea ca aspru temnicer. Dacă mă vrei, cum însetatul cată izvorul printre dune risipite, Pârâu mă fac, să ostoiesc pe dată dorințele de arșiți toropite. Dacă mă vrei, cum orbul vrea lumină deși n-o are, dintr-un moft lumesc, Îți vei schimba viața în grădină, de vei rosti prea-simplul ”te iubesc”. *** Referință Bibliografică
VĂ ERA DOR DE DRAGOSTE? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368321_a_369650]
-
05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ascultam pulsul acela înfundat, abia auzit în tâmplele mele, aburite oglinzi paralele, în care o aripă se zbătea spre infinit. Miros de iarbă plânsă, potecă unduitoare de troscot și vânt care ține-n palme risipită, cealaltă aripă zbătându-se-n pământ. (Pictură: Christian Schloe) Referință Bibliografică: Zbor inegal / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZBOR INEGAL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368350_a_369679]
-
frunte, al razei calzi, de soare, și-n piept, un nerv febril, de dulce primăvară - și-o muză-n tremur, ca o libelulă - o tânără vestala iubita de-un moșneag - și-n șir’ te mărgărite, de Cronos, în arțag, bătaia risipita de nesupusa mea pendula - și, chiar, și-un fast onor, sacerdotal dintr-un cerdac de suflet, ca prinos, cu tot misterul incrustat pe miez de Os pe lacrima, din ochiul rece, de coral. Referință Bibliografica: ELOGIU ARTEI / Ion Mârzac : Confluente
ELOGIU ARTEI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367345_a_368674]
-
zgomotul puternic, survenit pe neașteptate, mă determinase să tresar puternic. După încetarea modulațiilor sale prelungi, un vânt prăfos măturase plaja, aruncând în apa mării mai multe obiecte ușoare de pe țărm. Câțiva oameni se repeziseră cu țipete să-și strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei, lângă care stând fusesem feriți de efectul circulației tot mai intense a curenților de aer. Observasem numaidecât că orizontul dinspre uscat căpătase un
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Chemarea vântului Griul cerului coboară, Peste sate risipite, Câte un horn pe nara, Aruncă fum ce leagă, Că într-o joacă, Norii călători prin țară. Pe potecile pierdute, Trece vâtul șueră, Alungând cântările, Și chemând noienile. GRĂBITA TOAMNĂ Ceață deasa Bate-n poartă Peste frunzele Pădurii. Toamnă lasă
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367654_a_368983]
-
spinările lor de bouri Se îngrămădeau dincolo de orizont alte turme de nouri Asfințitul crapă într-n pîntec de mare Ce dulce, tulburătoare, a fost iubirea noastră A durat numai un zîmbet, o eternitate Un fulg de zăpadă din amintirile uitate Risipit ca raza de soare-n fereastră. @TORIDE Am crezut că bate vîntul În mesteacănul de-afară Că te-aud cîntînd duioasă Dulce ca o primăvară Dar eram singur sub cerul Încremenit într-o frunză Ca o pasăre pierdută Care tremură
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
în pipă și-un fir de lumânare?” (zădărnicie) sau „Citesc din cartea lumii neînțelese rânduri, Reci frământări de suflet, sleite de cuvinte. Îmi rătăcesc cărarea prin tot atâtea gânduri, Purtat de duhuri negre desprinse din morminte, Pe-nvolburate Stixuri cu risipite vaduri La sărbătoarea morții, atent să iau aminte” (coșmar) și el, Will își aduce aminte, și tu (autor) ți-aduci aminte, și eu mi-aduc aminte, cum petele ciumei, din casă îi ies și îi intră amintiri prea vii și
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
timp rătăcit în răstimp mă dor oasele sufletului dar cui să spui mă apropii cu fiecare depărtare trăiesc în absențe bine determinate de unii create uneori căutate de răutatea primului cuvânt rostit câtă nepăsare în mine,în jur o viață risipită pierdută,regăsită de nimeni citită scriu,scriu nimic nu pot a face tristețea asta nu îmi dă pace cioplesc gânduri printre rânduri în nopți rătăcite pe o bancă ruptă din mine,de tine de anii ce curg după mine Referință
