356 matches
-
București, 1972; ed. I-II, București, 1975; ed. I-II, îngr. Constantin Mohanu, pref. Eugen Simion, București, 1995-1996; Ferestre întunecate, București, 1956; Îndrăzneala, București, 1959; Niculae Moromete, cu ilustrații de Jules Perahim, București, 1959; ed. pref. Eugen Simion, București, 1985; Risipitorii, București, 1962; ed. 2, București, 1965; ed. 3, București, 1969; ed. I-II, pref. Magdalena Popescu, București, 1972; Friguri, București, 1963; Întâlnirea din Pământuri. Desfășurarea, pref. Mihai Gafița, București, 1966; Întâlnirea din Pământuri, București, 1968; Intrusul, București, 1968; îngr. și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 108-137; Matei Călinescu, „Întâlnirea din Pământuri”, GL, 1960, 32; Silvian Iosifescu, În jurul romanului, București, 1961, 218-235; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 7-64, 313-315; Ov.S. Crohmălniceanu, „Risipitorii”, GL, 1962, 43; Nicolae Manolescu, „Risipitorii”, CNT, 1962, 49; Paul Georgescu, Transformări în conștiință, GL, 1963, 15; Gabriel Dimisianu, Critică și receptivitate („Friguri”), GL, 1963, 36; Al. Piru, Direcții în romanul românesc contemporan, GL, 1963, 52; Streinu, Pagini, IV, 154-156; Damian, Direcții, 7-76; Nicolae Manolescu, „Friguri
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
1968, 30; Lucian Raicu, „Intrusul”, FLC, 1968, 30; Piru, Panorama, 406-409; Sorianu, Glose, 97-102; D. Micu, „Intrusul”, „Lupta de clasă”, 1969, 6; Magdalena Popescu, „Risipitorii”, RL, 1970, 1; Nicolae Manolescu, Romanul timpului moral, CNT, 1970, 4; Adrian Marino, Interpretări (despre „Risipitorii”), RL, 1970, 10; Cristea, Interpretări, 46-51; Dimisianu, Prozatori, 21-46; Nicolae Manolescu, Realism modern și povestire, LCF, 1971, 1, 2; [Marin Preda], LCF, 1971, 28 august (semnează Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Al. Piru); Al. Piru, Problemele scriitorului, RL, 1971, 38; Ov.
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
cu multe episoade. În funcție de acest scenariu, poetul își schimbă des muzele și locuințele, abandonând totodată bunurile lui materiale (puține câte erau) și manuscrisele. „Saci de manuscrise”, va mărturisi el unui prieten, critic literar, îngrijorat de soarta lor. S. era un risipitor și, într-o lume plină de interdicții (lumea românească într-un regim totalitar), încearcă să ducă viața unei beizadele. Nu are o locuință sigură, se îmbracă modest și, când primește salariul de la „Gazeta literară”, apoi de la „România literară”, își invită
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Beșleagă, Mitul ca un avertisment sau Resurecția unei conștiințe critice, LA, 1995, 36; Valeria Grosu, Teroarea lucidității, „Sud-Est”, 1996, 2; Grigore Chiper, Disecția calotei înghețate, „Contrafort”, 1996, 3; Emilian Galaicu-Păun, Cămașa de transpirație, „Basarabia”, 1996, 3-4; Vitalie Ciobanu, Întoarcerea celui risipitor, „Contrafort”, 1996, 4; Nicolae Leahu, Poezia tragicului mesianic și apocaliptic, parabola mitico-biblică, „Contrafort”, 1996, 5; Iulian Ciocan, „Bunul simț”, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 254, 275-276; Alexandru Burlacu, Proza basarabeană, Chișinău, 1999, 131-133; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
lui A. de Herz e un „manechin dramatic”, Gala Galaction și Al. Ciura sunt „doi rătăciți” (în domeniul epicului), primul fiind în fond un liric, al doilea un ziarist, E. Lovinescu, în Aripa morții, e un întârziat în diletantismul tinereții, „risipitor fără măsură al unei grații fără a-și ajunge ținta și astfel negându-se pe sine”, Octavian Goga e un „renegat de sine” (în Din umbra zidurilor), ca și Elena Farago, iar N. Budurescu, I. M. Rașcu și Hidalgo (Alfred
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
