9,175 matches
-
dumicați nemestecați, Arthur socializa cu o prințesă dintr-un comitat îndepărtat, se pare o unguroaică de la Debrecen, cu sânge cald, vienez, care dorea și ea să intre în Europa. La 12 fără un minut noaptea, baba se ridică, își potrivi rochia Coco Chanel, mai râgâi o dată și-i aruncă peste umăr lui Andrew: “Te-aștept în dormitor, puiule...” Andrew își aprinse o ultimă țigară. Cavalerii mesei rotunde îi turnară un ultim pocal epocal de vin. „Curaj, îi urară cu toții, suntem alături de
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
felicitaseră reciproc pentru frumoasele lor unghii și pentru alte preocupări și aspirații comune. Trei zile mai târziu, spre seară, mașina de serviciu venea s-o conducă pe Lisa de acasă direct la aeroport, destinația New-York, via Paris. Ea coborâse purtând rochia, pantofii și poșeta preferate, și șoferul care o aștepta pe trotuar în poziție de drepți a deschis portiera. Ezitase câteva secunde cu privirea ridictă la ferestrele apartamentului, după care căutase sprijin cu mâna în mâna bărbatului cre nu vroia să
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
în care avea să îmbrace toate lucrurile Lisei. O tânără femeie cu ochi negri și păr roșcat tăiat scurt și adunat cuminte într-o coadă minusculă. Fruntea înaltă, gura bine conturată, șolduri înguste, picioare lungi suite pe tocuri înalte. Și rochiile, fustele, taioarele, bluzele, fularele și lenjeria Lisei acoperindu-i trupul a cărui aromă îmi era necunoscută. 2. Străinii au început să năvălească în țară a doua zi după revoluție. Mesie cu o mie de capete așteptată cincizeci de ani și
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, se alătură palpitului culorii câte unui morcov care vorbește despre “bucuria materiei”, “frica de bucurie” e, alteori, vecină cu gustul amar al trecerii - “norii trec risipindu-se / să fie rochiile mele / culorile lor tot maia palide // și umbra acestui cuier / ca o spânzurătoare” - câteva vise “cu Dostoievski” proiectează angoase nocturne, “mâinile lui (ale băiatului) așează flori de aer pe lucruri”. Gesturile cotidiene ale “bucătăresei” se amestecă până la confuzie cu mișcarea
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
din mîinile scriitoare cîte un fragment, cîte un capitol din istoriile limbilor nevorbite; ce voi face cu-atîta revelat aur peste prosternatul meu cap încoronat de bucuria sfîrșită?! minuscule sicrie de zăpadă sunt urmele Tale pe străzi efemere grafii, păpuși în rochii de zahăr. nimeni nu are nevoie de mine - mari crini, fabuloase amprente căptușesc ferestrele săracilor, e cerul anticariat în care Bibliotecarul miop rînd pe rînd ne adună, cenaclu, vitrină de antichități, planetariu? ia-l, pe nimic îți dau trupul, strig
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
deschidă, într-o magazie pe marginea mării, la Mangalia, un bar, apelînd la toți prietenii scenografi, decoratori, să-i deseneze pereții, să-i picteze, să-i decoreze interiorul cît mai modern, cît mai trăsnit.ș...ț Ea, elegantă, decoltată, cu rochie lungă, șchiopătînd, se apropia de fiecare, îi umplea paharul, îi spunea o vorbă bună, împărțea zîmbetele și aduna bani."43 Același fapt e relatat și de Ieronim {erbu, "sburătorist" și fost redactor la gazeta lui Zaharia Stancu: "Astfel, într-o
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
strălucirea ferestrelor ți-a înfipt în carne mii de ace de gheață și gheața înaintează prin fiecare țesut corpul descrește și în tot acest timp lași lumina să-ți pătrundă în ochi să se rotească acolo ca o mireasă în rochia ei vaporoasă printr-o încăpere goală și farsa de a ști că n-o să mai apuci alt capăt al străzii ți-ai dorit prea mult iar dorința topește dantelăria vieții și iată copacul dezgolit în lumina electrică este rețeaua de
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
iată toatele se leagă în lumea aceasta dacă liantul este rețeaua liberală a poeziei în care sensurile circulă în toate sensurile până firește se întâmplă accidentul finalului de poem sau poate de poet precum în cazul Sylviei Plath care în rochie albă cu trenă lungă și tul transparent e mireasa ce zboară peste catedralele ghețarilor eu unul având impresia că bărbatul ce o ține de braț (exact: ca într-o pictură de Chagall) e unul din poeții români sinucigași ambii cu