DE VORBĂ CU TIMPUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368712_a_370041]
-
Poeme > Duiosie > 13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce tablou nefiresc Unii stau rezemați de hotarele lumii și privesc plictisiți fumul gros, risipit, Alții dau foc la rugi și ațâță nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > POEM ÎN GENUNCHI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului ochi lacomi aleg guri lătrătoare taie rup sfărâmă risipite păsări se agață de umerii cerului arborele geme îngenunchează se prăbușește ațintește privirea în țipătul unui uliu rotit nu moartea doare ci hainele ei ies dintre salcâmi ca dintr-o casă îndoliată pășesc în urma căruței cu lemne de foc cum
POEM ÎN GENUNCHI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363690_a_365019]
-
m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă, pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-am gândit să-i învelesc. Povestea mea despre ”a fost odată ...” Adoarme
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
încă aurii de salcie, pașii mei se îndreaptă spre niciunde, sau spre acel tărâm fermecat, pe care l-am pierdut odată cu ridurile din colțul ochilor, peste care am depus straturi de celule descuamate, buze de geruri, fulgi inghețați si zboruri risipite. Miroase a iarnă în sufletul meu. Miroase a fulgi, a trecut. Îmi amintește iarna de o altă ființă și-mi trezește suferințe și emoții pe care le credeam ninse și ascunse sub frunze galbene și gheață. „Pițărăi, pițărăi, Dă-mi
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
celor 70 de Apostoli care au purtat lumina cunoștinței în cetățile Iudei. Sfântul Iacov, fratele Domnului, a fost primul episcop în Ierusalim și după martirizarea lui de către necredincioși, Ierusalimul a fost distrus de romaniii conduși de Tit și Vespasian. Credincioșii risipiți care încotro, s-au reîntors la vetrele lor și viața și-a reluat mai departe curgerea sa. Atunci ucenicii care mai rămăseseră în viață, împreună cu cei care după trup erau rudeniile Domnului, s-au adunat și l-au ales pe
SFÂNTUL SIMEON, RUDA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349052_a_350381]
-
a decedat în anul 2006 la București), care, împreună cu soțul său, arhitectul Radu-Mihai Papae (decedat și el, imediat după pierderea soției), doreau să pună bazele unui muzeu memorial, răscumpărând și adunând, cu mari sacrificii, cca. 500 de lucrări din opera risipită a lui George Lowendal. George baron Lowendal Multilateralul artist George Lowendal (pictor, poet, arhitect, scenograf, actor, maestru de balet...), cu o biografie fascinantă și un arbore genealogic care circumscrie mai multe familii europene cu „sânge albastru”, a fost director tehnic
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
rezistat după moartea lui (1991). Arborean ca și Toader Hrib și la fel de preocupat de păstrarea memoriei locurilor natale, dar și a memoriei culturale a Bucovinei, Marius Mirăuță a făcut efortul de a recupera și reîntregi această colecție uitată și parțial risipită, căreia i-a adăugat multe alte piese pe care le-a adunat cu pasiune de colecționar. „Toate piesele pe care le dețin - spune zâmbitor Marius Mirăuță - îmi ocupă sufrageria, biblioteca și...tot timpul”. „Piatra” care aduce ghinion Măseaua de mamut
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
Urmă încrustată în granitul ființei. În numele fiecăruia. În inimă. În plămada de suflet. Urmă de neșters pentru că nu e înscrisă în slovă, ci încrustată cu lacrimi și sânge, în cartea fiecăruia. Ardeleanul știe că va da seamă pentru orice cuvânt risipit, pentru orice pumn de țărână lăsată în voia sorții. El se consideră responsabil pentru această părticică de țară mirifică în care a văzut lumina. Datoria sacră a ardeleanului este să nu uite nimic din tot ce au pătimit înaintașii, să
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]