277 matches
-
rând, de o comunicare defectuoasă. De fapt, aceasta a fost una dintre principalele concluzii la care s-a ajuns la finalul discuțiilor: nevoia de dialog și, mai ales, nevoia de acțiune a structurilor parlamentare, a membrilor APCE pentru dezvoltarea relațiilor româno-franceze din perspectiva unor abordări pragmatice și a unei agende continue care să depășească problemele administrative. Jean-Claude Mignon a avut căteva intervenții în cadrul cărora a recunoscut „istoria noastră comună“, “legăturile de prietenie care trebuie să se întărească“, spunând că “românii sunt
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Jean-Claude Mignon a mărturisit că “se simt jenați” de faptul că românii trăiesc cu impresia că Franța a blocat intrarea României în Spațiul Schengen. S-a abordat, cum era și firesc, un alt punct sensibil al situației actuale a relațiilor româno-franceze, și anume: problema romilor. Mi-a făcut plăcere să-l aud pe cel mai înalt reprezentant francez la APCE spunând ceea ce președintele Traian Băsescu a spus cu cîțiva ani în urmă: problema romilor nu este doar a Franței și a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Am părăsit lucrările întâlnirii, mi-am luat materialele informative și mi-am spus, rușinată și întristată, că, de la distanță, prietena mea simțise realitatea iar eu, de acasă, refuzam să o accept. Există, la această oră, o criză în evoluția relațiilor româno-franceze pe care o vom depăși doar dacă vom apela la principalele valori ale Francofoniei: toleranță, egalitate și solidaritate, într-o lume a diversității recunoscută și acceptată. Vă mulțumesc ! (Declarație politică, octombrie 18, 2011, Parlamentul României) „S-a stins o mare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
direct un diplomat român din perioada interbelică, permiteți-mi să exprim calde felicitări pentru numirea Excelenței voastre în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză, să vă urez să aveți o activitate prodigioasă în dezvoltarea fructuoasă a raporturilor româno-franceze. În ceea ce privește ceremonialul prezentării scrisorilor de acreditare sunt convins că pentru Excelența voastră nu pot fi elemente necunoscute, mai ales că noi elaborăm în prezent actualizarea normelor noastre de ceremonial și nu vă ascund că ne inspirăm substanțial din protocolul francez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Cartea completează Jurnalele politice din anii premergători izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial. Martha Bibescu s-a numărat printre apropiații lui Proust, scrierile sale, apreciate de Rilke, Barrès și Claudel, au reprezentat un moment de grație al interferentelor literare româno-franceze. Nu aș dori să mă limitez la un exercițiu de evocare a unei figuri emblematice a primei jumătăți a secolului al XX-lea, ci să subliniez interesul documentar excepțional al memoriilor sale, care restituie cu subtilitate chipuri de personalități artistice
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
aparent minor, al acțiunii de „moldovenizare” a instituțiilor cu caracter românesc: liceele care aveau în denumire „româno” au fost silite să își schimbe denumirea, sub riscul neacordării acreditării. În această situație au fost mai multe instituții de învățământ liceal: Liceul româno-francez „Gheorghe Asachi”, Liceul româno-englez „Ion Creangă” și altele. Disputa religioasă în jurul Mitropoliei Basarabiei: un alt subiect esențial care a marcat perioada de după căderea Imperiului Sovietic l-a reprezentat recunoașterea funcționării Mitropoliei Basarabiei. Mitropolia Basarabiei a fost înființată prin hotărârea Sinodului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
diplomatice, ale vecinilor apropiați sau mai îndepărtați ai Imperiului otoman. Cu toate acestea, apreciem că relațiile româno-engleze, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu au beneficiat de o abordare privilegiată în istoriografia domeniului, cum a fost cazul relațiilor româno-franceze. în același context, apreciem că abordarea cu predilecție a aspectelor de ordin comercial ale politicii externe engleze se bazează, pe de o parte, pe o serie de caracteristici ale sistemului politic britanic, iar pe de altă parte, pe o tendință