1978, 10; Iorgulescu, Scriitori, 348-350; Ungheanu, Lecturi, 301-306; Costin Tuchilă, „Prima verba”, II, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 352; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 110-112; Culcer, Serii, 104-109; Grigurcu, Critici, 389-399; Tomuș, Mișcarea, 324-326; Valentin Tașcu, Fuga fiului risipitor, ST, 1983, 5; Gheorghiu, Reflexe, 121-126; Grigurcu, Între critici, 226-230; Constantin Trandafir, „Confort Procust”, T, 1984, 9; Iorgulescu, Prezent, 292-295; Tihan, Apropierea, 175-181; Alexandru Vlad, Nobel vs. Nobel, ST, 1990, 7; Toma Roman, Opoziția - o poziție, RL, 1992, 14; Eugen
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
succes Un port la Răsărit (interzis după 1944, reeditat abia în 1991), după publicarea căruia se consacră în întregime scrisului. În 1943 iese de sub tipar al doilea roman, Anotimpuri, iar după război se editează romanele Flăcări (1945) și Întoarcerea fiului risipitor (1947), povestirile pentru copii Purcelul care-a ajuns boier (1945) și Ferma „Coțofana veselă” (1946). Urmează, după 1950, romanele Toate pânzele sus! (1954), Dunărea revărsată (1961; Premiul Academiei Române), Maria și marea (1973), Acea fată frumoasă (1975), romanele pentru tineret Ultima
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
pref. Valeriu Râpeanu, București, 1998; Anotimpuri, București, 1943; ed. București, 1972; Flăcări, București, 1945; ed. (Flăcările), București, 1987; Purcelul care-a ajuns boier, cu desene de Florica Cordescu, București, 1945; Ferma „Coțofana veselă”, București, 1946; ed. București, 1991; Întoarcerea fiului risipitor, București, 1947; ed. (Fiul risipitor), București, 1970; Toate pânzele sus!, București, 1954; ed. I-II, postfață Valeriu Râpeanu, București, 1993; Ultima poveste, București, 1956; Dunărea revărsată, București, 1961; O lume întreagă, București, 1964; Al optzeci și doilea, București, 1966; Regiunea
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
timpul se menține. Deși poate fi definit drept autor minor, Z. demonstrează că poezia „este un cuvânt rostit cu sinceritate, o investiție personală la spectacolul lumii prin mijlocirea sa”, cum a declarat. SCRIERI: Cruci de lemn, Oradea, 1939; Întoarcerea timpului risipitor, îngr. și pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1989; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996. Repere critice: Al. Piru, „Cruci de lemn”, JL, 1939, 15; Valentin Tașcu, Suflet și dăruire, ST, 1983, 6; Petru Poantă, O
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
miracolului primordial, sub semnul memoriei sărbătorești. Primă parte a unei compoziții poetice de mare anvergură, Cartea... este continuată cu volumul subintitulat Balade și idilă (2000) și finalizată ca o trilogie în 2003. Călător de profesie se structurează pe motivul fiului risipitor, iar Zi după zi adoptă formula jurnalului liric. Astfel, cum remarca Iulian Boldea, suita cărților dă și o idee despre „polimorfismul expresiei acestui poet care-și schimbă neîncetat măștile stilistice”, într-un caleidoscop al „felului său de a fi”, delimitând
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
AST, 1982, 5; Ioan Moldovan, Anamorfozele eului poetic, F, 1990, 4; Diana Adamek, Sărbătoarea memoriei, TR, 1990, 29; Al. Cistelecan, Alte amintiri din copilărie, VTRA, 1990, 7; Gabriela Omăt, La răspântie de stiluri, RL, 1990, 34; Gheorghe Grigurcu, Întoarcerea fiului risipitor, F, 1990, 10; Nicolae Oprea, „Cartea de la Jucu Nobil”, „Calende”, 1991, 10; Octavian Soviany, Mic tratat de nimicnicie, APF, 1992, 1; Al. Țion, Copilăria poetului, VR, 1992, 1-2; Eugen Simion, „Catedralele memoriei” și alte călătorii, L, 1992, 50; Ion Mureșan
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
