605 matches
-
conchide primarul orașului Botoșani - „ar Însemna o stagnare completă a vieții economice și financiare”. Aceeași situație se Înregistra În multe orașe din România. În martie 1941, Uniunea Băncilor Românești a publicat o declarație pri vind necesitatea aplicării mai lente a „românizării”, avertizând că altfel se va produce un dezastru economico-financiar. Peste câteva luni, Însuși ministrul Muncii recunoștea că „legea pentru români zarea Întreprinderilor” trebuie modificată, pentru că „nu dispunem de sufi ciente elemente pregătite pentru a le lua locul [specialiștilor evrei]”. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote id="(771, p. 187)"/>. De altfel, de la sfârșitul anilor ’30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși și din toate domeniile de creație intelectual-artistică. Această percepție era destul de răspândită În epocă, astfel Încât nu este de mirare faptul că, la sfârșitul deceniului patru, scriitorul evreu F. Aderca Îi scria următoarele lui W
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
politicii regimului Antonescu. În tratarea subiectului nostru pornim de la un fapt acceptat, acela că, regimul condus de Ion Antonescu a cunoscut o componentă antievreiască, că a dorit să soluționeze „problema evreiască”, pe de o parte, printr-o eficientă politică de românizare, pentru care a adoptat inițiative legislative, măsuri administrative, cu o puternică motivație de utilitate economică și socială, iar, pe de altă parte, prin măsuri excepționale, mai ales de evacuare și de deportare a evreilor, care de altfel, se înscriu în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
analiza în ce măsură populația evreiască din orașul Dorohoi a fost afectată de politica antievreiască dusă de Ion Antonescu. Ne propunem să arătăm câteva aspecte în legătură cu următoarele probleme: situația instituției comunitare evreiești din Dorohoi și a instituțiilor comunității; consecințele aplicării politicii de românizare asupra evreilor din Dorohoi; aplicarea regimului muncii obligatorii și a contribuțiilor materiale și financiare; aplicarea restricțiilor de circulație; aplicarea măsurilor excepționale de evacuare și de depotare a evreilor din Dorohoi. La final lucrarea mai cuprinde un capitol de concluzii, bibliografia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
arestați la prefectura capitalei. Execuții au avut loc pe șoselele Fundeni, Pantelimon, Bucureștii Noi. Matatias carp spune de 120 de evrei uciși în pogrom. Ca răspuns la acțiunile în desfășurare ale legionarilor, Generalul Antonescu a luat măsura desființării comisarilor de românizare, care afecta pe legionari prin pierderea unui mijloc important de control economic. La 20 ianuarie 1941, generalul Petrovicescu, ministru de interne a fost demis din funcție; a urmat demiterea lui Al.Ghica, de la Direcția generală a poliției și Constantin Maimuca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îndrăzneala au venit odată cu ascensiunea regimului nazist în Germania și odată cu 616 „Studiul asupra problemei evreiești din România”, în cadrul secției nr.1, Marelui Stat Major al armatei, făcut de colonel Borcescu, cuprinde problema poziției juridice a evreilor, legislația cu privire la chestiunile românizării și muncii forțate; Jean Ancel, Documente, vol.X, nr.107, pp.252-290. 167 afirmarea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, axate pe principiul rasial și al națiunilor, care a avut o influență covârșitoare și în România”. În
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
d-ta chestiunea în mână. Să faci un control sever să vedem dacă nu cumva face altcineva recensământul în locul celor meniți să-l facă”622. Soluționarea „problemei evreiești” era în strânsă legătură cu inițierea și aplicarea unei politici eficiente de românizare, urmărind scopul de a asigura întâietatea elementului românesc în societate. Românizarea averilor evreiești, alungarea evreilor din posturi și ocupații libere pentru a fi înlocuiți cu români era obiectivul principal. Românizarea însemna posibilitatea de a soluționa „problema evreiască” într-un ritm
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vedem dacă nu cumva face altcineva recensământul în locul celor meniți să-l facă”622. Soluționarea „problemei evreiești” era în strânsă legătură cu inițierea și aplicarea unei politici eficiente de românizare, urmărind scopul de a asigura întâietatea elementului românesc în societate. Românizarea averilor evreiești, alungarea evreilor din posturi și ocupații libere pentru a fi înlocuiți cu români era obiectivul principal. Românizarea însemna posibilitatea de a soluționa „problema evreiască” într-un ritm rapid, așa cum doreau legionarii. Însă, românizarea nu a fost o invenție
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
