909 matches
-
păcat, păcat românii mei, de voi, păcat, păcat de toți, păcat de noi... întoarceți-vă, frați, acasă, unde aveți din nou de coasă. v-așteaptă satele, casele părăsite, femeile voastre iubite... copiii-abandonați, uitați, fără de mame, făr’de tați... nu mai robiți pentru străini, nu mai trudiți o viață-n spini! redeveniți demni iară și reveniți la voi în țară, străvechea vatră milenară...! se zvârcolesc strămoșii în morminte de urgia grea din țară... români, fiți demni urmași, nu epigoni, nu mai fiți
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
Panule, tu știi că-n lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un șir neîntrerupt de martiri ... ” Lui Horea îi dedică Eminescu, versurile: „Să privească Ardealul lunii i-e rușine/ Că-a robit copiii-i pe sub mâini streine/ Ci-ntr-un nor de abur, într-un val de ceață/ Își ascunde trista galbena ei față./ Horea pe-un munte falnic stă călare:/ O coroană sură munților se pare...” Horea luptase pentru popor, dar
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase de suflet pe străbunică-mea Măruța Popescu din Robești, purta și ea numele de Teșcuț... Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (II) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur copil, și pe acela la bă-trânețe: pe bunicul meu, Niculaie Pătrașcu, zis Chircuț, după prenumele tatălui, porecla acestuia din urmă - Barna, fiind folosită tot mai
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
el vecin cu un altul care a aparținut părinților lui Borțosu și Tiei lu’ Laie-n Dungă, care am arătat că se numeau Teșcuț - un alt argument în favoarea aceluiași nume și pentru familia străbunică-mii, fata luată de suflet din Robești. În același sens este de menționat și faptul că pe partea dinspre Boia a terenului din Gruiu’ Pleșciorii, există alte terenuri ai căror proprietari sunt Borțosu, Tia lu’ Laie-n Dungă și Piele, deci tot Teșcuț. Terenul numit Pe Pod
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
în Greblești. De altfel, încă de când eram copil, nedumerit fiind de această situație, îi tot întrebam despre ea pe moșu’ Chircuț, pe tatăl meu și pe unchii mei; de fiecare dată toți îmi dădeau același răspuns: - Rudele noastre sunt în Robești. Evident, ei aveau în vedere faptul că străbunică-mea fusese înfiată din Robești. Așa se explică și faptul că, spre deosebire de alte neamuri, al nostru este foarte restrâns: în satul Greblești, cu numele de Pătrașcu mai trăiesc doar tatăl meu și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
îi tot întrebam despre ea pe moșu’ Chircuț, pe tatăl meu și pe unchii mei; de fiecare dată toți îmi dădeau același răspuns: - Rudele noastre sunt în Robești. Evident, ei aveau în vedere faptul că străbunică-mea fusese înfiată din Robești. Așa se explică și faptul că, spre deosebire de alte neamuri, al nostru este foarte restrâns: în satul Greblești, cu numele de Pătrașcu mai trăiesc doar tatăl meu și maică-mea, nea Titu cu lea Ghița, căreia maică-mea îi spune Păloaina
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
cântec.... VII. IUBINDU-TE PE TINE..., de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014. Iubindu-te pe tine , sfârșit de suferință Am invatat să-i dau cuvântului ființă Și mă făcui cuvânt: știi totul despre mine: Robit de așteptare , visând mereu la tine... Sperând la un răspuns de bine Crezut-am c-au să vină și zilele senine. Dar cu amar văzut-am mereu același drum De colb, durere, respingere și scrum. Cu sufletul meu plâns , lovit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
numai iubire Rămân doar pentru tine: deschisă-i poartă Dar tu mă dai uitării, pecetluindu-mi soarta. Citește mai mult Iubindu-te pe tine , sfârșit de suferințăAm învățat să-i dau cuvântului ființași mă făcui cuvânt: știi totul despre mine:Robit de așteptare , visând mereu la tine... Sperând la un răspuns de bineCrezut-am c-au să vină și zilele senine. Dar cu amar văzut-am mereu același drumDe colb, durere, respingere și scrum.Cu sufletul meu plâns , lovit de amintireCăutându
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
adăăpostit în ființa lucrurilor ca într-un tufiș, adică al Cuvântului dumnezeiesc, Care în vremurile mai de pe urmă a strălucit din rugul Sfintei Fecioare și a petrecut cu noi prin trup". Taina adâncă a ființei lucrurilor este inaccesibilă unei minți robite de fascinația argumentărilor discursive, a demonstrațiilor analitice ce nu pot sesiza viul creației, caracterul iconic al lucrurilor. Lumea este o icoană ce se cere contemplată, nu explicată prin legi științifice, iscodită cu o minte însetată de a cuprinde exclusiv rationalist
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
motiv de-a exista,/ În fiecare nor îți văd privirea/ Și plouă cu tăceri pe rana mea.// Începe amintirea să vorbească,/ Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,/ Iar inimii începe să-i lipsească/ Mândria ta ce m-a robit pe veci.// Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace/ Și nu-nțeleg de-a fost adevărat,/ Dar amintirea-n ploaie se preface,/ S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat.// Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Acasa > Strofe > Timp > MĂ LAS ROBIT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mă las robit de liniște-n odaie Și mă cufund de voie în lectură Aleg ținuturi unde-și petrecură Conquistadorii vremea în războaie Un țârâit de greieri noaptea cură Din tavane amintind a ploaie Și lucrurile împrejur se-nmoaie După o neștiută partitură