Investigații, București, 1984; Pisica din vis, Miloșești, 1990; Povestea vântului turbat, București, 1999; Povestea calculatorului îndrăgostit, București, 1999; Povestea planetei gânditoare, București, 1999; Povestea prințesei Maria, București, 1999; Povestea fetiței vrăjite, București, 1999; Povestea câinelui zburător, București, 1999; Povestea tatălui risipitor salvat de Moș Crăciun, București, 1999; Vine, vine Moș Crăciun, București, 1999; Cartea serbărilor școlare, București, 1999; Ninsori în Bărăgan, București, 1999; Sonete, București, 1999; Cerbul lovit între coarne, București, 1999; Jungla marină. 1969-1999, București, 1999; Fabule după Esop, București
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
în 1955 la „Scrisul bănățean”, iar editorial - în 1962, cu volumul de versuri pentru copii Izvorul. Colaborează la „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Urzica” „Moftul român” (serie nouă) ș.a. Ipostaza lirică tradiționalistă - Frumusețile zilnice (1967), Nopțile risipitorului (1969), Teama de oglinzi (1971), Vânătoarea de seară (1975), Murind pentru prima oară (1980), Cu inima în palmă (1981), Poeme pentru mama (1984) - este însoțită la M. de o alta parodică - Dracul verde (1972), Parodii de la „a” la „z” (1975
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
cincisprezece ani după moartea bătrânei - în „hodaia” lui din pustă. Piesa Avram Iancu (1981) e o apologie a „craiului munților”. SCRIERI: Izvorul, București, 1962; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Rusalin Mureșanu), Timișoara, 1966; Frumusețile zilnice, București, 1967; Nopțile risipitorului, București, 1969; Șoapte, București, 1970; Memoria pergamentelor, București, 1971; Teama de oglinzi, București, 1971; Dracul verde, Iași, 1972; Patima, București, 1972; Țară de dor, București, 1973; Semnul șarpelui, București, 1974; Parodii de la „a” la „z”, Cluj-Napoca, 1975; Vânătoarea de seară
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
o are corectura exigentă a unui text, mai ales atunci când acesta este trimis pentru tipărire. E clar că un text neglijent corectat Își diminuează șansele de a fi publicat, În comparație cu unul scris impecabil. DOUĂ IMAGINI SCANATE!!! PAGINA DE CORECTURĂ DIN RISIPITORII + PAGINA DE CORECTURĂ DIN AUREL SASU + LEGENDELE Teme pentru seminar 1. Citiți cu atenție presa de azi și descoperiți greșeli de tipar. Se va aduce pagina din respectivul ziar sau o copie xerox care să cuprindă greșelile de tipar descoperite
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1983, 11; D. R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 334; Odangiu, Romanul, 153-156; Ioan Holban, Drama și melodrama, CRC, 1986, 45; Gh. Perian, „Muflonul”, F, 1986, 11; Ulici, Prima verba, III, 22-23; Ruja, Parte, I, 67-75; Radu Cernătescu, Întoarcerea romanului risipitor, LCF, 1995, 24; Dicț. scriit. rom., I, 167-168; Cornel Ungureanu, Romanul alegoric și personajele sale neascultătoare, O, 1996, 5; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Perian, Pagini, 195-200; Dan Croitoru, Romanul arivistului postdecembrist, RL, 1999, 5; Gabriela
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
191-195; Dobrescu, Foiletoane, III, 108-113; Ghițulescu, O panoramă, 189-197; Simion, Scriitori, III, 415-434; Silvestru, Un deceniu, 267; Ungureanu, Proza rom., I, 644-655; Ștefănescu, Prim-plan, 183-190; Dimisianu, Subiecte, 129-133; Fevronia Novac, Sentimentul contemporan al tragicului, RL, 1991, 20; Alex. Ștefănescu, Risipitorul, RL, 1992, 30; Viorel Cacoveanu, Despărțirea de Băieșu, ST, 1992, 10; Lucian Chișu, Fals tratat de logică elementară, L, 1992, 49; Cristea, A scrie, 163-167; Dicț. scriit. rom., I, 214-216; Ion Băieșu, DRI, I, 159-194; Ghițulescu, Istoria, 280-285; Manolescu, Lista