strânsă legătură cu inițierea și aplicarea unei politici eficiente de românizare, urmărind scopul de a asigura întâietatea elementului românesc în societate. Românizarea averilor evreiești, alungarea evreilor din posturi și ocupații libere pentru a fi înlocuiți cu români era obiectivul principal. Românizarea însemna posibilitatea de a soluționa „problema evreiască” într-un ritm rapid, așa cum doreau legionarii. Însă, românizarea nu a fost o invenție a regimului legionar, ea a fost definită în anul 1924 de sociologul român Ștefan Zeletin. Din anul 1940, românizarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
întâietatea elementului românesc în societate. Românizarea averilor evreiești, alungarea evreilor din posturi și ocupații libere pentru a fi înlocuiți cu români era obiectivul principal. Românizarea însemna posibilitatea de a soluționa „problema evreiască” într-un ritm rapid, așa cum doreau legionarii. Însă, românizarea nu a fost o invenție a regimului legionar, ea a fost definită în anul 1924 de sociologul român Ștefan Zeletin. Din anul 1940, românizarea devenea un obiectiv național, care a fost continuat și după înlăturarea legionarilor de la 620 vezi Legislație
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Românizarea însemna posibilitatea de a soluționa „problema evreiască” într-un ritm rapid, așa cum doreau legionarii. Însă, românizarea nu a fost o invenție a regimului legionar, ea a fost definită în anul 1924 de sociologul român Ștefan Zeletin. Din anul 1940, românizarea devenea un obiectiv național, care a fost continuat și după înlăturarea legionarilor de la 620 vezi Legislație, motivarea Statutului evreilor. 621 Pe marginea prăpastiei..., vol.I, p.165. 622 În recensământul din primăvara anului 1942, după deportările din sudul Bucovinei, s-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
deportările din sudul Bucovinei, s-a constatat că pe teritoriul fără teritoriile pierdute, trăiau 272409 evrei. 169 putere. Guvernul național legionar s-a remarcat prin fermitatea înfăptuirii ei, prin metode de acțiune, prin orientarea ei exclusiv împotriva evreilor. Pentru legionari, românizarea însemna trecerea în mâinile lor a afacerilor, prăvăliilor, locuințelor evreiești. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost investiți custozi pentru a administra în numele statului până la lichidarea bunurilor. Au fost expropriate de la evrei 3178 bunuri agricole, în suprafață de 45035 ha, în valoare de 5063364350 lei, aceste bunuri și valori au fost trecute la Consiliul Național al Românizării. Decretul-lege privind exproprierea proprietăților rurale ale evreilor nu rezolva problema în întregimea sa, întrucât nu erau incluse proprietățile asupra morilor și a fabricilor de țuică și de spirt, rămase în proprietatea evreilor. La 8 octombrie 1940, în ședința Consiliului de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu au fost împărțite țăranilor ci, au fost arendate prin licitație românilor etnici care dovedesc că au capacitatea financiară și tehnică de a exploata în cele mai bune condiții bunul arendat. Trebuie spus că în inițierea și aplicarea legilor privind românizarea, Antonescu a trecut de la sprijinirea experimentului legionar, la o poziție de compromis și de arbitru, pentru ca apoi, să devină un oponent al abordărilor abuzive și al modului în care legionarii au pus în practică românizarea. Schimbarea atitudinii lui Antonescu a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
inițierea și aplicarea legilor privind românizarea, Antonescu a trecut de la sprijinirea experimentului legionar, la o poziție de compromis și de arbitru, pentru ca apoi, să devină un oponent al abordărilor abuzive și al modului în care legionarii au pus în practică românizarea. Schimbarea atitudinii lui Antonescu a intervenit în momentul în care teroarea legionarilor a provocat panică printre evrei și a provocat paralizia economiei românești. Legionarii erau comisarii de românizare, aveau competențe nelimitate, care le permiteau să supravegheze fiecare afacere și toate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
abordărilor abuzive și al modului în care legionarii au pus în practică românizarea. Schimbarea atitudinii lui Antonescu a intervenit în momentul în care teroarea legionarilor a provocat panică printre evrei și a provocat paralizia economiei românești. Legionarii erau comisarii de românizare, aveau competențe nelimitate, care le permiteau să supravegheze fiecare afacere și toate activitățile întreprinderii în care au fost numiți. Însă comisarii de românizare au avut o activitate distructivă. Ministrul finanțelor, Mircea Cancicov a afirmat în Consiliul de miniștri, din 13
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
teroarea legionarilor a provocat panică printre evrei și a provocat paralizia economiei românești. Legionarii erau comisarii de românizare, aveau competențe nelimitate, care le permiteau să supravegheze fiecare afacere și toate activitățile întreprinderii în care au fost numiți. Însă comisarii de românizare au avut o activitate distructivă. Ministrul finanțelor, Mircea Cancicov a afirmat în Consiliul de miniștri, din 13 decembrie 1940. S-au făcut o mulțime de hoții și pătăm regimul. La 19 ianuarie 1941, Ion Antonescu a desființat comisarii de românizare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