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
situației; e un liant Între societate sau indivizi și cultură, limbaj, lumea familiară acestora; semnifică capacitatea individului sau grupului de a simți sensul vremurilor, măsura, decența, calea cea bună. Referindu-se la un eveniment destul de recent, Serge Moscovici, cunoscutul psihosociolog româno-francez, spunea: „Poate că vi se va părea amuzant, dar personal consider că acea autonomie a simțului comun, În calitate de al treilea tip de cunoaștere, altfel spus nevoia de simț comun a fost demonstrată de lupta disidenților sovietici pentru glasnost, pentru dreptul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În „anii negri”, În ’88-’89 - ani negri pentru cei care rămăseseră În țară! -, În discuțiile aprinse pe care le aveam cu Cioran, plimbându-ne amândoi ore În șir dans le jardin du Luxembourg și când originalul și spectaculosul filosof româno-francez Își frângea la propriu mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Martha Bibescu (1886-1973). Sunt astăzi aproape uitate. Dar Încă mai e citit Panait Istrati (1884-1935), grație exotismului său balcanic și oriental și personajelor răzvrătite care-i populează romanele (Kyra Kyralina, 1924). A urmat, după al Doilea Război Mondial, faimosul trio româno-francez: Eugen Ionescu-Emil Cioran-Mircea Eliade. Eliade a continuat să-și scrie literatura de ficțiune sau memorialistică În românește (tradusă Însă prompt În franceză și În alte limbi); lucrările privitoare la mituri și religii le-a scris În franceză, apoi și În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la evoluția orașului Îi aparține lui Constantin C. Giurescu: Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până În zilele noastre, București, 1966, impresionantă prin informație, dar, desigur, cu concesiile de rigoare făcute ideologiei comuniste. O succintă lucrare recentă, cu text bilingv româno-francez și cu o sugestivă iconografie: Dana Harhoiu, București, un oraș Între Orient și Occident / Bucarest, une ville entre Orient et Occident, București, 1997. 2. Această faimoasă axă bucureșteană — Calea Victoriei — este evocată Într-o carte minuțios documentată și scrisă cu talent
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
publicarea unor articole din domeniul literaturii, în 1959 și-a trecut examenul de licență. George Muntean s-a căsătorit, în anul 1956, cu poeta Adela Popescu, absolventa a Facultății de Litere a Universității din București, autoarea volumului de versuri bilingv, româno-francez, Între noi - timpul, tradus apoi în opt limbi și lansat de autoare, împreună cu soțul, în SUA, Franța și Japonia. Afirmandu-se din studenție prin diverse articole, studii și cercetări în domeniul literaturii, George Muntean a obținut postul de cercetător științific
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
literare, pe de alta. Se poate, de asemenea, vorbi de două etape distincte: prima coincide cu pregătirea doctoratului, timp în care se dedică în exclusivitate studiilor franceze; cea de-a doua, după numirea în învățământul universitar, este orientată spre studii româno-franceze de literatură comparată. Că discipol fidel al lui Gustave Lanson, este adeptul metodei pozitiviste, limitată la terenul sigur al faptelor istorice și evitând orice construcție speculativa. Comentariile sale sunt cele ale unui tehnician, atent la geneză, natura și compoziția operelor
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
lui Edgar Quinet, ginere al lui Gh. Asachi. După terminarea liceului, a urmat un timp cursurile Facultății de Drept de la Sorbona. În 1875 s-a stabilit la Iași, unde a trăit până la sfârșitul vieții. Pentru meritele sale în dezvoltarea relațiilor româno-franceze a fost distins cu Legiunea de Onoare. A debutat în 1875 cu un articol despre literatură în ziarul „Pressa”, publicând apoi un timp în „Trompeta Carpaților”. Vreme de un deceniu a colaborat la „Familia” lui Iosif Vulcan, unde i-a