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
trecerii. Ele mă construiesc pe mine, redându-mi încărcătura lor din tot ce eu am pierdut, din tot ce ele au păstrat. Generozitatea lor se revarsă asupra mea ca o pildă a dărniciei. Mi se dăruiesc și îmi dăruiesc mie, risipitorul avar. Scriu și scrisul mă descrie împotriva mea. Nu-i chin, nu-i dramă, nu-i „textualism“. E doar uimire și bucurie. Aproape că simt ce-a vrut să spună Flaubert cu „Madame Bovary, c’est moi“. Doar că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de parcă n-am fi avut nici trecut, nici viitor. Despărțirea de Lia mă lecuise de patimi, de idealisme, credeam eu, și, mai ales, mă lăsase într-adevăr să aleg doar ceea ce simțeam că-i al clipei. Mă învățase să fiu risipitor, să nu adun, să nu mai cred și să încerc să nu mai dăruiesc. Înțelegerea cu Ester era doar a clipei. Am încercat să-i spun că într-o zi am să fiu și cu o alta. Aș fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acolo decât ca să-și potcovească din când în când caii. Ba nu, nici pentru asta nu venea, că mai erau șase fierari în sat, unde însă nu se discuta ca la buzatul fierar. Poiana acestuia era unică. CUM AM SCRIS "RISIPITORII" Televiziunea mi-a pus întrebarea de ce a treia ediție Urcare tocmai a apărut a Risipitorilor a fost din nou refăcută. Acum, când acest roman a ajuns în sfârșit la forma lui definitivă, mă gândesc dacă cu efortul scrierii lui n-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu venea, că mai erau șase fierari în sat, unde însă nu se discuta ca la buzatul fierar. Poiana acestuia era unică. CUM AM SCRIS "RISIPITORII" Televiziunea mi-a pus întrebarea de ce a treia ediție Urcare tocmai a apărut a Risipitorilor a fost din nou refăcută. Acum, când acest roman a ajuns în sfârșit la forma lui definitivă, mă gândesc dacă cu efortul scrierii lui n-ași fi putut să scriu cel puțin trei cărți noi. Întrebarea care mi se pune
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și echilibrului sufletesc, seninătate și echilibru supuse unei continue agresiuni a mediului și de care nici măcar nu sîntem totdeauna conștienți, nu sânt ele oare cauza unor mari tulburări în comportamentul omului de azi? Și așa am început să scriu romanul Risipitorii, amânând și chiar renunțând la continuarea Moromeților. Și deodată neputința de a scrie a dispărut. Eram atât de entuziasmat încît socoteam acest roman, în sinea mea, mai bun decât tot ceea ce scrisesem până atunci. In doi ani l-am terminat
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fatal, scriitorul știa mai multe decât eroul său țăran și la al cărui unic punct de vedere, sau viziune asupra lumii, nu putea rămâne. Descoperind acest adevăr al experienței mele, nu mai mi-a plăcut nici a doua ediție a Risipitorilor, care ea însăși a fost rescrisă în întregime. Fiindcă între timp scrisesem povestirea Friguri și volumul al doilea al Moromeților. Desigur, structura Risipitorilor a rămas, în parte, neschimbată, stilul însă, această țesătură de cuvinte care încheagă figuri și pasiuni umane
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
rămâne. Descoperind acest adevăr al experienței mele, nu mai mi-a plăcut nici a doua ediție a Risipitorilor, care ea însăși a fost rescrisă în întregime. Fiindcă între timp scrisesem povestirea Friguri și volumul al doilea al Moromeților. Desigur, structura Risipitorilor a rămas, în parte, neschimbată, stilul însă, această țesătură de cuvinte care încheagă figuri și pasiuni umane, nu mai e aproape deloc același. Simțind în mână un instrument din ce în ce mai aproape de scopul său, format în aceste nesfârșite refaceri ale Risipitorilor, și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]