304 matches
-
stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică, să nu se poată fura chiar așa, nimic, nimic? Păi europenii aceștia, încă nu au aflat că noi suntem români și la noi merge altfel?” Au încercat ei, românașii noștri, o interpretare curat autohtonă a mesajului european, promițând una și făcând alta (cum este cazul cel mai recent al unui ministru), dar n-a ținut și basta! Și în aceste cazuri, ca și în altele, devierile de traseu al
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
meu patriotic, laolaltă cu 99 % dintre conaționali, iar mai pe urmă, în ceaușistă epocă, de 99,99 %, da-uri civice. Apoi, nu-mi a-mintesc, însă este probabil să fi votat și la acele înălțătoare alegeri când 100 la sută dintre românași - de maghiari nu mai vorbesc - s-au pronunțat pentru. Încă nu ploua, pe lângă mine Anastasia duios trecea, apoi, ca trași de mecanice pluguri, niște pensionari mistuiți de beteșuguri - centrul de votare mă aștepta cu poarta mare, decizia mea de a
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
să sădească un codru. Când, pe câmp de zăpadă, tot în Moldova, un pașă rău inspirat a sfidat iarna, aceasta i-a transformat într-o singură noapte ceata de prădători în soldăței de sticlă! Și cum să nu fi îndrăgit românașul nostru natura ce-l răsfăța cu renăscătoare primăveri, rodnice veri, luminoase toamne, nămețoase ierni de străbătut cu sania, cum să nu fi sorbit dulcele tors al orelor către amurg, la finele zilei de muncă, începută înaintea zorilor. Se știa doar
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
ani școlari nu puneam la îndoială că, ori de câte ori vitejii noștri oșteni, conduși de voievozi de legendară bravură, înfruntau câte douăzeci de turci la unul, biruința era asigurată, situația schimbându-se, dramatic, când proporția creștea la douăzeci și unu de turci la unu. Românașii învingeau fiindcă se nășteau pui de lei, îi aruncau pe osmanlâi în Dunăre fiindcă aveau șapte vieți în pieptul de aramă, ai noștri ca brazii puneau pe fugă goți, huni, tătari. Trăiam, ca vrednic străjer, - străjeria, o formație școlară a
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
9 1.282 20. C.S.V. Meseseni Mesesenii de Jos 36.192 76 276 21. C.S.V. Napradea Napradea 36.193 142 - 22. C.S.V. Nusfalau Nusfalau 36.195 258 882 23. C.S.V. Plopiș Plopiș 36.197 184,73 300,27 24. C.S.V. Românași Românași 36.199 160,85 453,55 25. C.S.V. Rus Simisna 36.200 235 223 26. C.S.V. Salatig Salatig 36.202 207 609 27. C.S.V. Pericei Pericei 36.196 180 466 28. C.S.V. Sanmihaiu Sanmihaiu 36.205 50,3 - Almasului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
1.282 20. C.S.V. Meseseni Mesesenii de Jos 36.192 76 276 21. C.S.V. Napradea Napradea 36.193 142 - 22. C.S.V. Nusfalau Nusfalau 36.195 258 882 23. C.S.V. Plopiș Plopiș 36.197 184,73 300,27 24. C.S.V. Românași Românași 36.199 160,85 453,55 25. C.S.V. Rus Simisna 36.200 235 223 26. C.S.V. Salatig Salatig 36.202 207 609 27. C.S.V. Pericei Pericei 36.196 180 466 28. C.S.V. Sanmihaiu Sanmihaiu 36.205 50,3 - Almasului Almasului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
cu expresii uzuale, destinat să facă posibilă comunicarea personalului medical cu răniții români. Spre a le aduce mângâiere, organiză o serie de șezători, ,tăinuiri și taifasuri, care mi-au adus mie atâta plăcere și, după cum am văzut, și celor patru românași". După război, în 1920, marele filoromân Jan Urban Jarnik a înființat la Praga Societatea ceho-română. Aceeași afecțiune și același devotament în a-i îngriji pe răniții români internați la Mănăstirea Strahov, unde era superior încă din 1906, l-a dovedit
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
să închidă gura gureșei vestitoare de calamități. Va renunța până și la buletinul meteo, repede închizând ferestrele, ca să nu-l ajungă perdeaua de ploaie în mijlocul casei. Schimbarea climei nu-i spune nimic, depopularea României nici pe atât: vremea când fiecare românaș posedând câte un automobil vom avea douăzeci și două de milioane de mașini, nu-i pare de ordinul ficțiunii. Cum vor circula ele pe două sute douăzeci și doi de kilometri de autostradă nu e problema lui. Și pentru că a prins
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
în ogradă, foloseam mijloacele publice de transport - o școală a răbdării, a forjării caracterului. Când m-am bucurat copilărește de căderea tiranului, sub a cărui oblăduire mii și mii de Dacii, care papuc, care limuzină, intraseră în patrimoniul unor norocoși românași, nu m-a dus mintea că tot în acele ore de descărcare se năruia ultima speranță de a mângâia volanul ei, de a coborî lubric mâna pe schimbătorul de viteze, într-un gest de cutezătoare intimitate. încăpățânându-mă să ridic