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
întotdeauna mai mulți, Decît cei care speră. * * * Încearcă, iubito, Încearcă te rog de-nțelege De ce vom lăsa peste lucruri Praf să se-așeze Mai toarnă-mi un ultim pahar Și hai te gătește; Eu voi rămâne în frac, Tu puneți rochia de moar. Platanii se scutură-n parc, În somn scufundat Orașul plutește, Pe străzi bate un vânt Abisal... Te grăbește, iubito, Hai te grăbește, Cupeul așteaptă. Nu simți cum această planetă Se-ndreaptă Spre crematoriul Astral. * * * Îngerii paznici îmi răzuie
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
cartoane pline de flori. Acești oameni, îmi spuneam, observându-i de departe, sunt cu siguranță niște ființe care nu trăiau ca să se compare unele cu altele. Păreau eliberați de invidie, nemulțumire, amărăciune. În cadrul ușii stătea Rakel zâmbind, îmbrăcată într-o rochie cu dungi, părul ei era tuns băiețește și firele răzlețe aveau reflexe violete. Lângă pantofii ei cu tocuri înalte aștepta câinele Astero nerăbdător, dând din coadă pentru fiecare invitat. Am intrat cu toții în sufrageria mare unde era un șemineu cu
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Elegie Mă grăbesc înspre moarte fără un înțeles anume, fără rochie de mireasă fără zestrea de aur. Fără mine. Mă grăbesc senină și amară de-a latul patriei. Parcă ar fi fost mâine. (Din volumul Zestrea de aur, 2002) Născută la 10 februarie, 1956, în București absolventă a Facultății de Filologie
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
travestit, poate un invertit (cum bănuim după ce naratorul îl descrie în costumația feminină, nocturnă: "Trecea o femeie înaltă, cu un bogat păr roșu sub o pălărie cu pene, o femeie slabă și osoasă, fără șolduri și fără sîni, într-o rochie strîmtă de fluturi negri. ... Nu știu de ce nu mi-a venit să cred că e o femeie ca toate femeile.... Dar, mai trebuia să mă îndoiesc...cînd în mîna cu degete lungi rînjeau șapte safire de Ceylan?", p. 42); iar
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
slab, adus de spate și avea o voce șoptită pe care și-o dregea tot timpul ca un tic, intervenind în conversație cu observații severe. Prezența Cellei Delavrancea era ca accentul subtil punând în valoare cromatica unui tablou. Purta o rochie verde din stambă cu mâneci scurte și fusta lungă, amplă. Figura ei, cu trăsăturile înmuiate în pielea șifonată, era susținută de atenția concentrată cu care îi asculta pe vorbitori. V. Voiculescu sta întotdeauna într-un fotel așezat deoparte, în unghiul
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
cu ani în urmă de un bărbat care semăna cu dumneata". "Era în amurg", îi spun. "Era cam pe seară", îmi răspunde. Atunci suntem aproape noi!" exclamăm, și plecăm aproape împreună. Locul Îmi arată curbura spatelui; Făcută anume să alunece rochia". Oftează fără să o doară: "Cu gura cânt la flaut". Și mă îndeamnă complice: Caută locul, dar să știi că e schimbător. Ieri era lobul urechii, cândva a fost pubisul, azi nu mai știu". Va trebui să încerc, să parcurg
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
entuziasm și uitând că, data trecută, s-a sfârșit totul în lacrimi, Stolo îi oferise pentru a doua oară mâna lui Traian Băsescu. Toate bune: s-a închiriat restaurantul, Geoana a acceptat să fie nas, s-au luat măsuri pentru rochia de mireasă, s-au comandat lumânările și s-au făcut rezervările pentru luna de miere. Toate bune și frumoase până când a venit momentul semnării contractului prenupțial, în care Stolo și-a descoperit cu stupoare următoarele obligații: În fine, mai erau
De ce-a fugit Stolojan de la altar by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21167_a_22492]
-
Oana Mizil când a fost sunata și invitată la test-drive. “Cât mă costă?”, asta a întrebat. Este că-i o dulceața? P.S. Mi-am amintit brusc o replică a lui Jamie Lee Curtis din “Un peștișor numit Wanda”: “Am avut rochii mai inteligente”... Nu știu de ce mi-a năvălit în minte, că n-are nici o legătură cu Oana Mizil.
