163,495 matches
-
Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. MEHEDINȚI, Simion, "Politica de vorbe", în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. MILL, John Stuart, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București, 1902. MILL, John Stuart, Dissertations and discussions political, philosophical and historical, vol. 1-3, Longman, London, 1875. MILL, John Stuart, Le gouvernement représentatif, Guillaumin, Paris, 1862
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Guillaumin, Paris, 1862, 1877; idem, La liberté, Guillaumin, Paris, 1860. NEMOIANU, Virgil, Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatura, traducere de Manuela Cazan și Gabriela Gavril, Polirom, Iași, 1996. PATRAȘ, Roxana, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin&Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015. ROSETTI, Radu, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din copilărie. Din prima tinerețe, prefață de Neagu Djuvara
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logăfăt al Moldovei (1789-1871), Humanitas, București, 2014. ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA, Barbu, "Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților", 23 decembrie 1894, în Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. VITCU, Dumitru, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Junimea, Iași, 2005. VITCU, Dumitru, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Junimea, Iași, 2002. VITCU, Dumitru, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe, Albatros, București, 2000. The communist censorship and the reception
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pedeapsă, op. cît. 23 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. 24 George Călinescu, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969, p. 21. 25 Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983 26 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, op. cît. 27 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică: tragici greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Cartea Românească, București, 1978. Bibliography BLOSHTEYN, M. R., The Making of a Counter-culture Icon: Henry
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
4), 1969, p. 21. 25 Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983 26 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, op. cît. 27 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică: tragici greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Cartea Românească, București, 1978. Bibliography BLOSHTEYN, M. R., The Making of a Counter-culture Icon: Henry Miller's Dostoevsky, Toronto, University of Toronto Press, Bloshteyn, 2007. CĂLINESCU, George, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969. CRAINIC, Nichifor, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Miller's Dostoevsky, Toronto, University of Toronto Press, Bloshteyn, 2007. CĂLINESCU, George, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969. CRAINIC, Nichifor, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013. CRISTEA, Valeriu, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983. DOBROGEANU-GHEREA, Constantin, ,,Generația nouă" de Turgheniev, Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. ERMILOV, Vladimir, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. FRIEDLANDER, G. M., Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane, Trans
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Facla, 1973. IANOȘI, Ion, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere, vol. 3, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967. IVANOV, G. M., "Lămuriri pentru un recenzet grăbit", Gândirea (Ianuarie), 188-189, 1925. MĂLĂNCIOIU, Ileana, Vina tragică: tragici greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, București, Cartea Românească, 1978. NOVICOV Mihai,, " Tineretul de azi în fața operei marelui scriitor rus", Scînteia Tineretului, Joi 9 februarie, 3, 1956. Idem, "Polifonia și mesianismul la F. M. Dostoievski" în Mihai Novicov (Ed.), Scriitori ruși, Editura Univers, 1972. POPESCU, Radu, 75 de ani de la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 107. 75 Hegel, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., pp. 193, 41. 76 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 44. 77 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 55. 78 Vezi Vasile Musca, (ed.), D.D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995, p. 111. 79 Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 80 Vezi Musca, D.D. Roșca și Hegel, op. cît, p. 164. 81 Hegel, Fenomenologia Spiritului, op. cît., pp. 337-338. Subl. în orig. Bibliografie COLȚESCU, Viorel, Immanuel Kant. O
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Kant. O biografie, traducere de Cornelia Eșianu și Delia Eșian, Editura Polirom, Iași, 2009. MARCUSE, Herbert, Reason and Revolution. Hegel and the Rise of Social Theory, Routledge & Kegan Paul, London, 1955. MUSCA, Vasile, (ed.), D.D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995. PINKARD, Terry, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000. ROCKMORE, Tom, Before and after Hegel. A historical introduction to Hegel's thought, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, 1993. RUSS, Jaqueline, Panoramă ideilor filosofice. De la Platon la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul nou". Am preferat să preluăm acest citat din lucrare deoarece, este semnificativ pentru analiză societății românești postdecembriste. După aproape cinci decenii de existență a regimului totalitar comunist, am putut observa că "omul nou" s-a realizat, chiar dacă nu în formă imaginata de comuniști. Aceasta ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului Salvării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Presă în perioada comunistă", deschide partea dedicată devoalării sistemului de putere care a impus cenzură și autocenzura în presa din perioada comunistă. Cele mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice și controlul surselor de informare. Citam din lucrare: " Că orice stat totalitar, Cenzură apară și în România monopolul informațional al statului, iar presa servea intereselor unei birocrații ermetizate. Toți ziariștii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un survol cvasi-complet asupra scrierilor utopice, de la antici până la socialiștii de secol XIX, survol realizat cu acribie, cu spirit selectiv și analitic, bine documentat în literatura universală, dar și cu ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie pe care, citind-o, ajungi să te miri de cat de prolific a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de-al doilea tip de lectură, întrucât