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
SĂLAJ 1. JUDECĂTORIA JIBOU cu sediul în orașul Jibou ORAȘE 1. Cehu Silvaniei 2. Jibou COMUNE 1. Almașu 14. Letca 2. Băbeni 15. Lozna 3. Bălan 16. Mirșid 4. Benesat 17. Năpradea 5. Creaca 18. Poiana Blenchii 6. Cristolț 19. Românași 7. Cuzăplac 20. Rus 8. Dragu 21. Sălățig 9. Fildu de Jos 22. Sânmihaiu Almașului 10. Gîlgău 23. Someș-Odorhei 11. Gîrbou 24. Surduc 12. Hida 25. Zalha 13. Ileanda 26. Zimbor 2. JUDECĂTORIA ȘIMLEU SILVANIEI cu sediul în orașul Șimleu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
termoviziune, pentru aia 20-30 de uzbeci care trec Prutul înot pe an, ... erau de ajuns câțiva ciobănești germani bine antrenați - simt aia omul de la 2 kilometri, nici mama termoviziunii nu se compară cu un german shepherd dog. Ăă, trebuia că românașul să cumpere aceste produse ale celor care acum ne zic <bine că le-ați luat fraierilor, dar noi va pupam din mers>..",mai scrie în stilul său caracteristic Urban. "Schengen = miza zero pentru cetățenii români, miza maximă pentru companii (fără
Urban: Neprimirea în Schengen e o "măgărie"; "NUE Europa. Go U.S!" () [Corola-journal/Journalistic/47474_a_48799]
-
mai bună calitate decât la „stânga”, aneantizarea unor instituții precum Alianța Civică, amuțirea întristătoare a Grupului pentru Dialog Social, „ancanaiarea” partidelor în care ne puneam ceva speranță, precum UDMR-ul (care-a dovedit că între ungurii noștri presupus pro-occidentali și românașii noștri balcanici nu e, în materie de ciolan, nici o diferență), scufundarea după sistemul „ciocu’ mic” a multor ONG-uri ce promiteau să joace un rol important în democratizarea țării nu anunță nimic bun pentru anul 2004. S-a văzut, de
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
proprie, o minoritate etnică și au cerut ca în Parlamentul Romanei să li se rezerve locuri cum au și alte minorități naționale. Într-un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până face următoarea mențiune: “Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
spațiu. Sunt realități care la București nu par să preocupe pe nimeni. Lupta oarbă pentru putere, obsesia de a înșfăca rafinăriile, spațiile comerciale, afacerile bănoase (nu în ultimul rând, traficul cu droguri și arme) nu lasă timp și energie pentru românașul de care-și aduc aminte o dată la patru ani, când, pentru a-i șmangli votul, îl amețesc cu-o bere răsuflată și cu o pereche de mici verzulii. Există și în Ungaria, ca pretudindeni, cetățeni săraci. Nu întâmplător, ei se
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
a realiza împreună un film Eliade, în mai multe episoade, solicitat de televiziunea germană. În cele cinci ore de realizare a peliculei cei doi vizitatori îi fac o puternică impresie. „Îi telefonez lui Christinel să-i confirm seriozitatea germano-americană a românașilor noștri” (p. 141). Și eu aveam o părere similară. Cu câteva luni în urmă fuseseră oaspeții mei. Le-am vorbit despre întâlnirile mele cu Eliade, punându-le la dispoziție fotografii, corespondență și manuscrise din arhiva mea. Demersul celor doi mi-
Din nou despre Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/13239_a_14564]
-
mai tot ce iese din mâinile acestui bijutier al publicisticii românești), dl. Radu Cosașu atinge o chestiune eternamente nevralgică: bătutul pe burtă la români. Sigur că după o jumătate de secol de crispare a relațiilor dintre indivizi (am cunoscut destui românași care mureau de admirație auzind că Pingelică Ceaușescu îi spunea soaței chiar și în momentele de intimitate "Tovarășa"!) orice detabuizare e normală, ba chiar binevenită. Dar de aici la pertu-ul cvasi-generalizat, la înrudirea cu forța prin apelative gen "nea Mitică
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
și ponderate. Noaptea, însă, se petreceau minunile - se deschidea Sesamul. Eram cazați în dormitoarele unui internat aflat în vacanță. Cele două Lorelei, lipsite de orice complex sau urmă de „respectabilitate”, se băgau, pur și simplu, în paturile ziariștilor români. Și românașii noștri, ospitalieri și îndatoritori din fire, nu aveau nici o obiecție, ba chiar se arătau la înălțime. Toți în afară de soțul meu, bietul, care venise cu marfa de acasă. Nu știu exact cum se făcea matematic împărțirea a două paie blonde la
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