Vrem mai mult Oana Mizil!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21172_a_22497]
-
fi schimbat vreo vorbă cu el chiar. Uite, eu vă zic de doamna Gabi a mea. Doamna Gabi lucrează la un atelier de retuș de pe Academiei. Acum vreo doi ani, tot încercam să-mi scurtez o haină. O fustă, o rochie, ceva de genul ăsta. Mi-o luasem deja în freză la un atelier de retuș din pasajul Vilacrosse, de la niște zgripțuroaice acre și neserioase pe deasupra (genul care te cheamă vineri să-ți ridici obiectul de la retușat, iar vineri îți zic
Povestiţi-mi despre un om bun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21298_a_22623]
-
Universității duminică seara nu e tot Bucureștiul. Bucureștiul nu e toată România.” Mă îndoiesc totuși că șaga nașterii moștenitorului lui Băsescu este toată România - cu toate astea în prima săptămână de proteste zilnice, posturile TV erau ticsite cu știri despre rochia Elenei Băsescu, despre culoarea pampers-ului purtat de nou-născut și alte chestiuni deosebit de importante la nivelul politico-economico-social-cultural național. @Paul eram în mare de acord cu tine, dar m-ai pierdut la faza cu “și premii iau toate televiziunile”. E ca si cum
Uniți, simplificăm și arătăm cu degetul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82385_a_83710]
-
electrice. Mai aveți încă de lucru. @miraluna, sfaturile sunt înainte, în conversație. ați progresat. acum e și țipă mai naturală. cu adecvarea la context mai are oarece scăpări. în atelier tu cu mânecile suflecate /ok, ea că o silfida cu rochia aia nu prea potrivită acolo. a...prea copilăroasa totuși. nu e de decor. ar trebui să aibă și ea opinii. cred că personalitatea ta o strivește un pic. alege/ți la un moment dat un subiect pe care ea îl
Creativitatea e bună ca viaţa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82677_a_84002]
-
sobră și că nu se poate stăpâni să nu fie veselă. Când sunt bine dispusă sunt în stare să spun orice." Numai cu greutate, la nevoie, "își pune frâu la limbă." Cochetă, e mereu atentă la vestimentație, avea preferință pentru rochia albă cu motive naționale, își descrie adesea elegantele toalete pe care le purta în diverse ocazii. Era un spirit monden, participa cu entuziasm nu numai la concerte și spectacole, dar și la ceaiuri și baluri. Temperament artistic, "mare iubitoare de
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
stă pe dig și schițează portrete numele lui în tăcerea care se strânge prin obraz respiră o puzderie de fructe marea se-adună într-o batistă șifonată și plânge Mă duce gândul la un salcâm praful în care îmi înmuiam rochia și ochii câteodată gâștele sălbatice ale creierului furau copiii din pântecele fructifer al apei trupurile îngreuiate de lacrimile morții numai eu alergam să-ți prind umărul să mă țin de el împăcată ca de un corn sunător de lună bună
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
de metal al lunii? sau ușa prin care dispari, rece ca un perete de pe care tocmai s-a desprins varul? să fie vocea ta înșurubată în balamaua ușii? piciorul tocmai scăpat din mușcătura grăbită? Această femeie respiră aerul meu îmbracă rochiile mele îmi încalță pantofii îmi folosește cerceii calcă peste luciul podelelor mele bea din același pahar în zilele cele mai calde își caută umbra în umbra mea în zilele friguroase intră pe sub pielea mea jupuită doarme în același pat când
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
iubești, Vino-n gară la Belcești Căci te-aștept cu trei calești. Prima o să-ți poarte trupul Pe care la noapte rupu-l Fără nici un pic de scrupul. A doua, cea mai ușure, C-un cal pag și roata-n mure, Rochia o să ți-o fure. Iar în ultima caleașcă Voi sta eu, suav și fleașcă, Bîndu-ți sufletul din ceașcă.
Cîntecel de gară dulce by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11454_a_12779]
-
prea mulți. Te dezechilibrezi și cazi inestetic pe pat, până să-ți dai jos toate cele te-apucă amețeala, dar nu aia de acum douăzeci de ani când cădea la picioarele patului (sau pe hol sau dracu mai știe unde) rochia subțire, fluturând două secunde în aer, fulger moale arzându-i retina. Acum ai toate condițiile, ce-ți lipsește, de ce nu te reapuci de scris, te uită lumea, Daniela, ce fată talentată erai tu odată. Odată și odată mă voi reapuca
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
pe de rost Ca și cum prin el am fost În zilele fără post Băi kaștoace nu fi trist Tu exiști eu mai exist Chestia-i doară să reziști Printre bolovanii ficși Băi kaștoace nu fi bleg Ți-am dat sufletul întreg Rochia să ți-o dezleg Din nasturi și cingători Ca să poți și tu să zbori Goală-pușcă printre nori Să-ți sară din subsuori Miresmele ca din flori Băi kaștoace fii mai caldă Dumnezeu viața ne-o scaldă În lumina lui smaraldă
Zbunghi-Zbunghi ia-mă-n unghii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11135_a_12460]