MĂ LAS ROBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361720_a_363049]
-
gând bun a devenit realitate, Dar s-a ascuns de-a să vietate, Licărită picătură pe sub pleope, C-a fost pătruns de ce-i străbate, Inima și ce organism mai socoate, Ființând celule și tot se mai zbate, Pan s-a robi-n jos că nu mai poate. Prea multe palpitații să le suporte! Cuvintele's tot ce mă pot îmbrățișa, Când îmi învelesc față numai cu a ta, Așteptând cuvintele-ti că îmbrățișare, Căci de nu orice celulă mă va doare
FINETI-TI TALE CUNOSCUTE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351801_a_353130]
-
dorință, pe care le orienta exclusiv spre Cel cu adevărat vrednic de iubit și de dorit. După cădere însă, mintea s-a întunecat cu fumul mândriei, iar dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă, forțe iraționale care robesc raționalul. Mintea s-a despărțit de inimă, iar rațiunea, separată de puterea cunoscătoare-intuitivă, s-a ridicat cu trufie la cârma minții. Cunoașterea, care până atunci era comuniune în iubire, a devenit o simplă observație, o concentrare de informații, o bucurie
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
dorință, pe care le orienta exclusiv spre Cel cu adevărat vrednic de iubit și de dorit. După cădere însă, mintea s-a întunecat cu fumul mândriei, iar dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă, forțe iraționale care robesc raționalul. Mintea s-a despărțit de inimă, iar rațiunea, separată de puterea cunoscătoare-intuitivă, s-a ridicat cu trufie la cârma minții. Cunoașterea, care până atunci era comuniune în iubire, a devenit o simplă observație, o concentrare de informații, o bucurie
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
mputinam , ocupați peste poate: Nu avem timp să ne plângem ucișii, Tragem că robii,din zori pana'n noapte: N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine, Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine, Suntem proscriși,nu rebeli ! Citește mai mult Noi înțelesuri,pentru ziua de ieri: Și gânduri multe avem pentru mâine ! Bietul popor,alergat de hingheri,Pentru că-și cere bucată de pâine ! Moartea-i, mai des, o
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
mputinam , ocupați peste poate:Nu avem timp să ne plângem ucișii,Tragem că robii,din zori pana'n noapte:N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine,Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine,Suntem proscriși,nu rebeli !... ÎI. NINGE ÎN CARTIER !, de Marius Adrian Porojnicu , publicat în Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011. Ca'ntr-o filă de poveste : Pare că acusi-acusi, Dup'un dâmb, Mosul sosește ! Un
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
mputinam , ocupați peste poate: Nu avem timp să ne plângem ucișii, Tragem că robii,din zori pana'n noapte: N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine, Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine, Suntem proscriși,nu rebeli ! Referință Bibliografica: Robi / Marius Adrian Porojnicu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marius Adrian Porojnicu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ROBI de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350902_a_352231]
-
că robii,din zori pana'n noapte: N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine, Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine, Suntem proscriși,nu rebeli ! Referință Bibliografica: Robi / Marius Adrian Porojnicu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marius Adrian Porojnicu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ROBI de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350902_a_352231]
-
în primul rând omul a vrut să aibă o rațiune autonomă, crezând că prin aceasta se eliberează de orice autoritate transcedentală. Aceasta a fost însă un dezastru. Omul s-a eliberat de această „cenzură transcedentală”, dar de fapt s-a robit materiei și în special raționalității sterpe. A fost numai o iluzie. Nu se poate înlocui Rațiunea transcedentală, fiindcă nu ai cu ce să o înlocuiești. Rațiunea umană atât de limitată și adeseori neputincioasă, funcționează doar atât cât este în contact
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
care speră că vor lăsa în urma lor ceva folositor celorlalți, un suflet transpus în cuvinte. Aceste poeme pot însemna pentru noi, așa cum ne sugerează poeta, „vitralii de flori senzuale” pe care le primim ca sunete interioare ce valsează în suflete (robiți de toamnă). Universul poetic este destul de restrâns. El se învârte în jurul cuvântului și în jurul ideii de Poezie, de muză, de suflet, pe pereche, reflectate pe câteva paliere de interpretare. Poeta se află la început de drum, unul promițător, presărat cu
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
sămânța viguroasă a unei nații A unei generații abia vlăstărite Mai urgisitor, năucitor și de neînțeles Fiii și Fiicele Americii se caută la culoare Numărându-și pigmenții- Zăbrele punctiforme ale soarelui minții- Și hotărând în conclavuri cine Pe cine să robească Ce culoare e prima dintre culorile curcubeului Bând apă din delta Mississippiu-lui Și întinzându-și gâtul de pulberi stelare Sub soarele ucigător al sudului Spre a o împrăștia pretutindenea Îndoindu-se că Dumnezeu a făcut lumea După chipul și asemănarea
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]