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
se derulează în logica apropiatei aderări a României la Uniunea Europeană. România are relații de parteneriat strategic cu Marea Britanie, Italia, Spania și Ungaria, un parteneriat strategic în domeniul economic cu Germania și a lansat, cu prilejul primei sesiuni a seminarului interguvernamental româno-francez, un parteneriat pentru Europa, în relația cu Franța. Din punctul nostru de vedere, o relație transatlantică solidă și productivă reprezintă placa turnantă a dezvoltării identității României, ca membru al NATO și viitor membru al UE, partener cu autentică vocație euroatlantică
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Că e vorba de vecinătatea pontică sau că este vorba de conflictele înghețate sau de relația cu Federația Rusă, toate aceste chestiuni pot fi discutate în ecuația cu doi termeni: român și francez. Pompiliu Onofrei: Iată însă că relația aceasta româno-franceză de tradițională prietenie poate crea și polemici - mă refer la polemica stârnită în jurul neinvitării președintelui Libanului, Emile Lahoud, și relația... Mihai-Răzvan Ungureanu: Îmi dați voie să intervin aici? Pompiliu Onofrei: Da, vă rog. Mihai-Răzvan Ungureanu: Aici am senzația că s-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și negat, autoritatea materialului, sugerînd, într-un fel, că traseul de la natura ingenuă la estetism și la calofilie este unul scurt și foarte accesibil. Ultimul dintre participanți, cel care, de altminteri, a și asigurat ediției componenta ei internațională, este sculptorul româno-francez Nicolae Fleissig. Ca și Andrei Marina și Maxim Dumitraș, alături de lucrările cărora, de altfel, și-a așezat propria-i sculptură, Fleissig a construit o formă ascensională, cu o puternică monumentalitate, a cărei tensiune majoră se naște între suprafață și volum
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]
-
Franceză se angajează să favorizeze dezvoltarea și aprofundarea relațiilor dintre România și Comunitățile Europene. În acest scop, ea va sprijini încheierea unui acord de asociere între România și Comunitățile Europene. 3. Angajamentele la care subscrie Republică Franceză în acordurile bilaterale româno-franceze respectă competențele Comunităților Europene și dispozițiile hotărîte de către instituțiile acestora. Articolul 3 România și Republică Franceză vor colabora la menținerea păcii și întărirea securității în Europa, pentru a stabili în această zonă un spațiu de pace, de securitate și de
TRATAT din 20 noiembrie 1991 de înţelegere amicala şi cooperare între România şi Republica Franceza. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156595_a_157924]
-
Articolul 1 Titlurile prevăzute la art. 1 lit. c) al acordului sunt următoarele: a) titluri de împrumuturi românești emise în Franța, aparținând tranșelor franceze precis determinate, care se încadrează în Acordul financiar româno-francez din 7 februarie 1936: ... 44.402.300 b) titluri de împrumut emise în Franța, pentru care nu există tranșe franceze precis determinate, dar care se încadrează în acordul financiar româno-francez din 7 februarie 1936: ... - împrumutul 71/2%-1931 al Casei
PROTOCOL DE APLICARE nr. I din 9 februarie 1959 la Acordul din 9 februarie 1959 între Republica Populară Română şi Republica Franceză privind reglementarea problemelor financiare în suspensie dintre cele două ţări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195707_a_197036]
-
tranșelor franceze precis determinate, care se încadrează în Acordul financiar româno-francez din 7 februarie 1936: ... 44.402.300 b) titluri de împrumut emise în Franța, pentru care nu există tranșe franceze precis determinate, dar care se încadrează în acordul financiar româno-francez din 7 februarie 1936: ... - împrumutul 71/2%-1931 al Casei Autonome a Monopolurilor Franci francezi 1928 778.316.000 c) titluri 4^1/2% - 1913 Lire sterline 147.886 ... - titluri 4% - 1922 Dolari S.U.A. 132.500 și diverse alte titluri