românizare au avut o activitate distructivă. Ministrul finanțelor, Mircea Cancicov a afirmat în Consiliul de miniștri, din 13 decembrie 1940. S-au făcut o mulțime de hoții și pătăm regimul. La 19 ianuarie 1941, Ion Antonescu a desființat comisarii de românizare, ceea ce într un fel, era o recunoaștere a eșecului economic al legionarilor, a incapacității lor de a conduce țara și a necesității de a se pune capăt acaparării de către ei a averii evreilor în folosul lor propriu și nu pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Naționale o Comisie Centrală era chemată pentru a înlătura primejdia unui marasm economic în producția naturală și în exercițiul comerțului, datorat unei dezordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. Legislația antievreiască inițiată de guvernul național legionar își propunea să aplice românizarea nu numai în viața economică ci și în viața spirituală, culturală și artistică. Acestea erau măsuri discriminatorii, care urmăreau înlăturarea evreilor din diferite sectoare de activitate. În acest sens s-a remarcat ministrul legionar al educației naționale și al culturii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
autorizațiile pentru debitele de vânzare a produselor monopolizate de stat al evreilor . Legea anula autorizațiile deținute de evrei indiferent de categoria din care făceau parte în baza decretului din 9 august 1940635. La 16 noiembrie 1940 se dă decretul-lege cu privire la „românizarea personalului din întreprinderi” care de fapt era o lege de concediere a salariaților evrei din întreprinderile comerciale, cu excepția instituțiilor evreiești cu caracter religios și cultural. Legea Iașinschi, după numele inițiatorului, ministru muncii, sănătății și ocrotirii sociale, în expunerea de motive
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din întreprinderile comerciale, cu excepția instituțiilor evreiești cu caracter religios și cultural. Legea Iașinschi, după numele inițiatorului, ministru muncii, sănătății și ocrotirii sociale, în expunerea de motive a arătat că după statistica oficială cu toată avalanșa de legi așa-zise de românizare, personalul întreprinderilor n-a fost naționalizat nici 1%”, de aici și lipsa clasei de mijloc românești care s-ar datora faptului că această clasă este ocupată în întregime de evrei. la 19 noiembrie 1940 decret-lege3850 publicat în M.O. nr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nici 1%”, de aici și lipsa clasei de mijloc românești care s-ar datora faptului că această clasă este ocupată în întregime de evrei. la 19 noiembrie 1940 decret-lege3850 publicat în M.O. nr.274 din 20 noiembrie 1940 de românizare a caselor de filme, sălilor de cinematograf, birouri de turism, au fost retrase autorizațiile date evreilor pentru funcționarea sălilor de cinematograf, casele de filme, birourilor de voiaj și turism, dar evreii păstrau provizoriu calitatea pe care le-o dădeau autorizațiile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cinematograf, casele de filme, birourilor de voiaj și turism, dar evreii păstrau provizoriu calitatea pe care le-o dădeau autorizațiile până când subsecretariatul de stat pentru presă și propagandă va da autorizații de funcționare unui român. Au fost numiți comisari de românizare care să supravegheze aceste întreprinderi comerciale, până ce vor fi predate românilor. La 24 decembrie 1940 s-a suspendat acordarea de noi autorizații sau prelungirea autorizațiilor existente, cu privire la capacitatea profesională a meșterilor și lucrătorilor evrei. Decizia a afectat meseriașii evrei fără
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
partidului, întrucât între el și Andrei Macoviciuc, șeful legionarilor din județ au existat neînțelegeri. Avocatul Marcel Adam a avut o atitudine prudentă, contrar firii sale, iar după anul 1941 a avut chiar funcția de administrator girant al Centrului Național de Românizare. La 21 septembrie 1940, cu adresa nr.8454, șeful poliției Tatomir se adresează Inspectoratului regional de poliție, raportând starea de spirit a populației din județul Dorohoi, cu precizarea situației grele din punct de vedere economice: comerțul stagnează din cauza evenimentelor, prețul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țăranul român. Va începe organizarea unei clase mijlocii de comercianți români. Legionarii din Dorohoi nu au arătat disponibilitate pentru comerțul de cherestea, nu există nici un document care să menționeze că legionarii erau interesați de comerț, ca activitate profesională. Pentru legionari românizarea însemna trecerea în mâinile lor a afacerilor, prăvăliilor, locuințelor evreiești. Acestea erau imediat profitabile în contrast cu industria în care numărul evreilor nu era atât de mare și funcțiile pe care le dețineau cereau cunoștințe profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]