îndoielnic ca acela ce dirijează " Frontul islamic împotriva evreilor și cruciaților" să împărtășească soarta balcanicului Miloșevici. Însă nu în a-l face să nu mai fie stă miezul problemei, așa cum nici din versetele lui Nostradamus nu vom afla, prin mijlocirea românașului nostru, de ce s-a ajuns aici, cum se va desfășura ceea ce, cu un termen general, s-a numit primul război al celui de al treilea mileniu, când și în ce fel se va încheia acesta, dacă va dura 28 de
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
de verze turcești și tomate din Atlantida. Pe porumbeii aceia în plasă prinși i-am recuperat valizi, nevătămați, neviolați, ba chiar proaspăt bărbieriți, dar lupta cu teroriștii care-i răpiseră, și cu alții ejusdem farinae, gata să răpească și alți românași atrași de patria curmalelor, ba chiar din fața propriilor domicilii, continuă, ce zic, bate în plin, iar secretele războiului sunt inviolabile, impenetrabile, sacre, absolut pecetluite. Altfel, biruie necredinciosul și în loc să ne conducă dl. Băsescu ne trezim președinte cu cine știe ce harap vorbind
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Gâlgău 2. 2.757 Nr. crt. 115 ------------ 1. Hida 2. 3.339 Nr. crt. 116 ------------ 1. Ileanda 2. 2.621 Nr. crt. 117 ------------ 1. Ip 2. 4.048 Nr. crt. 118 ------------ 1. Nușfalău 2. 5.546 Nr. crt. 119 ------------ 1. Românași 2. 2.962 Nr. crt. 120 ------------ 1. Șărmășag 2. 6.846 Nr. crt. 121 ------------ 1. Treznea 2. 956 Nr. crt. 122 ------------ 1. Valcău de Jos 2. 3.560 Județul Timiș Nr. crt. 123 ------------ 1. Belinț 2. 2.957 Nr. crt.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
tîmpiți; dacă trăiesc în Elveția, spun despre elvețieni că sînt... tîmpiți, țărănoi, plicticoși și șovini. Etc. etc...(...) calificativele «tîmpiți» și «șovini» revin invariabil - șovini probabil pentru că toate aceste popoare au primit milioane și milioane de refugiați, printre care și pe românașii noștri în cauză - și «tîmpiți» pentru că românul are despre el total falsa idee că e foarte «dăștept». O altă tară națională o reprezintă amuzamentul gratuit, „trăncăneala” bine dispusă ce tinde a se substitui atitudinii „ferme, clare”: „despre ideea că umorul
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
a împăcării și caprei și verzei, chiar dacă varza mai puțin, iar capra de tot! Dacă sistemul capitalist, respectiv formarea de capitaluri trebuie să aibă loc într-o generație, atunci este momentul să ne felicităm că asemenea capitaluri imense au apărut, românași de-ai noștri inimoși le-au adunat, prin, cum se spune, activități depuse în acest scop. Că de ele e legată corupția sau invers, asta e o altă problemă, de abordat cu extremă prudență, căci putem vulnera firi gingașe. Veche
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
considerații ale acestui "matzer-fripte" ( vorba lu’ Dinescu) și individul a fost deconspirat pentru implicare în cele mai infernale afaceri internaționale. Că de una din ațele matzeriote ( scuzați aliterația, dar am vrut să evit rima cu mafiote) sunt legați și niscaiva românași nu e decât vișina putredă din tortul rău mirositor servit de pesedei ca desert la deșertul (încă o dată scuze) în care au transformat țara. Tocmai când le era lumea mai dragă, tocmai când sondajele îi arătau zbenguind vivace pe tăpșanul
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
nu știau o boabă română, educatoarea însă era româncă, și avea un talent pedagogic deosebit, astfel încât a învățat limba bulgară, iar lecțiile și activitățile le ținea în ambele limbi. Din acea perioadă, profesorul Ivanciov își amintește primul cântec românesc învățat „Românașului îi place/ Sus la munte, sus la munte, la izvor“. I-au urmat apoi altele, atât românești, cât și bulgărești, care i-au trezit dragostea pentru folclor. Cum la o vârstă foarte fragedă a rămas orfan, la 10 ani pierzându
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
instituționalizate” pentru simplul fapt că iese din tipare, din orizonturi de așteptare, calcule editoriale etc. Primul pariu câștigat: citindu-l, nu ai zice nici că este scris de un tânăr de 23 de ai, nici că tânărul acesta e un românaș de-al nostru. Al doilea pariu câștigat: are un stil al lui, nebunesc, ciudat, fancy-fantasy, lejer-parodic, absurdaiurea, ar putea fi vorba despre un nou avangardism, eclectic, „internațional”, care se amuză pe seama literaturii și fantasmelor înțepenite ale culturii media contemporane. Pe
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]