PROTOCOL DE APLICARE nr. I din 9 februarie 1959 la Acordul din 9 februarie 1959 între Republica Populară Română şi Republica Franceză privind reglementarea problemelor financiare în suspensie dintre cele două ţări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195707_a_197036]
-
acordului, decît după vărsămintele efective fie în contul "Creanțe financiare franceze protocolul financiar franco-român din 24 decembrie 1954", fie ulterior, în contul "Creanțe financiare franceze - acord franco-român din 9 februarie 1959". Articolul II Prelevarea de 8% instituită prin protocolul financiar româno-francez din 24 decembrie 1954 va continua să alimenteze contul "Creanțe financiare franceze - protocolul financiar franco-român din 24 decembrie 1954", până la 31 martie 1959 inclusiv. Articolul III Disponibilitățile contului sus-menționat vor fi încheiate la 31 martie 1959 și puse la dispoziția
PROTOCOL DE APLICARE nr. II din 9 februarie 1959 la Acordul din 9 februarie 1959 între Republica Populară Română şi Republica Franceză privind reglementarea problemelor financiare în suspensie dintre cele două ��ări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195708_a_197037]
-
indemnizație potrivit art. 1 echivalează cu acceptarea prezentului acord. Guvernul francez nu va susține revendicările eventuale ale purtătorilor francezi care ar refuza beneficiul prezentului acord. Articolul 5 Cele două guverne, ținând seama că totalul prelevărilor efectuate în aplicarea Protocolului financiar româno-francez din 24 decembrie 1954 se ridică, la 31 decembrie 1958, la două milioane opt sute cincizeci și trei mii cinci sute nouăzeci și opt dolari S.U.A. (2.853.598 dolari S.U.A.), constată că soldul indemnizației prevăzute la art. 1 al prezentului acord, rămas a
ACORD din 9 februarie 1959 între Republica Populară Română şi Republica Franceză privind reglementarea problemelor financiare în suspensie dintre cele două ţări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195706_a_197035]
-
9 Contul prevăzut la art. 8 va fi alimentat, pentru soldul indemnizației de la art. 1, rămas vărsat la 1 aprilie 1959: 1. prin prelevări de 8% asupra plăților efectuate pentru mărfurile exportate de Republica Populară Română în cadrul acordului de plăți româno-francez în vigoare; 2. cu suplimentul depozitelor în devize și franci francezi prevăzute la art. 7 alin. 1 și 2 de mai sus, care ar fi eventual constatat, de comun acord, după 31 martie 1959. Articolul 10 Disponibilitățile contului "Creanțe financiare
ACORD din 9 februarie 1959 între Republica Populară Română şi Republica Franceză privind reglementarea problemelor financiare în suspensie dintre cele două ţări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195706_a_197035]
-
Articolul 1 Se aprobă finanțarea proiectului " A IV-a ediție a Forumului româno-francez al cooperării descentralizate", care se va desfășura în perioada 24-26 noiembrie 2005 în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj. Articolul 2 Finanțarea proiectului prevăzut la art. 1, aprobat prin Hotărârea Consiliului interministerial pentru imagine externă nr. 8 din 10 noiembrie 2005, se
HOTĂRÂRE nr. 1.367 din 10 noiembrie 2005 pentru aprobarea finanţării proiectului "A IV-a ediţie a Forumului româno-francez al cooperării descentralizate" din fondurile pentru promovarea imaginii externe a României pe anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171550_a_172879]
-
a sportului în școli și universități, a cercetărilor științifice, a metodelor și a mijloacelor de pregătire a sportivilor de performanță, a construcțiilor de baze și terenuri sportive și a fabricării de echipament sportiv. Articolul 4 Vor fi organizate alternativ colocvii româno-franceze în România și Franța, în cadrul cărora se vor discuta probleme privitoare la antrenamentul sportiv, medicina sportivă și construcția de baze sportive și echipament sportiv. Articolul 5 Cele două Părți vor sprijini participarea reciprocă a specialiștilor și tehnicienilor la conferințe și
ARANJAMENT din 26 iunie 1967 privind colaborarea în domeniul culturii fizice, Sportului şi tineretului între Republica Socialistă România şi Republica Franceza. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134559_a_135888]