de aici se degajă mult mai convingător relevanță acestei traduceri. În primul rând, trebuie remarcată oportunitatea: cartea a apărut într-un an care constituie deja o certitudine în atenția pe care mediul academic românesc o acordă interferentei dintre religie și politica în sens practic, iar din punct de vedere teoretic, dintre teologie (sistematică, fundamentală) și filosofia politică. Această interferență se aplică (dar fără a se limită) la problema comunismului 1. În al doilea rând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al colectivității și îi unesc pe membri pentru a forma unitatea corpului" (p. 140). În concluzie, importanța acestei cărți pentru literatură de specialitate din România nu constă doar în oportunitate (deși a apărut în 1938, vede lumină tiparului în traducere românească după aproape 80 de ani, într-un moment în care o parte a interesului academic se concentrează pe temele pe care această carte le-a deschis), ci și în caracterul ei provocator pentru filosofia politică. Așa, de pildă, observația potrivit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timișoara. He is the author of several scientific articles published în Romanian political science journals. He also published the book Geneză leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948-1989 (Editură Institutul European, Iași, 2013). His areas of interest are theory of internațional relations, political ideologies, political history and theories of totalitarianism. Ludmila STUPARU obtained în 2014 her Master's Degree în Diplomacy and Security at the Național School
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se desfășoară în limba română. din cauza că acești “pretendenți” sunt români . aialalti care vizualizează restul info-urilor poate sunt înstrăinați de neam și tzara . dar poate și din alte cauze . cauze multiple. @amaranda, pentru că deținătorul licenței încă lucrează la o versiunea românească a manualului și cu toții preferam că această versiune să fie mai degrabă bună decât pripită. în ce priveste profilul, nu cred că va fi foarte curând tradus în română: volumul brut de informații din care computerul trebuie să selecteze variantele
Au început înscrierile la primul curs de Process Communication by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82693_a_84018]
-
nu pe altcineva? Stai liniștit că tot nu merge :)) Ce mai fac (Twitter) * No public Twitter messages. ^^ asta îmi apare la tine pe site. Ce are nu știu. Mie îmi merge RSS-ul și de pe twitter și de pe versiunea lui românească http://www.ciripescu.ro. Nu mi s-a plâns nimeni
De ce-am scos Twitter-ul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82731_a_84056]
-
în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului Dorin Ștefan, Augustin Ioan i-a făcut un portret la care subscriu: Dorin Ștefan este astăzi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai arhitecturii românești. O ființă avangardista din construcție, practician și autor de manifeste provocatoare chiar când își redactează teza de doctorat, profesor dintre cei cu charisma și personaj prin tot ceea ce face. Este atipic pentru mediul nostru, tocmai pentru că starea sa de normalitate
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
Dragoș Bucurenci După doi ani de viață citadina, Black Magic Woman a făcut azi primele experiențe soft off-road. Nu foarte soft unele, dar a meritat. Anomalia că stare de spirit. Am observat fotografia, veșnic românească, în care puștiul din fața porții, un loc iubit de oamenii de la țară, ara în perspectiva să atelajul tras de animalul blajin și herghelia de cai putere ai unui PASSAT. Cred că nici PABLO nu ar fi pictat un așa tablou
Prima tură de aventură by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82723_a_84048]
-
Dragoș Bucurenci TIFF Iar da filmu` ăla? mi-am propus să văd 10 filme non-europene...și câteva românești. is curios câte voi reuși să văd. Scârbos. foarte tare promo-ul! amuzant Prietenii știu de ce! de acord cu bogdan. and trust me, this is not narrow-mindness! sunt gay și tot mi se pare deplasat... iar “etichetele” de orice gen nu
TIFF 2009 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82734_a_84059]
-
a adus criticii și producătorii în sala de cinema ca să-i vadă și pe ei, nu doar pe marele cîștigător al Palme D’Or-ului. mi se pare cel mai elegant gest din cinematografia noastră contemporană. un lobby pentru filmul românesc pe care foarte puțini au elegantă, detașarea și bunul simț să-l facă. :: că bine zice Cristina Bazavan, recent întoarsă de la Cannes dă dovadă că nu este egoist, că nu este numai pentru el și că îi împinge de la spate
Eleganţa lui Mungiu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82736_a_84061]
-
Dragoș Bucurenci Tata zice că becher e echivalentul românesc al lui bachelor. Dicționarele zic altceva, dar de data asta îl cred pe tata. Am incercat de patru ori. De trei ori m-am lăsat. Primii zece ani sunt grei, pân-ajungi în anu’ 3. În cazul meu, expresia a
Sunt becher by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82725_a_84050]
-
tight” care însoțeau în cașetele montate de Laurențiu mașinile cu ștergare prinse de oglinzile laterale și cu garoafe lipite cu scotch pe capota. Mai erau apoi efectele digitale și lentilele multiplicatoare care completau perfect kitsch-ul inerent nunților și botezurilor românești, cu portavoce pentru strigatul darului și bancnote pe cupele de șampanie. După niște ani, masa de montaj a fost înlocuită cu camere profesioniste care aveau cam toate efectele pe ele, așa că filmarea devenise un fel de work-in-progress la sfarsitul căreia
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
3) Marea Unire au făcut-o, în primul rând, cele câteva sute de mii de oameni care au luptat pe front, dintre care 220.ooo morți. (4) Dați nume de boieri, dar sunteți sigur că erau reprezentativi pentru întreaga boierime românească? Ce va face să credeți că nu erau niște excepții, la fel cum și azi mai vezi excepții printre politicieni? (5) Vorbiți de pământul țărânilor, sugerând că, de fapt, o duceau bine. Fals! În satele românești era sărăcie, analfabetism, si
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
reprezentativi pentru întreaga boierime românească? Ce va face să credeți că nu erau niște excepții, la fel cum și azi mai vezi excepții printre politicieni? (5) Vorbiți de pământul țărânilor, sugerând că, de fapt, o duceau bine. Fals! În satele românești era sărăcie, analfabetism, si se murea pe capete din cele mai banale boli. Există statistici în acest sens, consultati-le. (6) Idealizați niște elite care - la fel ca cele de azi, numai că aveau ceva mai mult ștaif - nu făceau
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]